618 matches
-
fel de activitatea de navigație de agrement desfășurată de persoanele terțe. (3) Pentru a nu periclita siguranța construcțiilor hidrotehnice din zonă care fac parte din patrimoniul concesionarului acumulării, se interzice: a) manipularea ambarcațiunilor de agrement direct pe pereurile betonate și/sau talazurile înierbate ale digurilor; ... b) deteriorarea rosturilor de etanșare și a plăcilor pereului digului sau a dispozitivelor de măsură și control aferente construcțiilor hidrotehnice (extragere de bituum, batere, spargere, aprindere de focuri etc.); ... c) deteriorarea grinzii sparge-val a digului; ... d
REGULAMENT din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292361]
-
de timp, de gălbenușurile aventurilor și adrenalinei din buzunarele propriei măști, al propriului nimic. Picurii de lumină, de apă, de vis, clocoteau puternic precum o margarină pusă pe foc, precum un zahăr caramelizat și ars. Măștile căscau. Mințile, ca niște talazuri zbuciumate, clocoteau. Timpul ca un rechin însetat de coapsele amintirilor mele, ale simțurilor mele, mă adulmeca nervos de latent și de androginic.Mă tot întrebam uneori dacă și El e bărbat și dacă are brațele pătate de scrumul nepăsării. Poate
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
vieții unui popor încredințat că universal este înfrățit cu el. Legea acelei lumi este legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: ” Din stâncile uscate Izvoare vor țâșni Iar oamenii vor bea Și nu vor mai muri. “(Talazuri ). Teofil Mândruțiu ,spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar “degetele “talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
la țărm de mare, Și nici cum simfonia din mine curge iar Din chip de neputință, în chip de alinare ... Tu m-ai văzut, dar ... n-ai văzut aievea, Cum lunec înspre valuri tristețea unui gând Și n-ai văzut talazul spre mine cum venea, M-ai rătăcit în gheață, în gheață rămânând ... Ai încercat arome din mine să deguști, Dar n-ai simțit parfumul din anii-mi tinerești Din note reci de liră azi nu mai poti să muști, Din
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
secolelor anterioare și a făcut aprecieri asupra scrierilor câtorva din poeții cuprinși în volum. Pentru Elisabeta Iosif anotimpul iubirii este vara. Ea prezintă o iubire consumată în trecut: „Ai venit din lumină. Ai fost ca zarea Verii. Îngenunchind la granițe - talaz, Prin zidul amintirii. Cu ochii tăi ai colorat și marea, Ca-n vis. Mi-ai reaprins ferestre de topaz.” Pentru Paula Romanescu trecerea timpului nu este o piedică în a trăi iubirea: „Cu fiecare pas plec mai puțin Spre un
ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340463_a_341792]
-
m-arunc în extaz Ca un vultur pe cer Să planez în mister Într-un fast rotocol. “Sublim și ridicol” Îmi repet fără glas: “La distanță-s de-un pas.” Doar atât am rămas Dator vieții: c-un ceas. Un talaz către larg M-o sui pe-un catarg Într-un ultim ocol. “Sublim și ridicol“ Îmi repet fără glas: “La distanță-s de-un pas.” Referință Bibliografică: Sublim și ridicol / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul
SUBLIM ŞI RIDICOL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340762_a_342091]
-
nici amintirile Nu mai au miezul reavăn, Când se usucă glasul plânsului Și cad dorințele una câte una, Muguri otrăviți de pojarul brumei. Când înserarea nu mai miroase A tanin, nici plecările nu se mai Jupoaie din carne Nemiloase ca talazul năprasnic. Ce curaj îți trebuie să mai respiri În orele dezumflate De la marginea visului Sau ce teamă... Când îți înfiezi în fiecare zi Masca resemnării Și-o hrănești cu cea mai ieftină pâine, Necurmată întoarcere a visului Pe altarul de
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
mai departe... Se poate remarca faptul că nu s-a scris mult și nici pe măsură despre artistul care a lăsat veacului, precum dalta în cremene, urmele sale, navigând prin timp întocmai unei luntre pe oglinda lacului, dar și prin talazuri, printre nuferi, dar și pe sub răchiți scorburoase, printre lebede și pelicani, dar și printre șerpi și păsări riverane de pradă. Dar a răzbătut, luntrind cu și prin cântec, lăsând în urmă o legendă scrisă și una nescrisă. A semănat semințe
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
