298 matches
-
găsi timp să cineze. A compus, pe parcursul călătoriei, patru catrene pe care Începe să le recite cu voce tare, de zece, de douăzeci de ori, Înlocuind câte-un cuvânt, schimbând câte-o Întorsătură a frazei, Înainte de a le consemna În tainița manuscrisului său. Djahane, sosită pe neașteptate, mai devreme ca de obicei, s-a strecurat pe ușa Întredeschisă, desfăcându-și fără zgomot șalul de lână. Înaintează În vârful picioarelor, prin spatele lui. Omar rămâne absorbit, ea Îi cuprinde dintr-odată gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a arătat un ispisoc de plângere... spunând că privilegiile și dresele ce le-au avut de danie...și de întărire de la alți domni care au fost înainte de noi pe dreptele lor ocini... Acele privilegii și drese...toate au ars în tainița sfintei mănăstiri...” „Știi când s-au întâmplat aceste fapte, fiule?” Nu știu, sfințite părinte. „ Apoi acestea s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
iubesc la nebunie și... Drept pentru care s-a încheiat prezentul..., azi..., 19... Pentru conformitate, Urmează semnăturile celor prezenți, toate, ss.indescifrabil! cât mai indescifrabile. ...tic-tac,tic-tac, tic-tac... Noapte de coșmar! Somnul care nu mai vine! Imagini care răzbat din tainițele sufletului, spre a se proiecta, cu toată vigoarea, peste neodihna mea! Seamănă a titluri de romane polițiste dar - asta-i situația! - replicile acestea nu fac decât să desemneze o stare reală, un adevăr. În fond, poate că nu e numai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cum ar spune amicul meu Cornel. Ce-o să mai râdă când am să i spun că am conversat în somn. Dacă și el va fi visat același lucru... Prostii! Poate nu-s tocmai prostii. Telepatie, biocurenți, etc, etc. Nebănuite sunt tainițele sufletului. Ce e mai interesant e că am reușit să stau de vorbă cu el și cu cei de pe tărâmul celălalt. Și asta e posibil, în somn, desigur! S-au mai văzut cazuri... tic-tac, tic-tac, tic-tac... ...“Vă salut cu profund
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mănăstirii, ce datorită vitregiilor vremii și a neobositei clepsidre ce s-a scurs prăfuind timpul, au mai fost restaurate, însă această piesă păstrându-se intactă, nu a avut nevoie de restaurare. E drept că timpurile au fost mai blânde în tainițele mănăstirii ce au adăpostit-o în clipele tulburi. Acest Epitaf a fost lucrat la Constantinopol de o monahie pe nume Filoteia și dăruit mănăstirii de către ctitori, boierul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana, în anul 1608. La el s-a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Pentru Dumnezeu, Herr Oberst! Înfășură pânza și se apropie de scrinul greoi, baroc. Apăsă puternic unul din lambriuri. Stema heraldică alunecă ușor. Pipăi, strecurîndu-și adânc degetele în ascunzătoare. Vânătorul lui Rembrandt era acolo. Puse alături Femeia cu evantai și astupă tainița. În urma colonelului intră menajera. Privi nedumerită rama știrbă, agățată strâmb. Pe fereastră pătrundeau zgomote ciudate: pași care aleargă, chemări scurte, rafale de armă automată. Un bubuit prelung, neîntrerupt, porni dinspre Băneasa. Închise geamul și trase draperia. Ochii îi alunecară cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de bărbia acestuia. Am să închid eu apa la bucătărie. ― Ia dați-vă la o parte! Matei își propti mâna în buclele stemei heraldice, sprijinindu-și umărul de muchia scrinului. Simți că degetele îi alunecă. Lambriul se deplasase descoperind o tainiță. Oamenii se priviră surprinși. ― Extraordinar! suflă Panaitescu. Stau de 20 de ani în casa asta și habar n-am avut. Valerica Scurtu se ridicase pe vârful picioarelor încercînd să vadă peste umerii celorlalți. Matei băgă mâna înăuntru și scoase două
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Doru Matei își prinse umerii în căușul palmelor. ― Ai grijă cum vorbești... ― Oh! Bătrâna râse cochet: E suficient să-i spun că vreau să-l văd. ― Scleroză! șopti disprețuitor Popa. Sclerozați și cretini! Sculptorul înfășură tablourile și le introduse în tainiță. Vorbi cu spatele întors: ― Te înșeli, papa! Ai să te convingi în curând... Și-acum, cred că putem merge la culcare. Nu-i răspunse nimeni. Se răsuci surprins. Oamenii îl priveau apăsat, cu fețe de piatră. De piatră păreau și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înveliți în pelerine cu pălării negre trase pe ochi și cuțite lungi. Jefuiau, ucideau... Îi achită pe ăștia doi și fug în lume! Sânt în stare!" Le aruncă o privire neagră, grea. Privirea pe care ar fi avut-o în fața tainiței goale. Melania Lupu îi zâmbi blînd: ― Du-te, draga mea. Te așteaptă. N-o să se întîmple nimic. Apoi fără legătură: Mă cam supără fica... Se întrerupse brusc. Bătrânețea e plină de vicii. Proteze, ceaiuri menite să stimuleze un stomac leneș
