3,383 matches
-
și el îmbătrânise... Lumina lăptoasă a toamnei se cernea printre crengile goale ale copacilor ce străjuiau aleea ca niște soldați credincioși. -Hai tataie, nu sta-n drum! Mișcă-te! Te caută moartea acasă și tu umbli haihui! - M-o căuta, taică, m-o căuta... Numai că vezi tu, a rătăcit drumul și-am zis așa să-i ies în întâmpinare dar e afurisită, taică, e afurisită... Se întâlnește doar cu cine vrea ea... Continuă să vorbească singur în urma lor privindu-i
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
nu sta-n drum! Mișcă-te! Te caută moartea acasă și tu umbli haihui! - M-o căuta, taică, m-o căuta... Numai că vezi tu, a rătăcit drumul și-am zis așa să-i ies în întâmpinare dar e afurisită, taică, e afurisită... Se întâlnește doar cu cine vrea ea... Continuă să vorbească singur în urma lor privindu-i cu ochii lui obosiți. Da voi de ce vă grăbiți așa, că tot acolo ajungeți? Doamne, ce s-a întâmplat cu lumea asta? Parcă
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
Inima îi bătea cu putere, ochii îl usturau... ajunse în față când tocmai treceau cei cu targa. Chiar dacă era plin de sânge recunoscu fața tânărului ce-i vorbise obraznic și văzu ochii în care viața nu mai licarea... -Ți-am spus, taică, ți-am spus că nu se întâlnește decât cu cine vrea ea... și lacrimile îi plecară pe obraji amestecându-se cu lacrimile toamnei prea reci și mult mai multe... de Gabriela Mimi Boroianu 13.10.2015 Referință Bibliografică: La răscruce
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
cu figura lui de halucinat, urlă după Grégoire, îl scutură, iapa mea, repede, iapa. Ca să se mai calmeze nițel, călărește. În vremea asta cel puțin nu mai dă târcoale pe la fereastra lui Magdeleine. Grégoire merge pe zece ani, e leit taică-su, doar că nu are barbă. A îndrăgit animalele, iubește câinii, dar și mai mult caii, a devenit într-un fel grăjdarul dlui de l'Aubépine. Pe loc trebuie să pună șaua pe iapa rotată, care e bătrână acum, mai
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
fraierească puțin ca să iasă din închisoare și s-a gândit el să se facă student. Dar nu oriunde, ci la Teologie. Gigi la Teologie e ca fata mare a lui Giovani Becali când dădea examen la spaniolă. S-a dus taică-su cu crapul de 5 kile să îi dea peste față profesoarei că fiică-sa vorbește spaniola din naștere. Cum să fie soarta așa de crudă? Adică Gigi, care a dat milioane de euro bisericilor, le-a făcut case la
Radu Banciu, despre cum l-au sabotat preoții pe Gigi Becali by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77775_a_79100]
-
21. Trece vreo trei ani. Băiatul a împlinit 20 de ani. Prima fată, nemăritată, are 21; a doua fată 24 - surorile vitrege. Asta este măritată, dar locuiește cu bărbatu-său. Prima fată este bolnăvicioasă, puțin slabă de minte. Stă cu taică-său și cu acest...băiat înfiat, frate vitreg, care acum nu face nimic. Fata cea mare, deși măritată, stând în altă parte, vine la taică-său și la soră-sa, la care ține mult... Băiatul are odaia lui, unde stă
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
dar locuiește cu bărbatu-său. Prima fată este bolnăvicioasă, puțin slabă de minte. Stă cu taică-său și cu acest...băiat înfiat, frate vitreg, care acum nu face nimic. Fata cea mare, deși măritată, stând în altă parte, vine la taică-său și la soră-sa, la care ține mult... Băiatul are odaia lui, unde stă. Taică-su nu a ieșit încă din închisoare. Fratele său îl vizitează, din când în când, de milă. Fiul lui, niciodată: nici nu vrea să
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
-său și cu acest...băiat înfiat, frate vitreg, care acum nu face nimic. Fata cea mare, deși măritată, stând în altă parte, vine la taică-său și la soră-sa, la care ține mult... Băiatul are odaia lui, unde stă. Taică-su nu a ieșit încă din închisoare. Fratele său îl vizitează, din când în când, de milă. Fiul lui, niciodată: nici nu vrea să audă de el. La un moment dat, - pune ochii pe... soră-sa. Dar o place mai
Hipolit, al doilea (fapt divers) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7788_a_9113]
-
literatură... puțin contează. Important e că, uneori, e la ambele. Dacă am trecut de olimpiadele locale și m-am calificat mai departe, la faza zonală, tot risc să mi se lipească o palmă părintească. Fie deoarece Yoannha de la clasa lui taică-meu a luat o notă mai mare, fie că Symmiyna sau Lloredhanna sau mai știu eu ce tocilară mai conștiincioasă decât mine a luat cea mai mare notă din toată școala, ori, dacă nu o încasez - se mai întâmplă și
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
paradă de întâlnirile de gradul trei pe care le-am bifat în viață", a povestit Huidu. Cârcotașul a vorbit și despre relația pe care o are cu soția lui. Ne-am cunoscut la cea de-a doua nuntă a lui taică-miu. Tații noștri erau colegi de serviciu. Asta s-a întâmplat în '95 și suntem căsătoriți de nouă ani, după vreo șapte ani de relație", și-a amintit Huidu.
