444 matches
-
și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista ,,Carpica’’)1 În anul 1972, profesorul Ion Bejan de la școala din satul Tarnița, împreună cu directorul școlii, Octavian Iftimie, au semnalat prezența unor vestigii arheologice pe Dealul Cocolia, în partea de nord a satului. În timp ce efectuau unele lucrări agricole, elevii școlii din localitate au găsit cioburi cucuteniene și un schelet uman îngropat la mică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuptoarelor de ars ceramică în afara așezărilor nu e un fapt singular și ea poate fi explicată prin faptul aici există loc bun pentru modelarea vaselor și o sursă de apă în apropiere (Berheciul). Așa se poate explica că în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de revoluționari format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma Unirii Principatelor Române, țăranii erau destul de agitați, atacând pe arendașii proprietarilor de moșii - în Tarnița împotriva arendașului Lupașcu sau la vest de Chiliana moșierul Crețu. La Revoluția română din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, au participat sub aspect uman și material, la fel ca și pentru războiul pentru independență din anii 1877- 1875. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la luptele pentru obținerea independenței României și Tănasă Chirilă, Dumitru Mihăilă, Gheorghe Dascălu, Alistar Dobraniș și Nicolaie Șerban. În cadrul Regimentului 12 și 13 Dorobanți, sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți în cadrul Diviziei 13 a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele Lazu și Dealul Perjului, precum și în cimitirul bisericii Bărboasa, iar în Tarnița a fost ridicată o troiță de lemn în mijlocul satului, ce a fost din păcate demolată în 1964, din ordinul vicepreședintelui raionului Bacău, prof. Costică Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în curtea bisericii „Sf. Nicolae” din Făgheni - proiect nerealizat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
munții Tatra și peste tot unde patria le-a cerut să o apere ca buni români. Stau mărturie în fața timpului și a urmașilor pentru faptele de bărbăție ale acestor locuitori monumentele ridicate de urmașii lor la Dealul Perjului, Bărboasa și Tarnița. ADMINISTRAȚIA Satul - vatră de dor În afară de aspectul geografic, de componență a complexului social- economic rural, a habitatului rural, satul are și o încărcătură emoțională. Aici ni se odihnesc în veci moșii și strămoșii noștri, părinții multora dintre noi, rude și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a lipsurilor, scufundat în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
electrificarea din anii 1964 - 1976, asfaltarea drumului județean în 1968, sistematizarea și pietruirea ulițelor, rețeaua de apă potabilă, extinderea iluminatului public, precum și construirea unor clădiri de interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria, biserica din satul Tarnița) și renovarea celor existente. SATELE RĂZĂȘEȘTI Până către sfârșitul secolului al XVIII-lea, peisajul geografic rural era acela al unei mase imense de păduri și islazuri, cu poieni mai mult sau mai puțin întinse, cu terenuri agricole restrânse ca suprafață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
felul școlii: rurală și mixtă; elevi înscriși în școală la începutul anului și cei mutați de la alte școli în cursul anului școlar: Prezentăm, mai jos, datele de înființare a școlilor din comună: în anul 1890 - școala Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de centru au funcționat, de-a lungul timpului, Costache Boghiu, Chirodonjan, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățeanu, Lăcrămioara Prosie și Michaiela Gălățeanu (profesor de matematică-fizică la școala cu clasele I-VIII Oncești, director coordonator din anul 2004 și până în prezent). În satul Tarnița, în anul 1958 a luat ființă învățământul de 7 ani. Spațiul de școlarizare era insuficient. Deși școala funcționa și în clădiri închiriate la Vasile Vraciu, nu satisfăcea cerințele învățământului, fiind necesară construirea unui nou local de școală tip învățământ de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