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei lăsă țigara în scrumieră. Declanșă mecanismul ascunzătorii, scoase cele două pânze și le desfăcu. ― E în regulă? ― Mda... Pune-le la loc. Sculptorul începu să râdă. Popa nu-l scăpa din ochi. Răsuflă ușurat abia după ce-l văzu Închizând tainița. ― Aveai o privire... observă amuzat Matei. Spune-mi, te rog, chiar așa impresie proastă fac? ― Execrabilă! ― Trebuie să ne sfătuim, declară Melania Lupu făcând ordine pe masă. ― Iar? Ce naiba, a mers totul pe roate! ― Domnii de la Miliție vor reveni... Popa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fiecare avea șarmul lui. Cel mai inteligent era domnul Popa... Nu mă așteptam să se lase atât de ușor păcălit. Începu să rîdă: Se credea foarte viclean și când te gândești... A tras singur moartea de mânecă. Băgă mâna în tainiță și scoase cele două pânze. Mângâie cu vârful degetelor grumazul alb al femeii cu evantai. ― Nu-i curios? Sânt poate două secole de când a murit și surâsul ei are încă puterea să ucidă. Hm, prea multă cianură pentru un surâs
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
au petrecut lucrurile. Despre existența tablourilor ascunse în scrin erați informat cu mult înaintea vecinilor dumneavoastră. Chestiune poate de ani de zile. Așa ați ajuns să locuiți aici, voiați să fiți cât mai aproape de tablouri. Nu le-ați mutat, considerând tainița sigură. Și-apoi, prin însăși natura îndeletnicirilor, riscați o nouă percheziție. Când ceilalți au descoperit pânzele, ați hotărât să-i înlăturați. Trei dintre ei erau în tratamentul dumneavoastră. Vâlcu ridică iute ochii. Examină întunecat chipul maiorului apoi își coborî din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care nu se sinchisește nimeni, aflată lângă vechea asociație a revoluționarilor. Dacă treci de panourile din tablă ruginită pășești pe un strat gros de moloz, vezi excremente întărite, pungi de chipsuri, boturi umede de câini care se retrag imediat în tainițele lor. Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și cărbunii sfărâmicioși ai focurilor aprinse de vagabonzi. Aici trag eu nădejde să descopăr ceva, habar n-am ce anume. M-am plimbat mult printre gunoaie, însoțit de privirile curioase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
fața și În vocea profesorului de română (care din lipsa unui cadru de specialitate, preda și psihologia) atunci cînd ne spunea: «m-aș bucura ca măcar unul dintre voi să ajungă printre cei puțini care au chemare să pătrundă În tainițele sufletului omenesc». De atunci, cuprins de o stare pe care nu o simțisem Înainte și nu mi-o puteam explica, reușind să conving o bibliotecară să-mi dea voie În depozit, ajunsesem să scotocesc prin rafturile bibliotecii Casei de Cultură
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
oră și zece minute după ce pasagerul îl fluierase și i se încolăcise între canapele. Has-Satan se înclină înainte și, încercuindu-i celuilalt capul în menghina palmelor, îi vîrî, fulgerător, limba sa lungă, pupăcioasă și scormonitoare, de-a lungul rețelei de tainițe ale urechii. - Ce-ți pasă? Frige-o normal!... Du-mă unde și-a înțărcat dracul copiii! Au fript-o normal, încă jumătate de oră, prin babilonia și prăfăria întregului centru istoric al Bucureștilor. Genel resimțea persistent cum limba solzoasă a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
starurile tufelor de liliac, ale ulmilor, teilor, castanilor și plutelor seculare. Pișcate de harul unor bucătărioare de vară atât de dulci, de parcă îngerii le-ar fi ținut sub limbă. Pardosite (multe) cu pietre de râu, în pieptul cărora, ca în tainița unui ghioc, mai fremăta încă apa. Cu fântâni ca uitarea de reci, cu cișmele, coșare, cotețe, saiele sau chiar porumbare. Cu foste prăvălii, frizerii, păstrămării și brutării de cartier, din care istoria iesea amețită, rațiunea nu-și mai găsea nici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-i cugetul, se împotmolea în concepte încâlcite și complicate. Da, știu, farmecele femeii sunt acorduri ale unei lăute zdrăngănitoare, aproximări și pentru a scrie despre iubire nu sunt de-ajuns dorința și contemplația, chiar dacă dorința reușește să se scurgă din tainița ei spre a se întrupa în cuvinte. Nu reușesc să spun ceea ce vreau: în versurile mele se pierd energiile vitale și astfel acestea se resorb într-o simbologie amintind mai curând de teologie decât de viață. Dar nu se știe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
