308 matches
-
uce contribuții semnificative la buna cunoaștere, în România, a problemelor ș i i mplicațiilor globalizării pieței financiare. Privită și judecată în întregul său, lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că este un su por t rezistent pentru cerce tările viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Feodor - cel mai in vârstă 4 absolvent al Liceului de băieți Regele Carol al II-lea, și prof. Curteanu Olga Adina. Monografia este o pagină memorabilă de conlucrare etnică interbelică între cadrele didactice și elevii liceului, care nu au cunoscut tarele extremismului naționalist. Autorii PROLOG 1. SCURT ISTORIC Generalul Ivan NIchitici INZOV a fost desemnat cu organizarea refugiaților creștini-ortodocși fugiți din Balcani de sub opresiunea religioasă și culturală a Imperiului Otoman. Inzov a cerut Împăratului rus Alexandru I, să stabilească regimul juridic
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
se dezvolte liber, după opțiunile și talentul său, care îi recunoaște drepturile fundamentale, într-un sistem care îngrădește aceste libertăți omul se simte ca într-o cușca, devine inutil pentru progresul societății, a omenirii. România, deși până în 1989 a cunoscut tarele totalitarismului, totuși în tendința sa de a se desprinde de totalitarismul sovietic (mai ales după 1958), a slăbit presiunea asupra sectorului științific și cultural, ceea ce a permis ca mulți absolvenți ai liceelor bolgrădene, stabiliți în România, să se afirme ca
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
un fel de club. Și țin minte că a fost o rezis‑ tență extraordinară când am vrut să facem o testare. Eu aveam un caracter foarte empiric pentru că veneam din zonă științifică. Și am zis : „Trebuie să facem niște cerce‑ tări. Vedem ce vrea lumea, să nu se mai repete situația de la alegerile din ’90“. Când lista noastră nu trecuse pragul. Ideea aceasta n-a prea fost bine îmbrățișată. Pe urmă a fost un scandal absolut îngrozitor între Stelian TĂnase și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
În străfundul sufletului se auzi un geamăt, iar ea îl ignora încercând să-și continuie drumul. Închipuiți-vă dragi cititori că vă aflați întro țară străină, pentru prima oară, fără a cunoaște limba, fără a ști istoria și obiceiurile acestei tări, fără a avea moneda necesară, fără nici un braț de care să te sprijini, fără nici o cunoștință. Ei bine, Carlina își continuă drumul cu bagajele sale mult prea grele, chiar peste puterea sa și care erau răscolite de vameșii lacomi de la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
echitabile și pe neatârnare economică, fără însă să ia în calcul schimbarea naturii muncii domestice și parteneriatul în familiexe "„familie" (vezi Gherea, 1976, ș1910ț). În studiul Ce vor socialiștii români? (1886), Gherea proiectează consecințele idilico-utopice ale familiei socialiste, îndepărtată de tarele celei burgheze: „În această familiexe "„familie" întemeiată pe iubire, libertate și respect, în această familie din care vor dispărea lupta de interese și atârnarea economică întocmai ca și din societatea întreagă... vor crește și se vor dezvolta oameni cu simpatii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
pe nume Pascale Soret, plantator de biserici. Personal am remarcat trei lucruri importante participând la acest congres: 1. Ne-am întâlnit într-un loc deosebit, plin de însemnătate istorică (vezi cartea Tragedia Veacurilor), pentru o nouă înțelegere a misiunii în tările noastre europene, pentru a reînnoi dăruirea noastră în Hristos și pentru a crește în experiența uceniciei pentru Hristos. 2.Participând la acest congres, sper ca acesta să mă conducă la o nouă consacrare pentru misiunea Evangheliei. Un nou început pentru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a apuca să vadă lumea, a pierit În palma fiului meu. O fi Îngropat-o desigur pe undeva; nu l’am Întrebat, că-l durea. M’a impresionat și pe mine, un pragmatic incorigibil. De ce s’a Întâmplat asta? Simplu: tarele unei rase - birmaneză ori siameză, n’are importanță - prea atent selecționată, care au făcut-o cu greu compatibilă cu mediul. Se știe prea bine că o rasă de animale ori un soi de plante, cu cât e mai avansat selecționată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
investitorilor străini În activități considerate a fi de importanță strategică, inclusiv În anumite sectoare ale serviciilor transportul maritim și aerian, telecomunicațiile, domeniul audio-vizualului, cel financiar-bancar, domeniul imobiliar. Tendința de retragere a obstacolelor din calea ISD s-a manifestat și În tări În curs de dezvoltare, În contextul Încercărilor de a integra capitalul străin În politicile de redresare și reformă economică, pe fondul lipsei de resurse finanțare interne. Pe fondul aeeseii tendințe, se mențin Încă sisteme de autorizare sau Înregistrare a ISD
