338 matches
-
capătul căruia era moartea. Privesc oceanul din această sinistră ușă. Primarul mă invită să ne fotografiem. Îmi strînge mîna. Istoria ne revoltă, dar viața merge înainte. Știi, primarule, că și poporul meu a suferit la fel? Și la noi hoardele tătărăști, turcești și chiar creștine ne luau fetele și băieții în sclavie? În Europa? Nu cred. Da, da, în Europa. Și la noi erau sclavi și istoria noastră este la fel de dureroasă ca a voastră. Privesc oceanul din ușa numită "poarta fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
științifică câștigate prin competiții naționale și internaționale. În catedra a fost înființat din 2002 Centrul de cercetare acreditat CNCSIS “Inginerie electrică în sisteme electrice industriale”. Personalități importante din trecutul catedrei: Nicolae V. BOȚAN S-a născut în Basarabia, în comuna Tătărăști, județul Lăpușna, la 9 mai 1915. Și-a început studiile universitare la facultatea de matematică a Universității din Iași, dar le-a finalizat la la Școala Politehnică „Gh. Asachi” Iași, în anul 1939. A susținut teza de doctorat cu titlul
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
faptul că marele Anton Pann și alți scriitori și oameni de știință importanți au rădăcini în sudul Dunării. Ținutul în care, pe la 1800, s-au așezat acei coloniști bulgari din care mă trag, sudul Basarabiei, de fapt Basarabia propriu-zisă, Bugeacul tătărăsc începând din secolul al XVI-lea, a fost, dintre toate ținuturile românești, acela care a suferit, de-a lungul veacurilor, cel mai intens „bombardament” alogen. În limba turcă, „bugeac” înseamnă colț și tot așa, cu mult înaintea lor, l-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru aducere-aminte... Aici am Lipnic săgeata tătărască, își împunge el cu degetul umărul stâng. Aici am Valea-Albă iatagan turcesc, își sfredelește cu degetul fruntea bandajată. Sunt un domn foarte "însemnat"! râde el batjocoritor. Minune mare de-am scăpat neotânjit la Podul Înalt! M-o ferit Iisus Mântuitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Buciumi - sat în comuna Buciumi, plasa Codru, se dice că s-ar fi luat numele de la instrumentul bucium, cu care din vechime se servea strajele ce erau puse pe înălțimile dealurilor pentru a vesti locuitorii din vale despre apropierea urdiilor tătărăști care veneau pe drumul Vasluiului spre capitala țării”. Nu știu care îi adevărul, dar aș opta pentru ultima variantă. Chiar de la primii pași făcuți în Bucium te întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini de fală stând cu fruntea în soare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae, soldații intră prin ogrăzile sărace, prin șoproanele strâmte, într-un sat nenorocit băntuit parcă nu de mult de o năvălire tătărască, băntuit în adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină și căldură, în casa încăpătoare și primitoare a lui cuconu Nicu, fost primar multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc. La 10 Woiwoda binari. La 11 Jer. mus baghi; 12 Chirmenur Köi; 13 La o M-re veche. La 14 Sept. La Oroschen. La 15 în Suceava. La 26-27 popas. Divan; domnia Moldovei se dă fiului lui Petru. Ordine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de după 1922. Mereu, „înainte și după”. Se vorbește despre Rusia, înainte și după Ivan cel Groaznic. Ivan al IV-lea Vasilievici, mare cneaz al Moscovei și al întregii Rusii (1533-1547), primul Țar al Rusiei (1547-1584), consolidează statul centralizat, cucerește Hanatele tătărăști Kazan (1552) și Astrahan (1556), iar prin înfrângerea cavalerilor germani în războiul livonian (1558-1583), obține ieșirea la Marea Baltică. În vremea sa începe și cucerirea Siberiei și construirea Rusiei Mari, o Rusie cu o fereastră deschisă spre Europa, mult diferită de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a fost înmormântată la cimitirul Mănăstirii Galata din Iași. BOȚAN, NICOLAE (1915-1985ă INGINER ELECTROMECANIC Personalitate marcantă a învățământului electrotehnic românesc, Nicolae Boțan este fondatorul și animatorul școlii ieșene de Acționări electrice. S-a născut la 9 mai 1915, în comuna Tătărăști, județul Lăpușna, pe malul Prutului, într-o familie de intelectuali. A urmat cursul școlii primare, în comuna Lozova și apoi ale Liceului B.P.Hașdeu din Chișinău. După susținerea bacalaureatului în 1933, își continuă studiile la Facultatea de Matematică și la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Evul Mediu românesc, această problemă a fost lăsată în umbră. Este meritul medievistului Alexandru Gonța de