1,982 matches
-
porniră amîndouă spre casă rîzînd de un călător beat, care căzuse în șanț și tot mai continua să cînte cu o voce hodorogită "Lume, lume...". Salut, Ilinca, și bine-ai venit! strigă Virgil îmbujorat și-i întinse mîna. Sărut mîna, tanti! Și, scoțîndu-și șapca, se aplecă foarte reverențios să sărute mîna mamei Ilincăi. Să fii sănătos, Virgil, răspuse ea retrăgîndu-și mîna. Lasă, nu mi-o mai pupa acum, că miros toată a ceapă și tocătură. Bine te-am găsit, Virgil, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
destul de autoritar domnul Nicanor, de teamă să nu-i piardă și pe ei. Încă înainte de-a ajunge lîngă casa Bărzăunului, Ilinca o zări pe mama acestuia trebăluind prin curte. Se apropie cît mai mult de gard și-i strigă: Tanti Simina, Ticu e-acasă? E-acasă, drăguță... Doarme. De ce-l cauți? Păi... îl cheamă urgent domnul secretar Nicanor, domnul profesor Răgălie și... și noi. Trebuie să-i comunic ceva. Chiar în clipa aceea Bărzăunul scoase capul pe geam, chior de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
premii la concursuri de poezie și proză. Publică articole și texte literare în diverse reviste românești și din diaspora și pe diverse portaluri de literatură. Lui Maie, cea care mi-a dat libertatea să fiu ceea ce sunt SPADASINELE ȘI MISTERIOASA TANTI VETUȚA Tanti Vetuța era în bloc de cum puseseră muncitorii pușcăriași ultimul strat de smoală pe acoperiș. De-aia tanti Vetuța știa sigur care când s-a mutat, de ce, cu cine, cine de cine a divorțat, cine intră, la cine se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
concursuri de poezie și proză. Publică articole și texte literare în diverse reviste românești și din diaspora și pe diverse portaluri de literatură. Lui Maie, cea care mi-a dat libertatea să fiu ceea ce sunt SPADASINELE ȘI MISTERIOASA TANTI VETUȚA Tanti Vetuța era în bloc de cum puseseră muncitorii pușcăriași ultimul strat de smoală pe acoperiș. De-aia tanti Vetuța știa sigur care când s-a mutat, de ce, cu cine, cine de cine a divorțat, cine intră, la cine se duce, ora
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ierbar de întâmplări nefolositoare. Pe băncuță, croșetând căciulițe cu moț și cu șnur de legat sub bărbiță, dădea informații despre veniturile fiecărui vecin, profesie, câți copii, program, tot tacâmul, cu un aer informat. Adică, vezi bine, dacă nu știa ea, tanti Vetuța, cine mama mă-sii să știe! Pe urmă înșira pe o pătură în carouri negru cu roșu căciulițele și le vindea mamelor care treceau în drum către părculeț cu plozii. După ce-i murise bărbatul de ciroză, că le bea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
o pătură în carouri negru cu roșu căciulițele și le vindea mamelor care treceau în drum către părculeț cu plozii. După ce-i murise bărbatul de ciroză, că le bea al dracu’, sugativă, nu alta, cum să nu crape de ciroză?, tanti Vetuța luase calea bisericii. Ferească Dumnezeu, maică, că Ăl de Sus când bate, nu bate cu bățul. Ai văzut ăla de la șase? A bătut-o pe nevastă-sa atâția ani, de umbla coana Mioara numai cu basma trasă pe ochi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
numai cu basma trasă pe ochi. L-a lovit o basculantă pe șantier și ăla a fost. Direct în patru scânduri. Să mai zici că nu-i dreptate pe lume! Babele dădeau afirmativ din căpățânile lor roz, proaspăt vopsite de tanti Nuți, coafeza cartierului. Hai că și tu, Vetuță, tare le mai umfli, ce are bascu lanta cu omorul de-l dădea nea Vasile nevesti-sii... Tanti Vetuța pufnea. — Știți voi... Auzi, fa, dar aia, cum îi zice, de la opt, de a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu-i dreptate pe lume! Babele dădeau afirmativ din căpățânile lor roz, proaspăt vopsite de tanti Nuți, coafeza cartierului. Hai că și tu, Vetuță, tare le mai umfli, ce are bascu lanta cu omorul de-l dădea nea Vasile nevesti-sii... Tanti Vetuța pufnea. — Știți voi... Auzi, fa, dar aia, cum îi zice, de la opt, de a divor țat acu’ doi, doi?, doi sau trei ani, aia ce face? Ea ce e? — Uuu, zicea tanti Vetuța - adică, mult sunteți proas te -, aia
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