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș um buzdugan d’e noăză șî noă d’e măj. Ș-o șezut iel acolo, o mn’iruit tri țări le-o bătut iel, zmău, c-o fo tare, nu șt’iu cît’e, douăză șî patru d’e capuri o avut zmău, douăză șî patru d’e capuri” (Mara - Maramureș). Buzduganul zmeului-balaur, deși are o greutate care multiplică cu numărul infinitului arhaic cele 50 kg./100 ocale ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Ispirescu, incapabilă - ca și azi, de altfel! - de a rezolva În timp scurt problemele diverse și negative, extrem de noi, pe care le aduce după sine o astfel de unificare, de expansiune mare a teritoriului, a populației cu specificul și tarele lor etc. Criza de atunci, a marii Unificări, accentuată de urmările războiului, era, cred eu, mai bine „diagnosticată”, mai bine „Înțeleasă” de factorii lucizi, responsabili ai nației, decât se Întâmplă azi, deși Întreaga epocă de după primul război - anii ’20 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar și ceea ce îi place autorului, PRIETENIA se creează sentimentul că, până la urmă, trebuie să se reziste fizic și psihic Prin lectura unui asemenea ciclu de scrisori, adunate cu grijă și păstrate cu evlavia recunoștinței de familiile celor despărțiți de către tarele războiului, revenind asupra dialogului epistolar, se constată că din toată corespondența transpare sufletul românului așa cum este: cald, bun, blând, sincer, devotat, mereu iertător. Un gând care circulă frecvent prin aceste epistole evidențiază că frații, părinții și bunicii noștri, indiferent de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o egalizare, pe de-o parte, între părerile timpurilor precedente, pe tărâm politic și cultural-bisericesc, și între spiritul iluminismului, cu tendințele de secularizare și laicizare, pe de altă parte"85, pornea să înlăture, pe calea reformelor imperiale, o parte din tarele lumii medievale, particularismele, spiritul îngust ecleziastic. El tindea spre instalarea în practică a principiului dominării bisericii de către stat (Staatskirchentum) și cel al statului-națiune (Staatsnation)86, care să reunească într-un tot naționalitățile existente în monarhia habsburgică. La bază stătea dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lecturi de largă respirație. Spiritul critic, analiza sinceră și bine intenționată, în cele mai multe cazuri coincizând cu părerile noastre despre „starea națiunii”, dau cărții consistență și-i justifică apariția editorială. Autorii din carte fac memorialistică, vorbesc despre ei înșiși și despre tarele societății românești la răspântii de veacuri, atrăgând atenția că identitatea noastră ca popor începe să fie umbrită de un import masiv de „viață occidentală” cu pretenții de globalizare. Că floarea activă a societății a migrat în străinătăți, fără gând de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
groază prefăcută. —Ba sigur că da, stărui el. Să fim serioși, e totuși Irlanda. Mă cheamă Murphy. Măcar atât să fac și eu - să port verde. —Majoritatea irlandezilor nici nu poartă verde, îi spuse Nieve. Parcă văd că o să fii tare dezamăgit de plaiul meu. Nici vorbă, zise el. Am făcut niscai cercetări asupra arborelui meu genealogic și se pare că mă trag din Tipperary. E departe de castelul tău? — La câteva ore cu mașina, îl informă ea. —O nimica toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zile după ce l-am cunoscut, traversând Împreună Carpații Într-o seară, mi-a trecut pentru prima oară prin minte că Jean-Claude e un vrăjitor. Se difuza la radio un cântec al lui Céline Dion și el a dat deodată sonorul tare. Am crezut că o face din simpatie pentru compatrioata sa canadiană, dar el a spus : „Ascultă cu atenție versurile astea !“. Je m’inventerai reine pour que tu me retiennes Je me ferai nouvelle pour que le feu reprenne Je deviendrai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
