376 matches
-
jumătate de zi plopii și casa cea mare de lângă ei. Acum rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care va fi supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așezare. Responsabilizat acum, bărbatul face cârciuma atât de profitabilă, încât, la preluarea măcelăriei lui Hubăr, Națl se gândește să încredințeze hanul fratelui său vitreg Bandi care tânăr, cuminte și harnic n-o va duce rău aici. 4.3. Fală goală, tașcă ușoară " Am început să cred scrie Roger Caillois în capitolul introductiv al eseului său În inima fantasticului că fantasticul ține mai curând de modul în care este tratat decât de subiect"155. E o afirmație susținută fără îndoială de toți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
principal și narator astfel încât să nu cunoaștem poziția acestuia din urmă. Alături de modalitatea obiectivă, imperfectul realizează magistral, de exemplu, distanțarea naratorului de eroul central prin faptul că el nu se pronunță pentru preluarea sau respingerea tezei personajului despre vis. Pentru Tașcă, visul este un univers paralel, al iluziilor, al halucinațiilor, al imposibilului care devine posibil. Intervertirea domeniilor visului și realității îl îngrozește. Omul normal cunoaște alunecarea în vis doar printr-un somn odihnitor și profund. Dacă oniricul aduce adormirea rațiunii, omul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
N-a putut să viseze, fiindcă nu dormise. Așa știa el, și ar fi fost în stare să jure că nici o singură clipă n-a ațipit de când a intrat în casa aceasta. Ceea ce aflăm prin intermediul notației auctoriale este faptul că Tașcă se îndoiește de două lucruri: somnul său și conștientizarea lui. Indiciile nesiguranței subiectului sunt oferite prin utilizarea imperfectului. Momentul maximei tensiuni, al deconcertării personajului, dar și a cititorului e acela în care eroul se confruntă cu ideea modificării ordinii temporale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Savu care au amânat această ordinare. Ilie Foșlea menționează că în data de 14 septembrie 1925 este exclus din biserica creștină baptistă din Cuvin pentru adulter cu Sida Stanci. Această excludere a fost făcută de reprezentanții Comunității de Curtici: Radu Tașcă, Negrău Ioan și Munteanu Gheorghe. După acest eveniment Gheorghe Bradin îmbrățișează învățătura penticostală în perioada cât a fost plecat în America. Întors în țară răspândește această învățătură, fiind primul credincios penticostal din România. Deschide prima biserică penticostală din România în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
alunecuș pe urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
caldarâmului, ude încă de umezeala nopții. Fără să ridice capul din pământ, aplecat pe șa, ocolea șinele fostului tramvai, se ferea, sucind repede ghidonul din calea mașinilor ce veneau din urmă, iar, din când în când, mai sălta cu cotul tașca petrecută pe umăr, în care Fernande îi pusese masa de prânz. Și de fiecare dată se gândea cu amărăciune la mâncarea dinăuntru: între feliile de pâine neagră, în loc de omleta pregătită cum îi plăcea lui, sau de carnea de vacă prăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Ballester nu era acolo. Marcou spuse doar atât: - Vorbe goale, și se duse la locul lui. Esposito, care mușca din pâine, se opri și-i întrebă ce-i răspunseseră patronului. Yvars spuse că nu-i răspunseseră nimic. Apoi își aduse tașca și se așeză pe bancul la care lucra, începuse să mănânce, când îl zări în apropiere pe Saïd, culcat pe spate pe un morman de așchii, privind în gol către geamurile înalte albăstrite de cerul care începuse să-și piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
prăvălie și tot cu ele plăteai și unele servicii duhovnicești: spoveditul - două ouă, împărtășitul - alte două. Cerneala era purtată la școală într-o călimară care nu-i permitea să curgă. Dar ea curgea când ne zbenguiam, și mai ales când tașca devenea armă de luptă în încăierările dintre taberele de băieți, grupați după zonele de așezare a satului. Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