Şerban Huidu: "Adevărul este că nu am fost operat" () [Corola-journal/Journalistic/69241_a_70566]
-
spune că solicitările UDMR privind minoritățile sunt "normale" și le compară cu cele ale unui copil care cere tot mai mulți bani de la tatăl său. "Sunt solicitări normale. Și dumneata când ai fost mic i-ai tot cerut bani lui taică-tău, tot mai mulți, tot mai mulți și el ți-a dat cât a putut, cât s-a potrivit la capacitatea dumitale de a înțelege și după notele pe care le-ai avut la școală. Ceva de genul ăsta e
Ioan Rus: UDMR , un copil care cere tot mai mulți bani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28483_a_29808]
-
odăii, sârbul pândea cu securea În mână. Chidran Ecoul tobei răzbătea până la noi Aducând vești grele, porunci diavolești Să știe tot natul că Într-o săptămână Toți caii trebuie predați la comună. Striga moș Traiasca, toboșarul satului. Am alergat toți,taica, maica și eu, În grajd Chidran fornăi lovind cu copita podeaua Își Întinse botul căutând În laibărul bătrânului Coțca de țucăr cu care-l momise de mic. Chidran era bucuria și fala noastră Oamenii ieșeau la porți Urmărind fermecați trapul
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
În grajd Chidran fornăi lovind cu copita podeaua Își Întinse botul căutând În laibărul bătrânului Coțca de țucăr cu care-l momise de mic. Chidran era bucuria și fala noastră Oamenii ieșeau la porți Urmărind fermecați trapul regesc al armigului. Taica l-a dus Într-o zi blestemată de marți Urmărit de plânsul și de jalea noastră De atunci, de câte ori trec pe lângă Puțul sec În care au fost aruncați caii omorâți din ordin aprind o lumânare și mă rog la dumnezeul
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
de bic. Străbuna a fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să vezi cât e de bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi de grâu Îl făcuse cu vârf și era bucuros Că va avea pâine cu care să Îndulcească duminicile și sărbătorile. La arie, batoza duduia mestecând snopii Scuipând În saci boabele aurii de grâu. Taica se opintea
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi de grâu Îl făcuse cu vârf și era bucuros Că va avea pâine cu care să Îndulcească duminicile și sărbătorile. La arie, batoza duduia mestecând snopii Scuipând În saci boabele aurii de grâu. Taica se opintea fericit urcând sacii În căruță Din lături s-a apropiat un tovarăș Mustăcios, pe cap cu o șapcă dungată Încălțat cu cizme militare ponosite Treci și-ți plătește datoria către statul muncitorilor și țăranilor, a poruncit. Taica a
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
grâu. Taica se opintea fericit urcând sacii În căruță Din lături s-a apropiat un tovarăș Mustăcios, pe cap cu o șapcă dungată Încălțat cu cizme militare ponosite Treci și-ți plătește datoria către statul muncitorilor și țăranilor, a poruncit. Taica a ridicat un sac deasupra capului L-a trântit la picioarele tovarășului Boabele s-au risipit Îngropând cizmele militare Ne-am Întors acasă cu carul gol. Noaptea, câinele a Început să bată la om străin Au venit cu un Gaz
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
capului L-a trântit la picioarele tovarășului Boabele s-au risipit Îngropând cizmele militare Ne-am Întors acasă cu carul gol. Noaptea, câinele a Început să bată la om străin Au venit cu un Gaz și l-au ridicat pe taica. Să dea socoteală statului muncitorilor și țăranilor.