local al școlii dispunea de patru săli de clasă, laborator, cancelarie și bibliotecă. Cei mai mulți elevi s-au înregistrat în anul școlar 1975-1976: 369, când numărul cadrelor didactice a fost cel mare: 20. Între anii 1981 și 1982 au funcționat la Tarnița și clasele IX- X, ca urmare a hotărârii de generalizare a învățământului de zece ani. Din 1989, aceste clase s-au desființat. În prezent, fiecare sat are local propriu pentru școală, cu excepția satelor Taula și Onceștii Vechi, ale căror școli
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vraciu, mărturisește pe un ton ușor elegiac, admirația față de școala din sat - o vatră de lumină care a răspândit cultură și în satele din preajmă. Este cunoscut că în anii 80 ai secolului trecut, în clasele IX-X veneau la școala Tarnița elevi din toate satele comunei. Situația cu cadrele didactice din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui elev.” Celelalte cadre didactice sunt: - Lăcrămioara Prosie, profesor limba română, gradul I, diriginte clasa a V-a; - Mihai Botezatu, profesor biologie, gradul II, diriginte clasa a VI-a; completează și la școala din Tarnița; - Nicolae Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat limbi străine; completează și la școala Tarnița; - Mihai Baban, profesor tehnologie, definitiv; completează și la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a VI-a; completează și la școala din Tarnița; - Nicolae Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat limbi străine; completează și la școala Tarnița; - Mihai Baban, profesor tehnologie, definitiv; completează și la școala Tarnița și ca diriginte ala clasele V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat limbi străine; completează și la școala Tarnița; - Mihai Baban, profesor tehnologie, definitiv; completează și la școala Tarnița și ca diriginte ala clasele V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-VIII Tarnița: - director, Gabriela Anghel, profesor istorie- geografie, definitiv; - Teofil Străjeriu, profesor matematică-fizică, definitiv, diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie), învățător necalificat clasele II-IV; Grădinița Tarnița: Gabriela Vraciu, educatoare necalificată. La nivel de comună, în anul școlar 2005-2006, exista un număr de 14 elevi înscriși în clasa I, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie), învățător necalificat clasele II-IV; Grădinița Tarnița: Gabriela Vraciu, educatoare necalificată. La nivel de comună, în anul școlar 2005-2006, exista un număr de 14 elevi înscriși în clasa I, în clasa a II-a 33, în clasa a III-a 20, în clasa a VI-a 21
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de învățământ preșcolar cu rol de îngrijire, supraveghere, educație și pregătire pentru școală a copiilor de 3-6 ani, s-a înființat în anul 1950 și a funcționat până în 1974 în localuri particulare (Samoilă, Pisăru). Prima educatoare numită în satul Tarnița a fost Elena Boghiu. În anul 1974, s-a dat în folosință localul propriu al grădiniței din satul Tarnița, care dispunea de sală de clasă, un dormitor, cancelarie, o sală de mese, bucătărie și o cămară. S-au asigurat așadar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a înființat în anul 1950 și a funcționat până în 1974 în localuri particulare (Samoilă, Pisăru). Prima educatoare numită în satul Tarnița a fost Elena Boghiu. În anul 1974, s-a dat în folosință localul propriu al grădiniței din satul Tarnița, care dispunea de sală de clasă, un dormitor, cancelarie, o sală de mese, bucătărie și o cămară. S-au asigurat așadar condiții deosebite pentru creșterea, supravegherea și educația „florilor vieții” - copiii -, cu condiția ca slujitorul instituției să-și facă datoria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sală de mese, bucătărie și o cămară. S-au asigurat așadar condiții deosebite pentru creșterea, supravegherea și educația „florilor vieții” - copiii -, cu condiția ca slujitorul instituției să-și facă datoria cu profesionalism și afectivitate. Au mai funcționat, ca educatoare, la Tarnița: Maria Boghiu, Elena Puțeanu și Anișoara Nastase. În ziua de astăzi funcționează trei grădinițe: la Tarnița, Onceștii Noi și Dealu Perjului. PORTRETE DE DASCĂLI Îngerul meu (învățătoarea mea). “Îngerul meu este mama noastră - doamna învățătoare. Ea are chipul blând și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]