682 matches
-
și recenzii. După conținut, sursele de informații se prezintă conform datelor furnizate de E. Macovei (2001, p. 227), În calitate de: - lucrări de referință (dicționare, enciclopedii, tratate, sinteze teoretice academice); - lucrări de specialitate - unele fundamentale (de autoritate științifică, de bază); - lucrări accidentale, tangențiale (cărți, tratate, studii, culegeri de studii, monografii, cursuri, manuale). La fel de important este să facă distincție Între: - lucrări originale (manuscrise, cărți tipărite de referință și În domeniu, studii, articole, teze de doctorat, eseuri științifice, culturale); - lucrări de reproducere științifică (sinteze, retrospective
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bază care păreau să fie motorul activității creative a acestor femei: autocunoașterea; autodisciplina și stăpânirea de sine; echilibrarea emoțiilor. Chiar dacă abordarea psihodinamică a propus câteva motive care pot face oamenii să fie creativi, aceste idei erau, într-o anumită măsură, tangențiale față de dezvoltarea unor perspective mai solide asupra raportului dintre motivație și creativitate. Direcția predominantă a lucrărilor teoretice și practice s-a format din credința că creativitatea este motivată de delectarea și de satisfacția pe care le obține o persoană din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucrări recente (de exemplu, cele ale lui Jean Ancel sau Radu Ioanid) aduc deja În discuție problema implicării medicilor În tratarea epidemiei de febră tifoidă din timpul războiului În Transnistria, În special printre evreii deportați 5. Aceste lucrări se referă tangențial și la rolul Consiliului de Patronaj În aplicarea măsurilor de asistență socială și medicală, În care eugeniștii s-ar putea să fi fost implicați. Deși pot fi inferate unele legături Între eugeniști și astfel de organizații, este nevoie de mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reformei În evaluarea r. se pot distinge cel puțin patru categorii de abordări: a) a instituțiilor care au gestionat reforma; b) a comunității științifice; c) a decidenților politici și d) a ideologiei r.. Prima abordare aparține instituțiilor implicate direct sau tangențial în problematica reformei, fie ele instituții la nivel național, organizații interstatale, instituții financiare internaționale ori chiar ONG-uri. Toate aceste organizații au produs o cantitate apreciabilă de rapoarte și studii. Aceste produse intelectuale analizează o gamă largă de subiecte, cum
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structurată privind nivelurile de analiză a fost inaugurată în 1959, odată cu publicarea de către Kenneth N. Waltz a cărții Omul, statul și războiul - o formă rafinată a tezei sale de doctorat susținute în 1954. Termenul „niveluri” a fost menționat explicit, însă tangențial și izolat de către Waltz, care i-a preferat o altă etichetă -„imagini”, pentru a semnifica diferite categorii de factori care determină războiul: factori depizând de oameni, de state, respectiv de sistemul internațional. Termenul explicit „nivel de analiză” a fost consacrat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
identitate culturală proprii, rearticulate în întregul global. Diametral opus, paradigma „culturilor tari” accentuează rolul instituțiilor de stat și sugerează prezervarea reactivă și accentuarea frontierelor etno-culturale împotriva occidentalizării, în contextul unei implicări din ce în ce mai pronunțate a statelor-națiune în chestiuni fie și numai tangențiale domeniului cultural, precum educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei „culturilor tari” îi aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită „paradigmă civilizațională” statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată demult și a suscitat chiar unele dezbateri, neîncheiate Însă cu clarificările necesare: au românii propensiunea emigrării? Națiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de care dispunem la această oră sînt cele autentice. Știm cum sînt apreciate, În general, informațiile statistice, Însă nu aceasta este cauza reticenței noastre. Un istoric care s-a ocupat, și nu tangențial, de emigrarea românilor În America se arăta convins că „cifrele privind românii emigrați anual sînt imposibil de stabilit cu exactitate”. Cu mulți ani mai Înainte, alți doi autori remarcau că „]n țări așa de Înaintate ca Statele Unite și Canada, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din mass-media românești cauzele intervenției URSS și a aliaților ei În Cehoslovacia. Din acest motiv, reformele inițiate de Dubcek și echipa lui n-au ajuns la cunoștința românilor. La momentul scrierii acestei cărți, bibliografia temei era foarte redusă, atingînd numai tangențial și nedocumentat problemele abordate de autor. Întrebarea la care se oferă doar un răspuns parțial este: de ce reformele din Cehoslovacia, unde partidul comunist pierdea controlul puterii, nu a fost un fapt Îngrijorător și pentru Ceaușescu? Mai ales că, În plan