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
învăța prost, mai și fura. A terminat liceul la seral, căci s-a încurcat cu o profesoară, o suplinitoare; i-a prins bibliotecara, după niște rafturi. O domnișoară bătrână și urâtă. A fost scandal mare, el era minor. Noroc de taică-său. Un om judecat, care l-a transferat imediat la un alt liceu, la seral, și l-a băgat în serviciu. La început i-a venit greu, trebuia să se scoale la cinci, să lucreze la pontaje. N-a durat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Gheorghe să-și convingă mama. Aceasta o iubea mult pe Elena, poate și pentru că a fost prima fată care i-a spus mamă. Cu Lucica era mai rece, poate fiindcă nu se trăgea, cum credea, dintr-un neam prea bun. Taică-său fusese un bețiv, îi tăiase trenul în haltă picioarele, iar maică-sa, auzise, mai mult plecată în tinerețe. Nu avuseseră nimic pe lângă casă, nici câine măcar, ce să le păzească? Copii, însă, da, cinci băieți și pe Lucica. Cu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ca pe un copilaș, curat și să nu-i lipsească nimic, să nu cunoască greutățile celor mari. Fusese a unui doctor, până în 1947, bun medic, dar legionar, cu toate că nu a recunoscut-o niciodată. A primit 20 de ani muncă silnică. Taică-său avea o moșie de peste 50 de hectare, muncea pământul cu două familii de țigani, care se oploșiseră la el. Le-a făcut și case, dar de furat tot îl furau. Unul a ajuns bine, este șeful unui detașament de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și case, dar de furat tot îl furau. Unul a ajuns bine, este șeful unui detașament de pază civilă militarizată. Nu mai fură și nici nu mai recunoaște că-i țigan. Pe doctor, nu l-au arestat singur, ci odată cu taică-său, care a murit în timpul procesului... A făcut medicină și acolo, la Canal. A murit și el, dar ceva mai târziu, s-a spânzurat după un an de închisoare. La un pahar, Gheorghe și un prieten au discutat o noapte
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
vin. La al treilea, băut ca pe apă, se metamorfoză brusc. Parcă ar fi devenit un alt om. Dumnezeii mamei lor de bandiți! Să-mi spargă mie geamurile la casă, și cine? Un fost pușcăriaș, care l-a omorât pe taică-său, un golan care nu dormea noaptea, umbla numai după furat, împreună cu alți doi bețivi?! Unul e Costin, învățătorul de peste deal, care în genunchi m-a rugat să pun o vorbă, să-i titularizeze femeia. Celălalt, impiegatul de la gară, pe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
noaptea, la Canal, în alt capăt a țării. În sat tot s-a întors, dar a mai trebuit multișor Damian să aștepte. A venit într-o uniformă nouă de milițian, cu două valize mari, militare. L-a iertat de toate taică-său, iar trei zile și trei nopți un nepot de peste drum le-a cărat băutură... Cei de la inspectorat s-au opus să-l trimită în comuna natală, dar Florin nu s-a lăsat. Și-a adus aminte că un om
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
lunecând tot mai jos pe sidefiul pielii de scoică. Se-nmlădia răsfățată și înfățișarea ei era de fetiță crudă, care nu-și dădea seama de nimic, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic nu era vorba de urmăritorii lui, de taică-su, tatăl ei, al Irinei, rămas acolo. De celălalt meșter, moș Țurcanu, fugit în pădure, de toți câți erau hăituiți, amenințați -, privirile îi erau când reci, disprețuitoare, când moi, duioase și dezmierdătoare, chemându-l spre ea și apărându-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urâtă, cu atât mai cumplită cu cât țâșnea chiar din el. Prostule, îi zâmbi, zăpăcindu-l cu unduirea dulce din glasul ei. De ce dai buzna fără să bați? Stai nemișcat acolo! îi porunci. Vin de la depou! L-au prins pe taică-tu, vru să spună, dar îi pieri vocea. Apa clăbucită, răspândind mirosul trupului ei, i se scurgea pe umeri în minusculele explozii solare, și toată beția aceea lâncedă în care se legăna și era și nu era, cu ceva dureros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]