347 matches
-
se referă învățătorul Alexandru Mânăstireanu! Deși „Ca și în celălalt război, învățătorii și profesorii au plătit un greu tribut de sânge”, învățătorul din Priponești rememorează „alegerile din 19 noiembrie 1946” când, „...Sub protecția armatei sovietice, puținii comuniști se agită, fac tărăboi ca la bâlci, dar lumea, majoritatea zdrobitoare, nu agrează politica deservită Moscovei...”. Iată-l, deci, pe învățătorul și ostașul Mânăstireanu devenit „slugă la chiaburi... fascist... legionar...”. Și autorul volumului consemnează subliniat: „Așa am intrat în cea mai neagră noapte a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
au cumpărat un ponei pentru Soleil. Fetița era curajoasă și a învățat repede să călărească. Alături de Ford, câinele lor credincios, hoinărea pe dealuri până-n foșnetul pădurii, până la lacul în ale cărui ape de cristal se scăldau toți trei făcând mare tărăboi. Apoi i-au dăruit-o pe Hera. De ce nu, când totul în viața lor arăta că au bani mulți și putere. Cea mai mare bucurie a fost pentru Soleil când i lau dăruit pe Oscar- un pur sânge negru, de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
din istoria automobilelor. Stau aici și mă gândesc de douăzeci de minute la zgomotul acela, dar încă n-am găsit cuvintele potrivite pentru a-l descrie, acea frază unică și memorabilă care să îl conțină. Hârâială înecată? Pizzicato sughițat? Un tărăboi întreg de horcăieli? Probabil nu sunt eu pe măsura acestei sarcini - sau limbajul e un instrument prea sărac pentru a surprinde ce-am auzit, care semăna cu ceva ieșit din gâtlejul unui gânsac care se sufocă sau al unui cimpanzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
este, desigur, că au ajuns târziu. Și acum se așteaptă să deranjăm alți pasageri în favoarea lor. — Fata de la ghișeu a spus că voi o să ne aranjați, spune un bărbat care pare furios. El nu stă cu soția lui și face tărăboi pe chestia asta. În mod amuzant, soția nu pare prea supărată că or să stea separați următoarele câteva ore. Nu pot să spun că o condamn. Nici eu nu aș vrea să stau lângă el, dacă am fi căsătoriți. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe ea, gata să iasă pe ușă. Da’ te-ntorci tot aici, nu? i-a strigat de la ușa din grădină, pe unde intrase el, să se-audă până-n față, pe unde ieșea ea. Care-i problema? iese mama stârnită de tărăboi. Păi, fata asta - știți că trebuie să declarați la poliție când țineți pe cineva-n spațiu mai mult de două săptămâni. Acuma noi plătim întreținerea pentru înc-o persoană? Hai să nu mai vorbim - plătește-ți tu întreținerea ta și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de pace. Sunt convins că partea rusă ar accepta să semneze tratatul imediat, bineînțeles dacă și partea turcă dorește același lucru. ― Desigur, desigur! Asta este și speranța mea. Vă dați seama, prințe, cât de nerăbdător sunt să se termine tot tărăboiul ăsta și să mă văd, în sfârșit, înscăunat. Însă tocmai asta face ca situația mea să fie extrem de delicată și trebuie să cântăresc lucrurile cât mai bine. Sunt fidel sultanului. Cred că nimeni nu se îndoiește de asta. Dar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
unde crezi că și-au pornit Rușii rivaliuțâia lor? - La Petrograd - ba un Crucișător Avrora, ba un Palat de Iarnă - si dă-i, si luptă-i, vorba lui... - Dac-ar fi fost numai atâta, numai acolo... Când s-a pornit tărăboiul - vorbesc de cel din februarie ’17 - o parte a frontului era În Moldova noastră. Când au auzit Moscalii că s-a mântuit cu boerii, cu burjuii, cu popii, cu țarii și că or să capete pământ... - ...au părăsit tranșeele, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu ierburi. Muguri de schinduf și suc de ceapă. Vai, nu va putea suporta sucul de ceapă pe care va trebui să-l bea. Nici nu analizase cum se cuvine problema și nu hotărâse ce atitudine să ia față de tot tărăboiul ăsta, când îl auzi pe domnul Chawla sosind cu ricșa cu pedale cu care venise tocmai de pe deal. Întâmplător, locuința inspectoratului sanitar șef era prima de pe drumul de la livadă la Shahkot. Medicul ridică surprins privirea când ricșa, grație impulsului dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
