185 matches
-
Kiustenge și Medgidie, împreună cu insulele din Deltă și Insula Șerpilor. Nedorind să-și anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856 și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambul. Chestiunea împărțirii apelor și a pescăriilor va fi reglementată de către o comisiune ruso-română într-un interval de un an de la ratificarea tratatului de pace. Cele ce urmează nu mai privesc România. San-Stefano, 19 februarie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acolo, se îndreaptă spre Marea Neagră la sud de Mangalia, care este alipită teritoriului român. ...................................................................................................................................... Art. 45. Principatul României retrocedează M. S. Împăratului Rusiei partea din teritoriul Basarabiei desfăcută de Rusia în urma Tratatului de la Paris din 1856, mărginită la apus prin talvegul Prutului, la miazăzi prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambulului. Art. 46. Insulele alcătuind Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, sandgeacul Tulcea, cuprinzând ținuturile (Cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustenge, Medgidia sunt întrupate cu România. Principatul mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la sud de Mangalia, care este alipită teritoriului român. ...................................................................................................................................... Art. 45. Principatul României retrocedează M. S. Împăratului Rusiei partea din teritoriul Basarabiei desfăcută de Rusia în urma Tratatului de la Paris din 1856, mărginită la apus prin talvegul Prutului, la miazăzi prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambulului. Art. 46. Insulele alcătuind Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, sandgeacul Tulcea, cuprinzând ținuturile (Cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustenge, Medgidia sunt întrupate cu România. Principatul mai primește teritoriul situat la sudul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dealul Mesteceni - 620 m - pe stânga Proviței, în estul regiunii. II.1.3 ASPECTE MORFOMETRICE Așa cum am amintit deja altitudinea maximă a regiunii o întâlnim în Vf. Sultanu, care este situat în nord-vestul regiunii, în timp ce altitudinea minimă se găsește pe talvegul pârâului Provița în zona Mărul Alb (circa 350 m). ( Fig. 6) Altitudinile medii sunt cuprinse între 500 -550 m ceea ce încadrează regiunea pe treapta hipsometrică de 400 - 800 m. Adâcimea fragmentării reliefului este de aproximativ 350 m în nord și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu personalitatea cea mai redusă este Provița” (N.Popp). Provița este o vale fără terase în Subcarpați. Există însă umeri care, prin racordare pot reconstitui vechile talveguri. Cursul poate fi împărțit în două: a) un curs superior până la gura Drăgănesei, fără terase în Subcarpații propiu-ziși; b) un curs inferior la gura Drăgănesei, până la vărsare - cu terase. În cursul superior, în profil transversal, valea e formată din două
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg la o ruptură de pantă (600m altitudine). - t2: 120 m - nivelul important al văii se pierde spre obârșie în talveg (convergență spre amunte). Formele corespunzătoare lui dau valea de maturitate. Dealurile cumpenelor coboară în șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
șei racordabile cu t2. Nivelul local t2 -t3 la 65m altitudine relativă, cu aspecte de platformă mai degrabă prezintă umeri echivalenți nivelului t1. Linia de dislocație Poiana - Provița de Jos taie valea și formează o ruptură de pantă structurală în talveg. Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale încep terasele corespunzătoare acelorași nivele din partea superioară a văii. Umerii de eroziune se racordează cu terasele de acumulare. Până la Măgureni, terasele iau o dezvoltare ceva mai mare. Valea rămâne cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Ialomiței (în vest), printr-o succesiune de culmi cu altitudini ce variază între 400-800 m. În regiune, panta nu are o înclinare mare, ci numai 8,5, ceea ce a determinat o curgere lentă. Totuși se remarcă o permanentă adâncire a talvegului, care în ultimii 20 de ani și-a schimbat traiectoria de mai multe ori . Provița este cel mai mic din familia de râuri subcarpatice a zonei amintite. Cea mai mare parte a cursului său (40 km) se desfășoară în Subcarpații
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]