a ne fi dat prin volumul de față o vedere de ansamblu despre relațiile româno-tătare, începând cu anul 1241 - adică din momentul marei invazii tătărăști în Europa - până în anul 1502, când tătarii lui Menghi-Ghirai, hanul Crimeii, și moldovenii lui Ștefan cel Mare dau o lovitură de moarte Hoardei celei Mari, încercuindu-i și capturându-i cea mai mare parte a oștenilor ei. Volumul acesta nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime ca Tătăreni, Tătărăști, Tătăruș, etc. ... indicând nu numai un moment de trecere al oștilor tătărești, ca în cazul piscurilor de munți și cheilor, ci o mai lungă sălășluire. Tătaru și Tătărăscu se regăsesc și ca nume de familie, putând la rândul lor indica
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică s-a manifestat îndeosebi pe planul administrativ. Căci tătarii au exploatat până la sânge pe locuitorii supuși dominației lor, luându-le dijmă din toate și, mai ales, din cereale și vite. În scopul unei exploatări cât mai complete, tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și deducție, sau lăsându-se condus de intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just și problema controversată a identității lui Beseremban, amintit în cronica din 1303 a lui Fazel-Ullah Rașid. B. P. Hașdeu și după el D. Onciul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
act dat de Ștefan cel Mare și „drumul tătarilor”. O a treia coloană a luat-o pe Valea Răutului spre Nistru, mergând pe la Sângerei pe drumul Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acum cale liberă spre oraș, care nu avea ziduri, nici întărituri și șanțuri, ei pătrund în interior prin mai multe intrări și încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această zi a Paștelor, de săgețile și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ottokar al Boemiei din Cronica lui Thomas Tuscus, constituind indicii că românii nu se aflau sub stăpânirea efectivă tătărească, ci erau numai dependențe de Hoarda de Aur. Astfel de intervenții nu erau posibile, după autor, în condițiile unei ocupații efective tătărăști, care nu ar fi permis existența unor forțe militare locale. A doua etapă, de la 1281 la 1300, se caracterizează printr-o stăpânire efectivă, directă, a Hoardei de Aur numai asupra teritoriului Moldovei și a extremității răsăritene a Țării Românești „restul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru podvoadă și nici mertice”. Termenul tătărăsc folosit pentru scutire, era acela de tarkan, intrat și el în uzul limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara și aplicarea taxelor pe capete de vită ieșite în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat uitării cu totul. Adevărul, însă, era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi și venețieni, circuit dovedit astăzi din plin prin monedele bizantine și tătărăști, emise de hanii Tuda Mangu (12804287), Tula-Buga (1287-1290) și succesorul acestuia, Toctai (1290-1311), descoperite, la Oțeleni, ținutul Fălciu, la Pârteștii de Sus din ținutul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi și venețieni, circuit dovedit astăzi din plin prin monedele bizantine și tătărăști, emise de hanii Tuda Mangu (12804287), Tula-Buga (1287-1290) și succesorul acestuia, Toctai (1290-1311), descoperite, la Oțeleni, ținutul Fălciu, la Pârteștii de Sus din ținutul Suceava, la Hlincea și Bosia lângă Iași, în Oltenia la Calapăru, Craiova și Mehedinți, în Banat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
doar foarte puțini necredincioși. O hartă catalană, cu o relatare scrisă în limba latină, ne informează că noul han nu a lăsat să-i scape de sub control nici un oraș important, producător de veniturile din comerț până la Vicina din Dobrogea. Tamgaua tătărască flutura la Vicina, ca și la Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după un portulan alcătuit în 1318 de Petru Visconti din Veneția. În vâltoarea acestor evenimente, trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înfrângă pe Malcoci-oglu cu 8.000 de turci, au izbutit să se salveze pe malul drept al Dunării, în regiunea Tulcea. Recent, în anii 1962-1963, au fost descoperite aici, pe colina Uzum-bair din satul M. Kogălniceanu, câteva tezaure de monede tătărăști și bizantine, emise toate prin anul 1333, îngropate de ei în refugiu. Dintre acești oglani, pe Dimitrie supranumit „princeps tartarorum” îl vom găsi luând vama și în 28 iunie 1368, la Cetatea Albă, dar scutind pe brașoveni de tricessima. Expediția
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]