selecția naturală. * * * Era sâmbătă seara și, la ora Închiderii, Camden Town era tot atât de Înțesat de oameni precum e Oxford Street În miezul zilei. Bețivi care se legănau, grupuri de băieți care-și croiau drum cu coatele pe străzi, făcând mare tărăboi, adepți ai stilului Goth, cu fețe pictate În alb, cu buze purpurii și straturi de haine cu franjuri negre. Strada era Întunecată și udă de la ploaie, iar semaforul din marea intersecție de lângă stația de metrou, ale cărui lumini verzi, galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ai despre oră? N-ai prea venit În ultima vreme, nu? — A fost foarte bine, am spus cu toată sinceritatea. Ne-am simțit excelent, dar n-ar trebui să fie trecută ca nivelul unu spre doi. Linda o să-ți facă tărăboi, dacă vine pe neașteptate și te verifică. E clar de nivelul doi spre trei. Rachel dădu din umeri și-și goli paharul. — De obicei e mai ușor de atât, a recunoscut ea. Am fost cam Încordată, știi? — Mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
picior. Oamenii de pe celălalt trotuar se holbau la ea. Dacă pun mâna pe el, Dumnezeu mi-e martor că-l pleznesc. Face pe Îngerașul când a fost ucisă o femeie, deși ea n-ar fi meritat nici pe departe tot tărăboiul ăsta. Aș vorbi cu maică-sa, da’ ea n-a fost niciodată În stare să-l oblige să facă ce nu vroia. Nu i-ar fi stricat o chelfăneală bună În copilărie. Când băieții mei meritau să mănânce bătaie, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Ba da. Sincer vorbind, eu am fost, am zis, așezându-mă pe scaunul pe care mi-l indicase Gavin cu ceva vreme În urmă. Dar n-aș fi făcut-o dacă mi-aș fi Închipuit că va ieși un asemenea tărăboi. Poate că nu era cel mai nimerit moment să Încerc o Înseninare a atmosferei cu un strop de umor. Gavin tresări vizibil, iar chipul fermecător al lui Janice Încremeni precum cel al lui Grace În Fereastra din spate, În scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
instală lângă mine. Masa noastră era Într-o nișă, Înconjurată pe două părți de o bancă. Tom privi În jur aprobator. Un grup de studenți se adunase În celălalt capăt al barului, lângă pian și șemineul părăsit, și făceau un tărăboi mai potrivit pentru o ședință de brokeri, dar, cu excepția lor, atmosfera era Încă relativ pașnică. Deci, ce-i cu invitația asta, Tom? am Întrebat. Adică, abia ieri te-am văzut. Tânjești după companie mai mult ca de obicei? Tom goli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vorbă aruncată. Îi venea să-și muște limba că s-a apucat de-a trăncănit, încît acuma o să prindă țăranii ură pe dânsul să nu mai aibă trai cu moșia. Dar cine să-și închipuie că Iuga are să facă atâta tărăboi dintr-un fleac de nimic?... Spuse primarului să nu se pripească și să mai aștepte olecuță, că va merge și dânsul negreșit la cancelarie să declare că n-are nici o pretenție și să lase lumea în pace. Mulțumit, Pravilă porni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dorește și pleacă. În bătătura cârciumii însă sunt vreo cincizeci, poate și mai mulți, care stau de vorbă sau complotează. Boiangiu se încruntă. Vasăzică nu se astâmpără deloc țopîr-lanii? Totuși, prudent, hotărî să-i lase în pace. Dacă nu fac tărăboi, de ce să-i stîrnească? Peste mai puțin de jumătate de ceas un jandarm, care stătea prin ogradă, năvăli în biroul șefului, raportând cu sufletul pe buze: ― Dom' plutonier, foc!... Arde conacul! Șeful ieși speriat afară. Da, în direcția conacului lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
munca noastră! Bătrânul Ștefănescu privea și asculta cu o față prietenoasă, ca și când oamenii I-ar fi hiritisit. Apoi, când se mai potoli puțin gălăgia, reveni: ― Voi vorbiți o sută deodată, cum să vă înțeleg? După vreun sfert de ceas de tărăboi se aleseră doi țărani care să parlamenteze. Colonelul dădu din cap mulțumit: ― Așa, băieți! Acum știu cu cine vorbesc... Zi tu... Ioane!... Ori vrei tu, nu știu cum te cheamă, că nu te mai țin minte... ― Io-s Găligan Ștefan, don' colonel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prefect că e ziarist, furia i-a scăzut brusc, fără însă să arate că s-ar da bătut. Acuma câțiva ani, fiind în garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi de mult locotenent-colonel. ― Nu pot permite să fiu înfruntat în exercițiul funcțiunii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se petrece în pavilionul balnear și în care