orice își poate da întâlnire în celulă cu călugărul, să vorbească cu el și să se sfătuiască, fapt la care se face complice toată lumea. N-are rost să ne opunem acestei stări. Asta de fapt și datorită faptului că în tainițele temniței sporesc proviziile alimentare și monedele de aur trimise lui fra' Tommaso, pe care conform regulamentului paznicii trebuie să i le încredințeze. Pentru noi a devenit o sursă rentabilă, să-l lăsăm deci să se perpelească și să ne furnizeze
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Abia atunci văzu, la doi pași, cununa din care ieșeau cuiele, ca niște spini. Se simțea plin de bunătate, dar și de tristețe în lumea cea nouă. Totul în jur părea bine orânduit și în așteptare, încât nu găsi nicio tainiță unde să ascundă împletitura de sârmă. Și atunci, de vreme ce lumea nu o primea încă, o luă asupra lui și și-o puse pe cap. Se potrivi, de parcă Petrache și călărețul de bronz erau de-o seamă, fiecare în lumea lui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
având îndoieli că fiul său îl citise chiar pe Dostoievski.) Suprimarea unui individ fără ordinul comandamentului, fără siguranța că distrugem un element inferior e oribilă. Noi nu facem omoruri, ci numai "execuții", în urma unei hotărâri motivate a tribunalului nostru. 2 Tainițele Vaticanului (fr.). 3 O crimă nemotivată (fr.). Ce problemă pentru poliție! (fr.). Orice criză de conștiință sau bucurie sanguinară personală este exclusă. Nu ascund că trăind în două planuri deosebite - sub regimul inferior al orânduirii actuale și sub regimulîncă nelegalizat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi plătite decât cu ingratitudine sau după care recunoștința cea mai mare pe care ți-o poți dori de la unii oameni ar fi să nu-ți fie recunoscători. Când ai îndrăgit și respectat multă vreme numele unui nefericit, când în tainițele ascunse ale gândului ai jurat soartei lui nefericite o credință de nezdruncinat, clipa în care ești răsplătit cu nerecunoștință, clipa în care te îndoiești de mărinimia oamenilor și ești îndemnat să renunți la fericirea atât de curată pe care o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
În boală sau suferință trupul ni se transformă dintr-o dată din prieten în dușmanul cel mai opac al singurului principiu de continuitate existent în noi: spiritul. De-abia atunci, în această arvună a morții, simți câtă imperfecțiune este ascunsă în tainițele unei specii pe care o lăudăm cățărați în permanență pe superficiile ei. Problema gravă este că în asemenea împrejurări nu mai e vorba de bietul sine îngust, de care nu mai contenește Noica să-și bată joc, ci de un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu-le-am?... Pooi!... Și anume cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii... atîtea, încît noi să nu mai cunoștem nici felul, nici numărul lor... “ ,, Da, fiindcă nicicum
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de franțuji ș.a."33 Impresionează, o subliniez din nou, la Eminescu, puterea de a pătrunde în tainițele contextului istoric, politic, economic și cultural, surprinzând constante ale intereselor pe termen mediu și lung ale principalilor protagoniști din Orient și din Occident, ecuație în care România ar fi trebuit să le cunoască deopotrivă, pentru ca opțiunile ei pentru Occident să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mârșăvii Nepedepsite de judecători. V-ascundeți, mâini ce v-ați umplut de sânge. Și voi, sperjurilor, și tu, nemernic Ce faci pe virtuosul! Voi, tâlhari Înveșmântați în nevinovăție Dar ridicând atâtea vieți de oameni, Să dârdâiți acum! Nelegiuiri, Ieșiți din tainițe și cereți milă Acestor soli cumpliți ai judecății!1 Noapte amintind-o întru totul pe cea de la începutul lui Hamlet, când fantomele pot să-ți apară dinainte la tot pasul, chiar dacă aici nu se ivește nici un spectru. Una dintre acele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]