ales între cele două diguri din fața bufetului Semiramis, pe unde ieșeam noi cu bărcile, acolo unde valurile se spărgeau de mal. Era destul de riscant de ieșit, dar puteam să ne hotărâm să pornim pe mare, chiar dacă ne legănau destul de violent talazurile, însă situația ar fi fost neplăcută și nu ne-am fi atins scopul, am fi prins doar câțiva guvizi. Mogâldeața, pe care o văzusem în umbră sub copac, se apropie de mașina mea, observând că era o femeie cam de
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
în seamă - în tramvai îmi întorsesem prevăzător tricoul pe dos - . Începeam să înțeleg nostalgia celebrităților după anonimat, după condiția omului de rând, ignorat cu desăvârșire de semeni. Plaja mi se părea neospitalieră, fără nisip, un prundiș grosier se întindea până în talazuri, silind oamenii să se deplaseze cu mișcări caraghioase, aplecați de spate, făcând gesturi convulsive cu mâinile la fiecare înțepătură mai dureroasă în talpă. La soare se stătea pe niște priciuri cu picioarele scunde, așa cum mai văzusem în niște reviste ilustrate
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
ca pe o coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe muchia digului hotărât să rezist. Un alt val, aceeași poveste. Măi, să fie!... îmi spusesem înverșunat. Degeaba, un nou talaz, o altă tumbă în lichidul efervescent. Îmi pătrunsese pe nas, pe trahee, pe esofag, pe oriunde putea să strecoare în mine. Tușeam măgărește, spre hazul unui tip bărbos, care îmi arăta degetul mare al unei mâini, ridicat ca un falus
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
renunțe. Le-am făcut semne, încrucișându-mi deasupra capului de mai multe ori brațele. Unde plecați? le strigasem. Dați bir cu fugiții? Deși știam că nu mă pot înțelege. De altfel, vocea îmi fusese curând acoperită de vuietul unui alt talaz. Trecuse, mugindu-mi în urechi ca o cireadă întărâtată de vite. Pe creasta valului ce se îndepărta câțiva dintre rivalii mei se agitau în încercarea de a se reîntoarce. Bărbosul, și el la apă acum, pufnea ca o locomotivă. Veniți
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
ce-mi veghează lunecarea, gândul, simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește aici la mare furtuna adâncurile tenebroase, urcându-le apoi deasupra pe vârfurile talazurilor purtate în larg, ca apoi să se aștearnă liniștea și pacea peste întreaga întindere de apă. Așează asupra sufletului meu liniștea măcar pentru o clipă. Ce va urma nu va mai conta. Ștefan lăsă paharul pe măsuță, o prinse de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
cu insistență. Descoperise o Gloria incredibilă, necunoscută lui până acum. Credea că știe multe despre ea, dar că este o romantică incurabilă și la această vârstă nu s-ar fi gândit niciodată. O femeie care-i vorbea despre luceferi, mare, talazuri, nu putea decât să trăiască într-o relație de dragoste furată, tot ce spunea. Nu putea fi decât o iubită și o amantă ideală, care știe să se dăruiască și să primească darurile oferite de iubirea unui bărbat priceput în
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat de ifose, megalomanie, opulență. De curând a redevenit comună, așa cum a fost cândva. Negreșit, Iteștiul, așa cum cred că se va întâmpla într-
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
vor să aibă amnezie, fiindcă își amintesc prea des de lucruri necugetate.” Mareași moartea: „În testamentul literar «Mai am un singur dor», eul liric eminescian și-a dorit marea aproape. «Asprul meu cânt» nu-i perturbă liniștea. Azi oamenii au talazurile în ei și izbirile necontenite îi fac să se simtă stabilopozi, deci pietre cu duritatea acestora.” PLOPUL I-am fost martor îndrăgostitului ce-a așteptat «o șoaptă de răspuns», pentru a se putea aprinde candela iubirii pe pământ. Azi vreau
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
să aibă amnezie, fiindcă își amintesc prea des de lucruri necugetate.” Marea și moartea: „În testamentul literar «Mai am un singur dor», eul liric eminescian și-a dorit marea aproape. «Asprul meu cânt» nu-i perturbă liniștea. Azi oamenii au talazurile în ei și izbirile necontenite îi fac să se simtă stabilopozi, deci pietre cu duritatea acestora.” PLOPUL I-am fost martor îndrăgostitului ce-a așteptat «o șoaptă de răspuns», pentru a se putea aprinde candela iubirii pe pământ. Azi vreau
