949 matches
-
ceva din cereale. Când m-am uitat în căruță erau mai mult de jumătate dintre saci vânduți. Cum am fost martor la discuția dintre părinți cu o noapte în urmă, am îngăimat și eu o întrebare nevinovată: - Ai vândut bine tăticule? - Cât să-i plătim lui Beleaua am luat, dar ne mai trebuiesc și pentru alte cheltuieli. Poate vând și restul. - Tată, te rog, mă lași și pe mine să mă dau în tiribombă? Nu m-am mai dat de când se
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
mai știi să vii înapoi. Și așa cred că o găsesc pe mă-ta moartă de inimă când o vedea că nici tu și nici cățeaua nu sunteți acasă. Sper să bănuiască că ai plecat după mine. - Nu mă rătăcesc tăticule că se vede " Zidul morții" și știu unde este căruța noastră. - Bine, ia un leu și ai grijă ce faci, poate cazi din el. - Nu cad că m-am mai dat și eram mai mic. - Ai grijă că de nu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401537800.html [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Ne spui o poveste acum? -Vă spun dar voi trebuie să-mi promite-ți că nu plecați niciodată în căutarea lucrurilor din povești. Eu v-am promis că vă ajut să descoperiți orice secret dacă veniți și mă întrebați. - Da tăticule! O să te întrebăm mereu, când vrem să aflăm ceva. Am răspuns noi într-un glas. Referință Bibliografică: Copilărie între real și fantastic / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
porumbi în Grui ca să-i păzască, ia fă tu bine șî-mpretenește-te cu iel că tu-i duci de-acii-năinte mâncare șî apă în fiecare zî, hai, ia pune-i mâna pă cap șî-l mângâie! - Vai de mine șî de mine, tăticule, ieu nu pui mâna pă iel, de-atâtea ori a vrut să mă mușce împreună cu mă-sa, javra asta roșie ca un drac. - Bă, ia vez’tu cum vorbești, nu-l po-me¬ni p-ăl cu coarne c-acuș îț’ arz
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1476618319.html [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
aduci aminte de unde provenea numele cu care te strigam,adică Tonă,care cu timpul devenise Tonicu sau Tonicuțu? Înainte îți spuneam Tata,dar voiam mult să te alint și eu,ca toți copiii, și nu-mi venea să-ți spun Tăticule; cred că voiam ceva mai original! Cum n-aveam probabil imaginație,mi-am amintit că verii mei, copiii lui Bebi, fratele tău, îi spuneau tatălui lor Tita. N-am vrut să le " fur"alegerea,si întâi m-am gîndit să
DADU- AMINTIRI,GÂNDURI, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ (4) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1449697565.html [Corola-blog/BlogPost/379852_a_381181]
-
era să-și aducă Grigore fetele, da' în toate scrisorile fetele ziceau că se simt bine la bunici, bătrînii erau înstăriți, aveau oi și vaci, vindeau laptele și brînza, mai scoteau un ban pe palincă și, apoi, îi scriau ele, tăticule, aici sînt prietenii noștri și, după ce ne terminăm școlile, noi aici vrem să rămînem, să ne luăm băieți din partea locului, că sînt tare inimoși și gospodari și, apoi, tăticuțule drag, noi aici ne-am născut și aici este îngropată mama
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
pe bunica, Raza lui de soare, De când i-a murit mămica Alt sprijin nu are. Este săritor și harnic Mereu o ajută Când bătrâna plânge-amarnic Cu drag o sărută. Suferă când fericiți Trec copii pe drum Cu mame și cu tătici, Inima-i e scrum. Strânge tare pumnișorii, Îi tremură pleoapa, În lacrimi i-s ochișorii... Îi e dor de tata. Mama nu și-o amintește. C-a murit când l-a născut, Zi de zi poza-i privește Și-o
DĂNUȚ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455386124.html [Corola-blog/BlogPost/342619_a_343948]
-
ajunge. Învelit în păturică, Mângâiat de lună Râde când în vis i-apare Zâna lui cea buna. Mâine este ziua lui Și vrea numai un dar mic Zâna este necăjită Că nu poate să-i ofere O mămică și-un tătic. Referință Bibliografică: DĂNUȚ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DĂNUȚ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455386124.html [Corola-blog/BlogPost/342619_a_343948]
-
și mezelicurile, îl sărută pe gură, iar Istrate ajunsese la concluzia că îi băga în mă-sa pe toți de la serviciu și că locul lui e aici, fericit și înconjurat de copii. Îi comunică și Verginicăi hotărârea, iar aceasta spuse: - Tăticule, am hotărât că Mirșică vrea sî mă iei di nevastî, acușâca, așa cî, duti și vezi di ai grijî! Cum Mircică cunoștea semnificația ocultă a comenzilor date de Vergi, se eliberă de orice apăsare, convins fiind că totul va merge