ca varul. Bătrânul poștaș observă, și ca să rupă tăcerea care căzuse între ei, ca un trăsnet, continuă. - Di az‟ dimineață, din zori, am tot împarțât „bucurii“ de‟aestea în toată comuna, da‟ mai am distuli, ioti aici! și-i arătă tașca plină. Dar Anton nu-l mai asculta... El se gândea, că întâlnirea cu lupul rapace, ori mistrețul feroce, o cunoștea... știa la ce să se aștepte, și, era prea sigur pe mâna și pe ochiul lui; dar, întâlnirea cu turcu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a lui tata. Lui nu îi mai încăpeau pe picior ca erau prea vechi, rupte și uscate. Iar eu copil fiind îmi veneau, chiar dacă mie îmi erau puțin mari, nu conta... decât desculță pe zăpadă era bun așa cum era. Purtam tașcă din pânza de sac făcută anumit pentru scoală, era ca o traistă dar nu așa mare. De scris îmi făceam toc de la spicul de strujan. Legam penița cu ață de tei (haldan) și înmuiam în sticluța cu cerneală și scriam
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
au mai desprins, sunt foarte mulți cei care ne urmăresc, vin din toate părțile, ocupă spațiul din jur tăcuți, toți au arme de vânătoare În mâini. Iată, cel mai apropiat ține un arc mare pe umeri cu săgețile prinse În tașca de la spate, are un grosolan cuțit vânătoresc la cingătoare; cu dreapta, strunește doi dulăi, două bestii feroce care trag să se repeadă spre noi; mai mult spre ea, a cărei carne albă s-a aprins acum ca o torță. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cooperatist nu are nimic în comun cu ele și le este dimpotrivă eminamente conservator, creator și organizator"26. Liberalii și neoliberalii din țara noastră vedeau în cooperație, de asemenea, o întreprindere capitalistă. În sprijinul acestei afirmații redăm aprecierea lui Gh. Tașcă conform căreia "societatea cooperativă, care rămâne în cadrul capitalismului, urmărește înlăturarea exploatării muncitorului prin înlăturarea consumatorului, ea nu urmărește prin aceasta înlăturarea chiar a capitalismului, ci numai a defectelor lui"27. La rândul său G. Ionescu Sisești vedea în cooperație nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
spirit cooperatist a țăranului român, pentru a înlătura relele care decurg din pulverizarea proprietății asupra pământului. Ambii sunt de părere că trebuie eliminată ideea greșită potrivit căreia cooperația ar avea caracter filantropic și prin aceasta exclude profitul. Mai mult, G. Tașcă afirmă următoarele: "nu suprimarea profitului caracterizează societatea cooperativă, ci chipul cum se distribuie acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mult, G. Tașcă afirmă următoarele: "nu suprimarea profitului caracterizează societatea cooperativă, ci chipul cum se distribuie acest profit"28. El confundă profitul privit ca o categorie a economiei private, cu profitul considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
consumatorului Revista economică numerele 12,13,14,15/1997; 139. Talmaciu M. Asociațiile de vânzare în agricultura antebelică, Tribuna Economică, nr.20/2001; 140. Talmaciu M. Cadrul legal al asociațiilor de vânzare în agricultură, Tribuna Economică, nr.21/2001; 141. Tașcă G. Capitalismul român și cooperația, București, 1928; 142. Tătaru A. Cooperația și alte curente social-economice,Tipografia Națională SA, Cluj, 1937; 143. Todosia M. Doctrine economice, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 1992; 144. Thomas M.J. Manual de marketing, Editura Codecs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
p. 135 22 Giorgio Amadei, "Cooperazione per una agricoltura in transformazione", Societa Editrice "Il Mulino", Bologna, p.61 23 Gr. Mladenatz, op. cit., p136 24 Gr. Mladenatz, op. cit., p141 25 Gr. Mladenatz, op. cit., p144 26 Gr. Mladenatz, op. cit., p144 27 G. Tașcă, "Capitalismul român și cooperația", București, 1926, p.8 28 Gr. Mladenatz, op. cit., p. 246 29 Gr. Mladenatz, op. cit., p.150 30 Gr. Mladenatz, op. cit., p.151 31 Gr. Mladenatz, op. cit., p.153 32 Ștefan Zeletin, "Cooperație Română?", Revista "Pagini agrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