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
mai mult. Acum parcurgeam aproape câte un metru la fiecare tras de vâsle. Furtuna se întețea tot mai tare. Când eram pe coama valului ce ne târa spre larg, când staționam pe fundul abisului dintre doua valuri de peste doi metri. Talazurile erau largi si periculoase. Era suficient să ne prindă cu bordul în val, să ne umple întreaga barcă cu apa. Cine garanta că nu se va scufunda sau dacă va rezista la un al doilea val? Iată ca începe să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
foarte rar și palmierii lor sunt încovoiați sub greutatea panourilor publicitare. Ca să văd un film de două ore, trebuie să-mi rezerv patru și să asum că la sfârșit sunt mai nervos ca la început. Catharsisul e mereu sufocat de talazul de detergent, bere și servicii bancare care lovește la fiecare sfert de oră. Știrile îmi gâdilă neplăcut angoasele. Inflația de canale mă bulversează și blochează complet. Zapingul mă lobotomizează și îmi diluează încrederea în mine. Per total, televiziunea prin cablu
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
fi o sărbătoare, din ochi ne vom sorbi, dorința pătimașă-n cascade-om retrăi. Sunt oaza-ți însorită, sunt ultimul popas, din crâmpeiul vieții ce ne-a mai rămas. Vocea-ți fremătândă - o șoaptă de iubire, ce-mi mângâie auzul, talaz de fericire. Sărutul din preludiu, tandru, și pătimaș... îmi pârjolește trupul fără să-mi dea răgaz. Mă simt ca și o coardă vibrândă sub arcuș, și intru-n rezonanță când Luna a apus. O liniște profundă s-așterne-n patul moale. Tu
MAREA PROVOCARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344246_a_345575]
-
cu magnoliile. Încerc să mai cânt Încerc să mai cânt, atât cât se poate; De cer nu am frică și nici de cuvânt. O beznă rece înăbușă ochii Apasându-mă în primitorul pământ. Ascult murmurând salcâmii în floare, Cânt înfrigurat pe talazul de astre, Pe țărmul morții mi-aștept nenorocul Și vârsta mea blândă născută-n dezastre. Vino, să ne spunem iară pe nume, Ieșind din depărtarea neînțeleasă. Pe umeri tu porți o dragoste moartă, Văzduhuri de lacrimi picotează în casă. Nebun
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
veghează lunecarea și gândul si simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește aici la mare furtuna adâncurile tenebroase, urcându-le apoi deasupra pe vârfurile talazurilor purtate în larguri, ca apoi să se aștearnă liniștea și pacea peste întreaga întindere de apă. Așează asupra sufletului meu liniștea măcar pentru o clipă. Ce va urma nu va mai conta. Ștefan lăsă paharul pe măsuță, o prinse de
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
cu insistență. Descoperise o Minelă incredibilă, necunoscută lui până acum. Credea că știe multe despre ea, dar că este o romantică incurabilă și la această vârstă nu s-ar fi gândit niciodată. O femeie care-i vorbea despre luceferi, mare, talazuri, nu putea decât să trăiască într-o relație de dragoste furată, tot ce spunea. Nu putea fi decât o iubită și o amantă ideală, care știe să se dăruiască și să primească darurile oferite de iubirea unui bărbat priceput în
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
pre-fesori că romii care folosesc -imos au stat mult timp în Grecia, și au corupt limba, iara cel mai pur dialect este cel care foloseste vechiul -ipen. Nu a adus dumnealui Curtiade nici un argument bibliografic. A procedat tranșând ca Moise talazurile lingvistice ale mării Romani. Diferența este că Moise era un profet, iar Curtiade este un măcelar lingvistic. Mafia aceasta lingvstică și internațională avea nevoie și de romi care să-i cânte în strună. Și după cum este bine știut că romii
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DIN TAINA UNUI VAL Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Din taina unui val Mi-ești drag, precum mi-e marea cu ale ei talazuri ce zdruncină în țărmuri, nemuritoare ploi. Mi-ești drag precum potopul Ce încumetă în șiroaie, tăcerii pieritoare, al lacrimilor dor. Mi-ești drag, precum mi-e luna când oglindește în ape din toamne ruginii al frunzelor șirag. Mi-ești drag
DIN TAINA UNUI VAL de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343352_a_344681]