377 matches
-
mai umbla niciodată liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu putea să-i strice. Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu cuțitul la brâu, Tașcă se întorcea voios la București de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos! După-amiază s-a pornit însă pe neașteptate un crivăț. De voie de nevoie, el avea să se abată din drum ca la o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
drum ca la o jumătate de ceas și să mâie la "Hanul Ciorilor". Calul mergea și mergea, dar casa cea mare cu ferestre bine luminate nu stătea parcă nici ea pe loc. Când în fața ei, când în dosul ei, lui Tașcă tare-i venea să facă calea întoarsă. Dacă crivățul te bate în câmp deschis, ce alta ai putea să faci decât să cauți cotlon să te aciuezi din drumul lui?! Luând-o peste arături, bărbatul se pomeni în spatele ciudatului han
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii, curat cum Tașcă și l-ar fi închipuit pe Satana. Apoi și locul era așa de te simțeai oarecum fermecat în el, o încăpere largă și scundă, cu pereții pătați de muște și gălbeniți de fum, aproape goală și luminată de o lampă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fum, aproape goală și luminată de o lampă proastă care se afla în peretele de la tejghea. Unde mai pui că străinii se încing la povești despre morți, moșteniri, tronsnituri și tocăneli în miez de noapte care îl poartă departe pe Tașcă așa ostenit cum era, că nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai vis. Spre miezul nopții, când sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și goală: un pat, o masă, un scaun, două ferestre, trei uși, una fără cheie. Urât lucru! Tașcă propti o ușă cu scaunul, pe cealaltă cu masa. Acum era bine. Putea dormi, da, însă nu-i venea somnul. Nici nu era de mirare cu atâtea tocănituri, pocănituri, zăngănituri, zgâlțâituri. Avea dreptate Sfredeluș: e fioroasă întunecimea mai ales când
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi dăduse în grijă toată agoniseala sa și o fetiță. Pe Tașcă nu-l lăsa firea să facă socoteala cinstită și să despartă ceea ce era al lui de ceea ce i se cuvenea fetei. Se ridică în capul oaselor. Nu era nimeni, nimic nu era în ușa deschisă. Vedea ușa dată înapoi, vedea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ea, așa cum o pusese el. A visat?! Nu, n-a putut să viseze fiindcă nu dormise. Trebuia să plece din afurisita asta de casă, acum, în toiul nopții. Degeaba râdea neamțul, degeaba spunea hangiul că se luminează de ziuă, că Tașcă o ținea una și bună că n-au trecut două ceasuri de când s-a dus să se culce. Abia târziu, pe șoseaua Bucureștilor, a început să dea cu socoteală că el tot a dormit și totuși era neliniștit. Se luminase
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
maximum resursele și talentul de prozator realist. Fără a-și fi uitat în vreo privință însușirile funciare de romancier sau știința antropologului-psiholog de a sonda profunzimile sufletești ale eroilor săi, Slavici e acum și un povestitor așezat asemenea personajelor sale. Tașcă e un om dintr-o bucată, la fel și Sfredeluș. Nu există nici un pic de poezie în istorisirile despre răposați, casele părăsite și bântuite sau despre banul legat. Eroii nu povestesc pentru a-și ușura sufletul ori pentru a-și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
asemenea comisului Ioniță. Suspansul e amplificat de gravitatea întâmplărilor și de limbajul în care sunt prezentate. Nu e aici loc de zâmbetul sub mustață ori de ironia verbală a conului Fănică. Confruntarea cu straniul, miraculosul sau supranaturalul îl găsește pe Tașcă pregătit ca pentru luptă. Necunoscutul e perceput ca o intruziune agresivă și violentă, de aceea determină o dublă reacție: una de apărare și o alta de respingere. E parcă o confruntare corp la corp, pe viață și pe moarte. Senzaționalul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Mânjoală a lui Caragiale ezită, amână și păstrează confuzia până la capăt. Adâncirea și încurcarea pistelor e legea fundamentală a fantasticului pur, după Todorov, căci "el nu durează decât atât cât ține ezitarea"148. În textul lui Slavici, la sfârșit, Tașcă profund marcat de experiențe trăite alege să-și pună ordine în viață. Nu știm dacă optează să-i dea crezare lui Sfredeluș sau dacă spaima fusese atât de mare, încât hotărârea nu poate fi decât una indiferent dacă el crede