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
Strigaseră sume consistente lăutarii, de la niște rude înlesnite, bărbați care nu erau la nuntă, dar care nu uitaseră de eveniment din motive numai de ei cunoscute. După nuntă, Vergi anunță că nu este timp de călătorii în străinătate și că „tăticule, adu munșitorii șî vezi di ai grijî!“ Peste două zile începu construcția unei case noi și frumoase, Istrate primi o slujbă de director în Primărie, se înscrise într-un partid și fu luat asociat la o afacere cu cherestea de către
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
director în Primărie, se înscrise într-un partid și fu luat asociat la o afacere cu cherestea de către prietenul său, șeful Poliției. Următorii doi ani, Istrate munci pe brânci, casa fu terminată, afacerile prosperau, iar Vergi mai născuse doi copii. Tăticul, fericit, constată că fetița seamănă cu Vergi, iar băiețelul cu un bunic al lui, mort în război. Într-una din zile, aflat cu treburi în București, Istrate trecu pe la fostul serviciu de unde, de fapt, nici nu demisionase și intră în
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
ceva din cereale. Când m-am uitat în căruță erau mai mult de jumătate dintre saci vânduți. Cum am fost martor la discuția dintre părinți cu o noapte în urmă, am îngăimat și eu o întrebare nevinovată: - Ai vândut bine tăticule? - Cât să-i plătim lui Beleaua am luat, dar ne mai trebuiesc și pentru alte cheltuieli. Poate vând și restul. - Tată, te rog, mă lași și pe mine să mă dau în tiribombă? Nu m-am mai dat de când se
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
mai știi să vii înapoi. Și așa cred că o găsesc pe mă-ta moartă de inimă când o vedea că nici tu și nici cățeaua nu sunteți acasă. Sper să bănuiască că ai plecat după mine. - Nu mă rătăcesc tăticule că se vede " Zidul morții"și știu unde este căruța noastră. - Bine, ia un leu și ai grijă ce faci, poate cazi din el. - Nu cad că m-am mai dat și eram mai mic. - Ai grijă că de nu
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
mii. La urmă, dar nu cel din urmă, a sosit și Vladimir Tismăneanu, să ne învețe politologie americană și a fost plantat în conducerea formalelor instituții și colocvii de demascare a comunismului, regim impus în România în 1944 și de tăticul lui, un comunist evreu de nădejde al NKVD-ului. După acest început promițător în nouă republică la care, au contribuit tot alogeni ca în 1944, s-a continuat sistematic la defăimarea a tot ce este românesc, la îndatorarea și ruinarea
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_a_treia_republica_corneliu_florea_1328540753.html [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
lor este depășită cu ușurință), ce mașini au, ce gagici și-au mai tras din fascinanta lume a revistelor pentru adulți, ce mai spun mamele lor încărcate de lanțuri la gât și lacrimi în ochii rimelați din belșug, ce cred tăticii lor înecați de emoții, cu dampf de boască și multe altele, mai puțin părerea profesorilor din școlile prin care au trecut eroii de sâmbătă. Sau poate că n-or fi existând, cine știe... Apar pe micile ecrane și moacele semidivinilor
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420566344.html [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
lui taty, că am cel mai deștept băieat din lume ) Uitam de ceartă, mă înmuiam până la urmă și îl lăsam să facă și să spună tot ce vrea El că știam că spune și face din tot sufletul lui de Tătic adevărat.Pănă la urmă mă cuibăream între El și Mamy unde știam că e cel mai plăcut să stai și să te resfeți. Ei habar nu aveau cât de mult știam eu că mă iubesc, cât de mult mă rasfață
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
de Război în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul nostru, care a făcut Unirea dintre Țara Românească și Moldova. Să știți, copiii mei, că noi suntem descendenți din familia Biberstein-Rogala, care a domnit în Lituania. Nu ești atent, Alexandre? - Sunt, tăticule! - Atunci de ce citești pe hârțoaga aia? - Nu e hârțoagă, tăticule! E o revistă veche „Curierul românescˮ. 31 - Bine! Bine! Să continuăm... Mama voastră, înainte de a se căsători cu mine, se numea Maria Fisența. Ea provine dintr-o familie de boieri