totul diferită. Hideyoshi oftă. Apoi, făcând o pauză, Își coborî, trist, privirea. Osawa Înțelese singur că ce credea Nobunaga nu era prea favorabil. Păreți foarte necăjit, dar nu aveți nici un motiv pentru asta. Nu s-ar spune că nu pot tări fără solda Seniorului Nobunaga. — Adevărul e că aș fi fericit dacă asta ar fi totul. Hideyoshi abia mai putea vorbi, dar se Îndreptă puțin de spate, ca și cum, i-ar fi regăsit, dintr-o dată, forța. — E mai bine să vă spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de valoare autentică în cazul autocenzurării reflexe, precum și cu cea în legătură cu răspunderea majoră ce revine „intelectualilor de prestigiu care aveau și au datoria de a apăra libertatea de conștiință”. De asemenea, susțin opinia aceluiași M. Nițescu care denunța fără rezerve tarele poporului nostru: „Un fel de lașitate colectivă, de mentalitate a căpătuielii mărunte, de absență a sentimentului istoriei - acestea ne caracterizează”. în același spirit, Horia-Roman Patapievici arată că românii sunt sau cel puțin au fost un neam-turmă, înclinat să se supună
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față, „dă dovadă de nesinceritate” într-o serie de articole, însă drumul nu este fără întoarcere „fără de care însăși poezia lui ar avea de suferit”. Cu alte cuvinte, Monica Lovinescu crede în capacitatea tinerilor talentați de a se vindeca de tarele comunismului și a depăși limitele impuse de regim pentru a reda literaturii funcția sa etică și estetică. în al doilea rând, Monica Lovinescu discută despre evenimentele semnificative pentru evoluția culturală din România în perioada amintită. Astfel, autoarea consideră Conferința scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive. Mare pondere au elementele autobiografice: protagonista, Mimi Janculovici, este o prozatoare cu un debut amânat, cauza fiind imposibilitatea de a scrie, cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de povestiri și eseuri Peregrinări (1997) și volumul de miniaturi literare intitulat Pe urmele altora (1997) cuprind o serie de meditații privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
germană în 1971, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, ceea ce a prilejuit retragerea delegației oficiale a României socialiste; se naște „cazul Goma”. În 1977 G. redactează o scrisoare adresată secretarului general al Partidului Comunist, Nicolae Ceaușescu, în care inventariază tarele sistemului și cere o reformare a politicilor sociale și culturale. Documentul nu va obține semnăturile colegilor de breaslă, cu excepția lui Ion Vianu și Ion Negoițescu. Este arestat, apoi obligat să se expatrieze, în toamna anului 1977, când ajunge în Franța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
de amănunt. Imboldul sociologic primează în fața celui psihologic. De aceea, surprinde iritarea romancierei la auzul comentariului că este percepută drept "un reper al feminismului". În interviuri și eseuri autonome, ea constată suficient de agasată că stereotipul unei astfel de recep tări se naște din dorința oamenilor de a primi, în literatură, clasificări bogumilice, de "bine" sau de "rău", de "alb" ori de "negru". Cu alte cuvinte, ei vor ca, la lectura unui text de Doris Lessing, să aibă ocazia de a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
urmează altă definitivă, la spital, unde bolnavul va ajunge transportat în condiții cât mai optime. Imobilizarea umărului se face prin: alipirea brațului și a antebrațului de torace, cu cotul îndoit în unghi drept, si înfășurarea toracelui cu o pânză dreptunghiulara tare, trecută în jurul gâtului. înfășarea toracelui cu ture circulare de fașa în spirală, pana sub axila, apoi efectuarea de ture circulare care cuprind brațul, cotul și antebrațul, trecerea fesei de 2-3 ori peste umăr și fixarea, în final, cu ture circulare
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
estetică și ideologică implicită sau explicită, criticul și istoricul literar polemizează cu afirmația lui N. Manolescu, conform căreia limbajul esopic adoptat în carantina totalitară drept panaceu universal ar fi fost soluția salvatoare a scriitorului român de a spune totul despre tarele comunismului. De fapt, nuanțează Gelu Ionescu, adevărurile mari și teribile au fost doar atinse și strecurate, nu scrise și publicate. Motivul, cel mai firesc cu putință: frica. Cu frica în oase, scriitorul român a scris cărți publicabile; "lucrat" de autocenzură
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în lipsa unei traduceri adecvate a unor cuvinte din limba lor, unele glume au rămas, fără îndoială, de neînțeles pentru mulți dintre telespectatori. Producătorul și echipa lui de actori, indieni cu toții, au avut curajul și tăria să vadă cu ochii occidentalului tarele unei societăți care, în patriarhalismul și conservatorismul ei, reușește încă cu greu să se adapteze unei lumi atît de diferite de a lor cum este cea engleză de astăzi. Critica acidă indirectă realizată prin comicul de situație și de limbaj
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]