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
configurate între anecdotică și memorialistică, sunt consemnate în Actorul de la miezul nopții (1974), precum și în ultima sa carte, Între viață și teatru (1985), cu un titlu simbolic pentru destinul asumat de M., acela de biograf complet al vieții teatrale (și, tangențial, culturale) românești. SCRIERI: Londra 1933, București, 1934; Fard..., București, 1935; Teatrul românesc acum o sută de ani (în colaborare cu G. Baiculescu), pref. Paul I. Prodan, București, 1935; Amintirile din teatru ale lui Const. I. Nottara (în colaborare cu Tatiana
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
adopte față de estul Europei o politică diferită, care a inclus acordarea de garanții. O asemenea abordare nu este, desigur, lipsită de riscuri, deoarece majoritatea studiilor consacrate evenimentelor politice de la sfârșitul perioadei interbelice - deși extrem de numeroase - nu tratează decât cel mult tangențial această problemă. Lucrări precum acelea ale regretatului Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomația României de la garanții la neutralitate (aprilie septembrie 1939), realizată împreună cu Ionel Sârbu, sau Ultimele luni de pace, martie-august 1939, realizată împreună cu Ion Pătroiu; Ion Calafeteanu, Diplomația Românească în sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sfârșitul anilor ’70. Dizidența internă nu a generat însă o mișcare de rezistență semnificativă și nu a produs nici un text fundamental de analiză antisistem. Discursul critic al dizidenței intelectuale s-a concentrat asupra ceaușismului, perceput ca fenomen deviaționist și numai tangențial asupra fundamentelor comunismului. Anul 1968 a fost o uriașă capcană întinsă de regimul comunist intelectualilor. În acel an fatidic regimul a reușit adunarea la un loc a elitelor vechi și a celor noi, într-o formulă naționalistă ecumenică, restabilită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Încadra Într-o zonă a teoriei În termeni ceva mai largi - așa cum termenul teorie s-a impus În ultimele decenii. Este un text care, desigur, lucrează cu teme grave și mi-a făcut mare plăcere să regăsesc o temă care, tangențial și incomparabil mai superficial, m-a preocupat și pe mine: tema alterității și, mai precis, a raportului cu celălalt. Am avut un șoc cultural, În urmă cu ceva vreme, când am descoperit o carte de psihologie care recomanda bogat, așa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după părerea mea, problematică... Ruxandra Cesereanu: Este vorba de o „Întoarcere la origini” prin deconstrucția modelului unic impus de comunism. Proiectul meu este axat pe ideologie, politologie și sociopolitică. Nu prea are de-a face, de fapt, cu literatura, decât tangențial. Literatura a fost pomenită În textul meu pilot doar În măsura În care au existat romane obsedate de imaginea Securității, ce au Încercat (prin intermediul unei literaturi realiste sau, dimpotrivă, antiutopice) să sugereze sau să-și imagineze În ce a constat metoda de spălare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
agitatori” 65. În aceste cazuri, deși se pare că a existat o corelație între organizațiile investigate și anumite acțiuni violente sau legături cu servicii secrete străine, investigațiile desfășurate au fost mult prea extinse în ceea ce privește numărul persoanelor și grupărilor vizate, informațiile tangențiale culese despre ele și perioada de timp alocată acestor investigații lipsite de perspective. Informațiile tangențiale obținute au fost reținute în dosarele de anchetă și, totodată, diseminate în cadrul guvernului; în felul acesta, administrația a putut utiliza în scopuri partizane informațiile despre
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
investigate și anumite acțiuni violente sau legături cu servicii secrete străine, investigațiile desfășurate au fost mult prea extinse în ceea ce privește numărul persoanelor și grupărilor vizate, informațiile tangențiale culese despre ele și perioada de timp alocată acestor investigații lipsite de perspective. Informațiile tangențiale obținute au fost reținute în dosarele de anchetă și, totodată, diseminate în cadrul guvernului; în felul acesta, administrația a putut utiliza în scopuri partizane informațiile despre activități politice legitime care au fost puse la dispoziția sa66. Pornind de la concluziile Comisiei Church