omorul de-l dădea nea Vasile nevesti-sii... Tanti Vetuța pufnea. — Știți voi... Auzi, fa, dar aia, cum îi zice, de la opt, de a divor țat acu’ doi, doi?, doi sau trei ani, aia ce face? Ea ce e? — Uuu, zicea tanti Vetuța - adică, mult sunteți proas te -, aia e stomatoloagă! Păi tu știi ce casă și-a făcut? Numa’ parchet de colo până colo. Să vezi mobilă de bu că tărie! De la neosel sau cum draci îi zice. Și-i vine
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu vrei o căciulă pentru nepoc-tu Georgică? Ete ce frumoasă mi-a ieșit asta! Albastră cu alb. De mariner. — Da’ lasă-mă, Vetuță, în pace. Că îi ia mă-sa la haine de pute casa de ele. Căciulă îmi lipsea! Tanti Vetuța oftă. — Nu vrei, nu-ți dau. Eteeee... — Hai, Vetuță, nu te supăra acu’... Las că-ți iau io una până la urmă. — Iei pe dracu’, bombăni Vetuța ca pentru ea. Se însera. Din ferestrele blocului vecin, soarele țâșnea ca un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Chiar așa i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de nevastă-sa, a făcut ochii mari. Asta i-a plăcut lui cel mai tare, cum a rămas ea cu ochii mari acolo, în mijlocul depoului. Se umfla în pene și își arăta mușchii mândru, dar noi știam că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
scârboase, să înțelegem cât se făcuse ăla de diliu. — Când și-a venit în fire, i-au zis: „Bă damblagiule, și încă i-ai văzut numai mâna, dar dac-o vezi pe toată? Da’ dacă-i vezi fofoloanca?“ Râdeam toți. Tanti Justina se bălăngănea cu mâinile pe burtă. — Stați că nu s-a terminat, ne-a oprit Nea Nebunelea, stați că acuma-i întorsătura. Acuma și lu’ zâna îi căzuse cu tronc dementul și, ca să poată să se ție cu el
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Ăăă, așa-i, Justino? Și aicea îi făcea namila un zâmbet de ne topeam toți. — Trăiesc împreună, încalecă pe-o șa, da’ nu fac copii, preciza Nea Nebunelea - și se întrista oleacă. Nenea Nebunelea și Tanti Justina n-au copii, dar pe-atunci nu știam că asta-i durea. Copiii lor eram noi, de la depoul de tramvaie și de la casare, unde lucram și unde Nea Nebunelea ne strânsese în seara aia ca să ne spună: — Măi copii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bucăți, și fiecare bucată, chit că se schimba oleacă, era mereu aceeași. îi spunea la carte Istoria șamanismului românescu, care titlu îi pusese el un -u la urmă ca să pară că e carte veche. în caietul ăsta, Nenea Nebunelea și Tanti Justina traversau toată istoria neamului. Ei erau cei buni, care se întrupau în toate figurile blajine. Cel mai des aveau alte nume. Nenea Nebunelea era Yakul, taurul ăla păros cu coarne mari și față bună. Tanti Justina era Hâca. Și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ăsta, Nenea Nebunelea și Tanti Justina traversau toată istoria neamului. Ei erau cei buni, care se întrupau în toate figurile blajine. Cel mai des aveau alte nume. Nenea Nebunelea era Yakul, taurul ăla păros cu coarne mari și față bună. Tanti Justina era Hâca. Și ea era o creatură de treabă, cât o balabustă, care-l salva pe Yak din toate necazurile în care-l vâra Mozol. Pe geniul răului îl chema Mozol, și ăsta era o dihanie ticăloasă care putea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
niciodată labă. Aici Găinaț avea două obiecții: a) sunt cei care nu sforăie sortiți să facă labă veșnic? b)în cazul că treaba merge într-adevăr, care-i avan tajul? în seara aia începuse să ne citească cum el și Tanti Justina, numiți în carte Yakul și Hâca, au făcut istoria lumii. Capitolul întâi începea așa: Când lotrul Nebunelea, zis Yakul, zări niște mogâldețe venind pe drumul Fălticenilor, odată slobozi de Yakul Hâca Mozol Aurel Vlaicu Neființă Avion la oblânc pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
oasele lui Mozol, puiuților, striga Nea Nebunelea. Să vedem pe unde ieșim din el. în microraion, i-am văzut rânjetul admirativ și trist. — Cocoșei, ne deviază. Au schimbat macazul. Aia-i. A încercat să accelereze, da’ nu prea mai mergea. Tanti Justina stătea în spatele lui și-l strângea în brațe, contra țâțelor ei mari și căzute care se confundau cu burta, și-i sufla ceva întruna la ureche - iar el dădea din cap, încântat. Când ne-am apropiat din nou de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