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
care a făcut Unirea dintre Țara Românească și Moldova. Să știți, copiii mei, că noi suntem descendenți din familia Biberstein-Rogala, care a domnit în Lituania. Nu ești atent, Alexandre? - Sunt, tăticule! - Atunci de ce citești pe hârțoaga aia? - Nu e hârțoagă, tăticule! E o revistă veche „Curierul românescˮ. 31 - Bine! Bine! Să continuăm... Mama voastră, înainte de a se căsători cu mine, se numea Maria Fisența. Ea provine dintr-o familie de boieri din locul acesta, este fiica lui Emanuel Fisența, posesorul unei
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
În fața blocului ședea Zambila,-al meu, mă aștepta C-asa, pe loc, l-am botezat; L-am luat în blațe,-atât de mic, Dând din codită mă lingea Si-atât de mult se bucula Ca un copil de-al lui tătic, Dal ieu ce-am fost de felicit (!) În sân, cu el, până la noua, Scălile două câte două Ulcai, ca liftu-i paladit; Tiptil apoi, ne-am fulisat Ca hoții în bucătălie, Bunica, nu am vlut să știe Că mi-a făcut
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Am_scris_azi_noapte_o_poezie_valeriu_cercel_1378852205.html [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
numai bărbați cei care joacă! Vezi tu vreo femeie? Băiețelul s-a uitat atent. Au mai făcut câțiva pași și s-a oprit să vadă grupurile de la alte bănci, după care a exclamat: - Femeile nu știu! Sunt mai ploaste ca tăticul meu și... Gabi l-a tras repede de mână pe Dănuț în speranța că nu va continua, dar băiețelul era hotărât să spună cu voce tare ceea ce gândea. I-a pus repede mâna pe gură și i-a vorbit în
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_10_.html [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
Încetează, Mona! Uf! Și tu nu mai râde, că iei bătăiță! Ești mai copil ca ei, zău așa, l-a repezit Gabi pe soțul ei privindu-l încruntată, în speranța că și copiii se vor liniști dacă este autoritară cu tăticul lor. Și efectul a fost cel scontat. Mai multe persoane au auzit discuția și întorceau capul către ei zâmbindu-le cu multă înțelegere și simpatie. Erau toți frumoși și cuvintele lor nu deranjau pe nimeni. Încet, încet, au ajuns în afara
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_10_.html [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O FLOARE ROMÂNEASCĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mirific dans de ghiocei, De Unu Martie, pe toți ne leagă- Frați, mame, surioare și bunei, Tătici... E primăvară, dragă!.. Căci, în pofida prognozatelor furtuni, Purta-vom pansamente roșii-albe, Pentru Floriile, cu sfintele minuni, De Unu Martie ne vom iubi, Ca două inimi tandre... În cinstea ghioceilor-năspriți De leul iernii, care stă se-ntâlnească, Cu primăvara, să
O FLOARE ROMÂNEASCĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1425215159.html [Corola-blog/BlogPost/373023_a_374352]
-
marțială ca pe scenă și începea : -Păsărică, păsărea N-ai văzut pe mama mea ? -Am văzut-o la cișmea Scotea apă și plângea. -De ce plângi,mămica mea ? -Plâng de mine și de voi, C-a murit, tac-to-n război... Ieși, tăticule, din groapă, De ne-ncalță și ne-mbracă Că mămica e săracă și n-are ce să ne facă... -Bravooo!- striga șeful de Post, ia și tu câțiva franci să-ți iai bomboane de la Zaharia ! -O mai spun și pe-
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina super-cosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee! Da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii și talente ascunse. Eram, în aceeași vară, pe prispa casei: mămica, sora, fratele și eu
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
Atât îmi trebuia. Nu mă mai oprea nimic, decât când punea mămica mâna pe mătură, iar cei mari mă luau, unul de o mână și celălalt de cealaltă și, pe fugă, aterizam de îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză mare se ducea pe cel puțin zece metri. Ordinul de la tăticul era să nu-mi facă vânt puternic, scrânciobul fiind deasupra viei cu araci. Dar el a spus, însă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]