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar fi specific națională. O singură dată se arată mai înțelegător față de lirica modernă și anume atunci când scrie despre Stânci fulgerate de Al. A. Philippide, poate și pentru că autorul făcea parte din cercul „Vieții românești”, și tot atunci, amintindu-l tangențial pe Ion Barbu, îi consideră pe cei doi ca singurii poeți de mare talent afirmați în atmosfera antipoetică de după război. Articolul despre G. Topîrceanu conține observații rezonabile despre râs, văzut ca sentiment și chiar ca atitudine filosofică, dar supralicitează valoarea
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
eficientă. Autorul București, 2006 Capitolul 1 tc "Capitolul 1 " Definiții, modele și teorii ale comunicării tc "Definiții, modele și teorii ale comunicării " 1.1. Preliminarii tc " 1.1. Preliminarii " Când intenționăm să vorbim despre comunicare, fie și doar din rațiuni tangențiale la o altă temă propusă spre dezbatere, observăm aproape imediat un fenomen interesant: termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple (și deseori neașteptate) ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și, în același timp, cuprinzând procedural
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiuni (exterioară și interioară), precum și a multiplelor nuanțe intermediare care apar. 4) Căutarea problemelor dificile și neevidente. Sunt multe idei pe care nu le observăm, idei importante pentru desfășurarea viitoare a activității noastre, dar care par, la o primă vedere, tangențiale, fără importanță sau sunt camuflate de alte idei. 5) Dezvoltarea unui sens al judecăților afirmative. Această regulă încearcă să diminueze tendința de eliminare a unor idei sau posibilități; mai mult, acestea conțin, în multe segmente ale lor, într-o proporție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Constantin Hușanu, talent de dimensiune ontică, a căutat și caută, prin felul lui de a fi în lume, să nu supere pe nimeni, să nu se arate în ochii nimănui că el există, că el este așa introvertit, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului românismului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase el, arareori în dialog cu confrații,s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
materialelor și echipamentului sportiv; 3. elevilor; 4. condițiilor meteorologice. 1. Cauze și factori datorați profesorului de educație fizică a ) Pregătirea insuficientă pentru lecție. Deși pregătirea pentru lecție presupune selectarea tuturor măsurilor, metodele și mijloacele care influențează în mod direct sau tangențial activitatea, în vederea unei bune lecții, a obținerii unor rezultate conforme cu prevederile programei școlare și a înlăturării posibilităților de accidentare a elevilor, această cerință nu este totdeauna respectată. Astfel, profesorul ar trebui să stabilească, în primul rând, cadrul organizatoric, prin
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
unde „viața se bea și moartea se uită”, vers inaugural, dar mai ales emblematic pentru o poetică a damnării, a existenței trăite beckettian - amestec de absurd și revelație - în așteptarea morții. O citire în cheie biografistă nu va atinge decât tangențial „spațiul” acestei poezii. Oricare dintre cărțile lui P. nu creează totuși senzația unei fragile lumi de hârtie, ci a unei existențe concrete: o lume cu personajele ei, cu istoria, cu fricile ei, cu timpul și spațiul ei, cu propria ei
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
posibilitatea existenței literaturii ca mod specific de expresie a omului”. De altfel, eseurile de aici, alcătuind prima cercetare postbelică de anvergură consacrată fenomenului, pivotează în jurul raportului dintre spulberarea și instituirea convenției. Prin ricoșeu, prima parte a lucrării abordează și aspecte tangențiale (raportul dintre tradiție și inovație, reabilitarea concretului, condiția manifestelor, arhitectura viziunii, oniricul, statutul ontologic al poeziei, rolul inconștientului etc.), în timp ce a doua secțiune cuprinde o serie de profiluri ale unor autori reprezentativi: Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
în cel al dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului romancierul criticase clasa politică, dezvăluind
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
teatrul lui Lucian Blaga i se pare „bizar, straniu, fantastic”, adjectivele având un sens minimizator); proclamă, în teorie, ca discipol maiorescian, primatul esteticului, însă nu distinge istoria literară de cea culturală, aproape toate monografiile sale ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează cauza adevărului în dialog, dar în polemici „ceea ce îi lipsea era spiritul toleranței cu privire la opinia altora”. P. intuiește în Bogdan-Duică un caz dramatic: cărturarul harnic și onest care „se vede
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]