celor care, din varii motive (vârstă, educație, fizic, concepții retrograde etc. ), refuzăm să ne ridicăm poalele în cap. Așa este, are dreptate: și eu, și colegele de birou, și profa de mate a fiului meu, și liftiera de la TVR, și tanti Lina, de la care cumpăr telemeaua cea mai bună, și atâtea alte femei suntem înciudate până la loc comanda văzând trupul inundat de perfecțiune al divei respective, gambele ei lucrate, sânii în care se zbenguie siliconul, mușchii înecați în masaje, creme și
Mihaela Rădulescu, atacată de Marina Almășan by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71959_a_73284]
-
sau istorice, și le păstrai prinse în agrafe, ca extrasele cu cuvinte încrucișate ale lui Aris pe care le-ai descoperit în comoda de la căpătâiul patului. Cele mai multe cărți pe care le citeam le împrumutam însă de la rude și de la prieteni. Tanti Iro ne făcuse rost de voluminoasa Forsythe Saga de John Galsworthy. -Ai citit John Galsworthy? întrebai tu pe unii și pe alții. Trebuie să citești neapărat John Galsworthy! Rosteai numele ăsta c-un soi de încântare și-l repetai cu
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
ironic: "un nene beat" (youtube.com), "s-a trezit ieri un nene cu un Nobel la activ să afirme..." (blogspot.com); "mama a vreo 2 copii și soția unui nene" (idieta.ro); "li s-a terminat programul, după cum spunea o tanti în gura mare, o tanti care lucrează în slujba cetățeanului" (brandingromania.com) etc. Efectul comic al acestor utilizări provine din mimarea cu intenție ironică a atitudinii respectuos-admirative și a limbajului infantil. În argoul interbelic, substantivul nene a fost înregistrat și
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
com), "s-a trezit ieri un nene cu un Nobel la activ să afirme..." (blogspot.com); "mama a vreo 2 copii și soția unui nene" (idieta.ro); "li s-a terminat programul, după cum spunea o tanti în gura mare, o tanti care lucrează în slujba cetățeanului" (brandingromania.com) etc. Efectul comic al acestor utilizări provine din mimarea cu intenție ironică a atitudinii respectuos-admirative și a limbajului infantil. În argoul interbelic, substantivul nene a fost înregistrat și cu sensul de "patron al
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
și artistic. Z.D.-B. - Da. Este același pe care l-am făcut și eu ulterior, dar, bineînțeles, într-un chip mai modern. Pentru că atunci fetele se pregăteau pentru gospodărie. Noi ne pregăteam pentru cariere. A doua soră, draga mea tanti Zoe, era de-o smerenie, de-o blândețe, de-o bunătate și de-o credință rar întâlnite. A fost măritată cu un bărbat foarte bogat și casa lor a devenit casa mea de naștere, casa mea părintească. T. S. - De ce
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
foarte frumoasă de pe Ionescu-Gion, de pe Columbelor, sora mai mare a lui tata se căsătorise și ea și era cu soțul acolo. Și fratele lui mai mic, colonelul Dumitrescu-Jipa, era tot acolo. Nu mai puteau intra încă doi locatari. Și atunci tanti Zoe a spus: eu nu am copii, soțul ei murise de doi-trei ani, era în doliu, îi iau ca pe copiii mei. Și i-a luat pe tata și pe mama la ea, a fost fericită. Și acolo m-am
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
intru. Cred că mi s-ar face rău. Aveam o grădină splendidă, în spatele casei. Acolo mi-am petrecut viața, până m-am căsătorit, la 29 de ani. T. S. - Să revenim la mătușa dvs., sora bunicii. Z.D.-B. - La tanti Zoe, draga de ea. A doua soră. Prima soră în ordinea nașterii. A treia era Elvira, nașa Elvirei, sora mea. Tanti Zoe, după moartea soțului ei, a trăit ca o sfântă. N-a scos doliul până la moartea ei. A umblat
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
am căsătorit, la 29 de ani. T. S. - Să revenim la mătușa dvs., sora bunicii. Z.D.-B. - La tanti Zoe, draga de ea. A doua soră. Prima soră în ordinea nașterii. A treia era Elvira, nașa Elvirei, sora mea. Tanti Zoe, după moartea soțului ei, a trăit ca o sfântă. N-a scos doliul până la moartea ei. A umblat în negru. Drumurile ei erau la biserică, unde se întâlnea cu prietenele ei, tot așa femei distinse și credincioase. Și mi-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]