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e un cotlon, iar cârciuma, o încăpere largă și scundă, cu pereții pătați de muște și gălbeniți de fum, aproape goală și luminată de o lampă proastă care se afla în peretele de la teșghea. Ostilitatea casei e resimțită organic de Tașcă. Deși baricadat în odaia de dormit, eroul se simte în continuare în primejdie. Somnul e o formă de abandon pe care nu și-o poate permite fără riscuri. Hanul Ciorilor nu e loc de petrecere, de întâlnire și de refugiu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și securizat al obștei. Părăsite, moara și casa bisericească își pierd calitatea de loc, consacrat de bătătură, de așezare a ființei, devin spații ale necunoscutului, ale incertului în care își fac sălaș diavolii. Deși se simte fermecat de ciudatul han, Tașcă nu se lasă prins de vraja lui: Stăpânit de gândul că nu poate să fie la mijloc decât un joc al Necuratului, el luă hotărârea de a se îndepărta fără întârziere din afurisita aceasta de casă. Eroul e om simplu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
jumătate de zi plopii și casa cea mare de lângă ei. Acum rotea un mare stol de ciori pe deasupra plopilor ce se înălțau negri spre apusul soarelui și era oarecum urât să te uiți într-acolo. Încă înainte de părăsirea drumului cunoscut, Tașcă se simte agresat. Urâtul nu-i va da pace. Deși crivățul, hanul, străinii par că ilustrează scenariul unei posibile inițieri la care va fi supus personajul principal, Trașcă nu acceptă să intre în joc cu una cu două. Experiența trăită
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așezare. Responsabilizat acum, bărbatul face cârciuma atât de profitabilă, încât, la preluarea măcelăriei lui Hubăr, Națl se gândește să încredințeze hanul fratelui său vitreg Bandi care tânăr, cuminte și harnic n-o va duce rău aici. 4.3. Fală goală, tașcă ușoară " Am început să cred scrie Roger Caillois în capitolul introductiv al eseului său În inima fantasticului că fantasticul ține mai curând de modul în care este tratat decât de subiect"155. E o afirmație susținută fără îndoială de toți
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
principal și narator astfel încât să nu cunoaștem poziția acestuia din urmă. Alături de modalitatea obiectivă, imperfectul realizează magistral, de exemplu, distanțarea naratorului de eroul central prin faptul că el nu se pronunță pentru preluarea sau respingerea tezei personajului despre vis. Pentru Tașcă, visul este un univers paralel, al iluziilor, al halucinațiilor, al imposibilului care devine posibil. Intervertirea domeniilor visului și realității îl îngrozește. Omul normal cunoaște alunecarea în vis doar printr-un somn odihnitor și profund. Dacă oniricul aduce adormirea rațiunii, omul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
N-a putut să viseze, fiindcă nu dormise. Așa știa el, și ar fi fost în stare să jure că nici o singură clipă n-a ațipit de când a intrat în casa aceasta. Ceea ce aflăm prin intermediul notației auctoriale este faptul că Tașcă se îndoiește de două lucruri: somnul său și conștientizarea lui. Indiciile nesiguranței subiectului sunt oferite prin utilizarea imperfectului. Momentul maximei tensiuni, al deconcertării personajului, dar și a cititorului e acela în care eroul se confruntă cu ideea modificării ordinii temporale
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ioan Ică jr., pr. Adrian Deteșanu, Bogdan Iancu, Robert Lazu, ierom. Iustin Marchiș, pr. Nicolae Marcu, pr. Radu Mărășescu, Dragoș Mîrșanu, PS Vasile Someșanul, Virgil Nemoianu, Daniela Pălășan (r.i.p.), Mircea Platon, Radu Preda, Leo Stan, Ovidiu Sferlea, Narcis Tașca, Alin Tat, Bogdan și Miruna Tătaru-Cazaban, Mihaela Timuș. Port o vie gratitudine „Colegiului Noua Europă”, doamnei Marina Hasnaș și doamnei Anca Oroveanu, dar mai ales dlui profesor Andrei Pleșu, rector al unei ospitalități de tradiție abrahamică ce, în peisajul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