zeița se naște din aburul izvorului fierbinte. Opera a supraviețuit și a fost jucată și prin 1930, pe o muzică scrisă de parohul bisericii St. Olaf. (Faptul a stârnit pe atunci un tărăboi cam neplăcut.) Dintre stabilimentele balneare construite în secolul al XVIII-lea, nu a mai rămas decât sala pompelor, azi deconectată de izvor și folosită pentru întruniri și concerte - denumită Sala Ennistone. Izvorul în sine a fost victima unor periodice accese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gard, se aflau ruinele romane, câteva ziduri joase și câteva gropi, foarte importante, fără îndoială, dar deloc pitorești. La un capăt al grădinii țâșnea micul izvor năbădăios, cunoscut sub numele de „Pârâul lui Lud“ sau „Micul Poznaș“, care pricinuise atâta tărăboi în trecut când își zvârlise jetul la mare înălțime, în aer. În locul unde țâșnea, apa izvorului era fierbinte, până la punctul de fierbere, dar jetul obișnuit nu era primejdios întrucât nu se ridica la o înălțime mai mare de un metru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
convorbirile telefonice. Nici unul dintre ei nu se pricepea să încheie o conversație. Atunci, la revedere, spuse Alex, și lăsă receptorul în furcă. Tom făcu același gest. Se simțea ciudat de stânjenit, dezamăgit parcă. Sperase că Alex n-o să facă mare tărăboi pentru faptu că nu va locui la ea. Ei bine, părea că nici nu-i pasa. Firește, la telefon nu prea puteai să-ți dai seama de starea lucrurilor. Îi era groază de certuri. Dar i-ar fi plăcut s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se sinucidă. Gabriel izbucni în lacrimi. — Oh, încetează! Haide, mergem acasă. Vernon Chalmers, directorul Institutului, care ședea în biroul lui, tresări auzind o explozie de zgomote care veneau dinspre Grădina Dianei. La început, crezu că izbucnise o încăierare sau cine știe ce tărăboi. Dar imediat își dădu seama că erau hohote de râs. Se ridică de la birou și se îndreptă spre fereastră. Tom McCaffrey, ieșind îmbrăcat din cabină în ploaia care se mai potolise, era intrigat de același zgomot. Anthea îl prinse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a fost vorba de plată, a vrut să-mi oprească zece lire; spunea că le avea de primit de la mine de acum patru ani, când am pierdut la jocul de cărți în casa lui Antonio Guicciardini. Am început să fac tărăboi: voiam să-l învinovățesc pe cărăuș de hoție, deoarece el se dusese să ia lemnele pentru celălalt; tandem Giovanni Machiavelli intră în vorbă la mijloc și ne făcu să ne împăcăm. Batista Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și alți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și șiau schimbat culoarea. Vârfurile s-au albit. După o noapte de inconștiență, zorii se apropie timizi și printre norii dimineții răsar primele raze de soare. Zarzărul se trezește, în grădină totul se trezește la viață. Vrăbiile își încep obișnuitul tărăboi. Li se alătură curând guraliva de Ingrid, care locuiește aici, în curte. Deodată, lângă zarzăr, se oprește uimită cu ochii larg deschiși privind în sus: - Mamă, mamă, vino să vezi! Uite! Și mama vine încet: - Ce e? Ce s-a
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
apoi, după ce se culcă, se gândi la problema sclavilor, cu neplăcere. La ora zece convocă ședința pentru ordine și le spuse celor o sută și ceva de negustori adunați că armata recomandase pedeapsa capitală pentru sclavii bărbați. Declarația sa stârni tărăboi numaidecât. - Excelența voastră, este imposibil. Nu putem distruge atâta proprietate valoroasă - spuse unul dintre bărbați. Cu două excepții, aceasta părea să fie atitudinea generală. Ambele excepții le constituiau doi bărbați tineri, unul dintre ei argumentând: - Domnilor, este o acțiune necesară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
de cineva, pe undeva? Habar n-am. Văd și copii care aleargă prin parc, după câte o minge. Se cheamă că bat mingea, dar mingea nu se supără. Sunt grozavi și ei și mingea. Un motociclist cu cască face un tărăboi de nedescris de câte ori pleacă. Și pleacă aproape în fiecare zi de la poalele blocului meu. Un cârd de bicicliști intră și ei în parc. Ați văzut, prieteni? Toți se joacă, aleargă, adică circulă pe afară; eu ce fac? Eu stau închis
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]