trecute foarte numeroasă, este reprezentată de români din a doua și a treia generație. Există biserici și capele românești, asociații, biblioteci, secții de limbă română pe lângă catedre universitare, edituri și presă. Paul Dimitriu originar din Galați, descendent al familie Gh. Tașcă universitar și diplomat, condamnat în țară este un pătrunzător analist politic, bun cunoscător al fenomenului emigrației. Părerea sa este că refacerea României nu poate fi decât opera românilor. Ajutorul străin este o iluzie și o capcană care poate adânci stagnarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care a fost și era un important centru cultural, încercat de grele suferințe în timpul războiului, își continua cuminte epoca de efervescență cultural-literară. Vechiul târg moldovenesc, care dăduse literaturii, artelor plastice și științei pe Alexandru Vlahuță, Al. Philippide, C. Hamangiu, G. Tașcă, dr. D. Bagdasar, dr. I. Juvara, N. N. Tonitza, Victor Ion Popa, Petre Bulgăraș, Corneliu Moldoveanu, G. Tutoveanu și care instruise în școlile sale și influențase spiritual pe marii Vasile Pîrvan, G, Ibraileanu, Ștefan Zeletin, Paul Bujor, N. Pătrășcanu, își trăia
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
istorico-literar, Ed. PIM, Iași, 2010, 566 p. * Bârlad, istorie, cultură, amintiri, Editura PIM Iași, 2010, 356 pagini. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.I, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * Ioan Antonovici, Depozitarul, vol.II, Ed. PIM Iași, 2011, p.493. * George-Felix Tașcă și Neamul Tășculeștilor, Editura PIM Iași, 2011, p.340. * Strămoșii noștri din arhive,Editura PIM Iași, 2011, p. 462. *Românii așa cum sunt. Editura PIM, Iași, 2011, 383 p . *Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu. Editrura PIM,Iași, 2012, 225p. *Prietenie. Editura
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eșanu, în „Revista mea”, Tel-Aviv. Israel, 2 iunie 2011, Răsfoind în arhive, Binecuvântați fie acei...; Revista română nr.1 (63), 2011, p.38; nr.2 (64), 2011, p.32; Academia bârlădeană nr. 3 (44), 2011, p.7, S.C. Semnal - George-Felix Tașcă, editura PIM, Iași, 2011; Revista română, fondată la 1861 de A.I. Odobescu, nr. 3-2011, FLASH, Ion N. Oprea, Ioan Antonovici-Depozitarul, opere, vol. I și II, Ed. PIM, Iași, 2011, 494 și 486p., p. 39; Marin Ciornei, Îngusta cărare către Lumină
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
486p., p. 39; Marin Ciornei, Îngusta cărare către Lumină, îngrijitor de ediție, cu un medalion interviu - Ion N. Oprea, Ed. PIM, Iași, 2011, 156p., p. 40; Revista Română - revistă a românilor de pretutindeni, 2011 p.34 Ion N. Oprea, „GeorgeFelix Tașcă”; Val Andreescu, în Elanul nr. 114, 2011, MurgeniRegal de istorie, p. 15. Revista „Vestea Bună”, Răducăneni, nr. 27(94), mulțumește lui Ion N. Oprea care a pus redacției la dispoziție volumul „Românii așa cum sunt” din care s-a publicat materialul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
povestire, nr.101, iulie 2010, p.12. *Documente istorice tecucene, nr.102, august 2010, p.19. *Răsfoind prin arhive: Stroe Belloescu victimă a celor pe care i-a ajutat (1838 1912), nr.104, octombrie 2010) p.I (14-16). *George - Felix Tașcă. Un cercetător nu numai pasionat, nr.104, octombrie 2010, p.16. *140 de ani de presă bârlădeană, nr.105, martie 2010, p.16. *Mânăstirea Măgarul - altfel istorisită, nr.105, noiembrie 2010, p.17. *Satul Bălăbănești - Tutova, micromonografie, nr.107, ianuarie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de 2 noiembrie 1940, plutonier adjutant Nițu Ștefan, șeful secției Băneasa, plutonierii șefi de post Neacșu Crăciun (Șerban Vodă), Moisescu Vasile (Progresul), Oancea Gheorghe (Pantelimon), Tașcă Vasile (Colentina), Sârbu Constantin (Ghencea) și agentul Petre Gheorghiu au fost ridicați de Opriș Constantin și alți 45 de inși din Poliția legionară de la Prefectura Poliției Capitalei și duși la închisoarea Jilava. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu domiciliul actual în Germania, 38468 Ehra-Lessien, Am Dorfring 1, cu ultimul domiciliu în România, Brașov, str. Cezar Boliac nr. 7 A, județul Brașov. 393. Krieger Camelia Stefanida, născută la 27 martie 1960 în Onești, județul Bacău, România, fiica lui Tașca Teodor și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 53881 Euskirchen, Rotdornstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Onești, Bdul Republicii nr. 26, ap. 11, județul Bacău. 394. Mai Carmen Gabriela, născută la 18 octombrie 1971 în localitatea Târnăveni, județul Mureș
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]