au succedat o serie de alți medici care, după un stagiu de 2-3 ani plecau. Așa au fost: dr. Marâm Lazăr (Israel), dr. Rubinstein Elias, dr. Zigmond Francisc, dr. Nedelcu Ioan, dr. Ionescu Dimitrie, dr. Laza Doru, dr. Mateș, dr. Tașcă Radu, dr. Urzică E., dr. Cîmpeanu Liviu și în prezent dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina. D-nul și dna Novac și-au făcut casă în Hudești, sunt stimați și apreciați de săteni și se pare că vor ieși
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
În anul 1979 au fost introduse pe sub munte în lac și apele Izvorului Muntelui, captate la 1,5 km amonte de vărsarea lor în vechea albie a Bistriței. Aici au poposit în anul 1980 și apele pârâului Bicaz, captate la Tașca, pentru a fi introduse și ele în lacul cel mare. Proprietățile fizico-chimice ale apei s-au dovedit ideale pentru dezvoltarea faunei piscicole atât în ce privește temperatura (4 0 C la adâncimea de la 40 m în jos și maximum 26 0 C-
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
cît trăiește /Bea și veselește / Și la moarte nu gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz nu era ca mine, nu vă uitați urît la mine, nu mă cunoașteți, nu vă cunosc! mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al județului trimitea Prefecturii un tabel cu numele tuturor agenților veterinari propuși de către Serviciul Sanitar Veterinar cu ocazia „...înființării celor 15 agenții Veterinare”. Iată care erau aceștia: „Bertea Constantin (Coroești), Râpan Constantin (Băcani), Stancu Gh. Vasile (Fruntișeni), Avram Nicolae (Vinderei), Tașcă Alecu (Pochidia), Burghelea Ion (Adam), Pârțu C.Gheorghe (Cârja), Arsene T.Chiriac (Ghermănești), Ocrain Emanoil (Plopana), Vasile C.Istrate (Rădeni), Ifrim Aurel (Coroești), Balaban Tiberius (Puiești), Popa N.Vasile (Punitșeni), Popa I.Ion (Buda Pătrășcani)”. Potrivit acestui document, comuna Ciorăști
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mahmur Stalin. Iată pe ce case puseseră ochii ofițerii români și câți bani de toată batjocura urma să deconteze Ministerul de Interne, via CRPAA, în contul cazării rusnacilor: „Marcu Reder (Regală, 34; un antreu și cinci camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
munților.. I s-au alăturat învățători, ofițeri rezerviști, studenți, dar și simpli țărani... toți, de prin localități ca.. Pipirig, Grumăzești, Ghindăoani, Vânători, Crăcăoani, din munții Neamțului.. din Borca, Poiana Teiului, Hangu, Viișoara, de la poalele Stânișoarei... dar, și din sudul Bistriței, Tașca, Tarcău, Piatra Șoimului, ș.a. Toți oameni tari, oameni de munte, care cunoșteau bine legea muntelui... Au venit la el, și i s-au alăturat trup și suflet. Erau oameni încrezători în el, și în cauza pentru care luptau. Baltă era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
inițiativa lui se recurge tot mai frecvent la interviuri și anchete, a căror miză crește progresiv. Astfel, dezbaterea „Politica” și abecedarul, referitoare la reforma învățământului, reunind opiniile lui C. Rădulescu- Motru, Gh. D. Mugur, Mircea Djuvara, Apostol D. Culea, G. Tașcă, Tudor Vianu, D. Gusti, Petre Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria a murit? (care în subsidiar ridică și problema „neoclasicismului”), cu participarea lui C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, N. Iorga, E. Lovinescu, Mihail Manoilescu, Mihail Dragomirescu, I. Valjan, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
rândul, cum strângeam tot ce puteam să aduc acasă, cum mi-am ridicat biblioteci până sus, în tavan, pe toți pereții odăii, unde luptam cu mine însumi scriind, și cât de vulnerabil deveneam în zilele când nu veneam acasă cu tașca plină de hârtie tipărită. Ar trebui să fac ceva cu rafturile astea pline de cărți din jurul meu, fiindcă nu mai umblu de ani buni în ele și sigur n-o să le mai cotrobăi niciodată. Dar e destul să-mi imaginez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]