444 matches
-
2000-2004 și 2004-2008 - au repurtat următoarele realizări: Căminul cultural din Oncești, dat în folosință în 2002; Sediul Primăriei Oncești, clădire modernă, cu etaj; Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vechi timpuri, de la primii crescători de animale așezați aici, pe valea Berheciului superior. Printre cetățenii care au practicat această meserie, așa cum au învățat-o de la părinții și bunicii lor, amintim pe moș Costică Straton și fiul său, Neculai Straton, din Tarnița, devenit, mai apoi, agent veterinar în Bacău. Asistența medicală veterinară specializată își are începuturile în comuna noastră începând cu anul 1950. Primul agent veterinar calificat, care a acordat asistență veterinară animalelor din comuna noastră, a fost Gheorghe Barcan, acesta desfășurându
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tecuci - Galați, care actualmente a devenit traseul III: Bacău - Oncești - Stănișești - Podu Turcului - Bârlad). Teritoriul comunei este străbătut de drumul județean 241 A Bacău→ Podu Turcului, pe direcția nord-sud, ce străbate circa 11 km din teritoriul comunei, trecând prin satele Tarnița, Satu Nou, Dealu Perjului, Onceștii Vechi. Drumul are două benzi de circulație și suprastructura sa are o îmbrăcăminte asfaltică din 1968. În anul 2005 a fost turnat un nou înveliș asfaltic pe o porțiune ce străbate teritoriul comunei. Drumul județean
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Pădureni și ocupă o lungime de 2 km din teritoriul comunei. Acest drum are două benzi de circulație și, din anul 2004, are o cale de rulare din balast. Drumul comunal 56, din nordul comunei, face legătura dintre satele Tarnița și Făgheni. Nu este modernizat și are o singură bandă de circulație din pământ. Starea de viabilitate a drumului este rea și permite circulația anevoioasă a autovehiculelor, datorită pantei mari. Drumul comunal 73 face legătura între localitățile Oncești și Bărboasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
condus de dirigintele Vasile Cozma. Activau în acea perioadă doi factori poștali: Vasile Dimofte ce deservea satele Taula, Dealu Perjului, Onceștii Vechi și Bărboasa și Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele Vasile Cozma, a fost înlocuit de Ioan Bour de la Răchitoasa care, la rândul său, a fost înlocuit în 1958 de Ioan Nacu (refugiat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
d-na Maria Grigoraș, ca în 1960 a fost înlocuită de soțul său Mihai Grigoraș. Factorii din Oncești se întâlneau cu factorii din Godinești la Gura Țigănești, în casa închiriată la Hudreș I. În anii 1927-1956, factorul Tăchel Niță din Tarnița Veche mergea și lua poșta de la Gura Țigănești și parcurgea traseul Valea Cursei - Valea Ghețului - Satu Nou - Oncești. După ieșirea la pensie a lui Vasile Dimofte, a venit factorul Gheorghe Brehoi ce deservea traseul Stănișești - Motoșeni. În anul 1968 s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și reviste, prin numărul de abonamente: În anul 2005, în comună existau peste 115 abonați telefonici, televizoare avea cam 80% din populație, iar aparate de radio 99% din populație. Primele familii care au avut televizor în anul 1966, în satul Tarnița, au fost familiile Iftimie Octavian și Popa Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981. Electrificarea s-a efectuat în anul 1964, la Oncești, Dealu Perjului, Satu Nou și Bărboasa în 1966, prin linie de 25 km de la termocentrala Borzești, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trifazat. Alimentarea se face din releul de joasă tensiune. Pe stâlpi sunt și firele de telefon. MONUMENTE Cele mai reprezentative monumente și clădiri de pe teritoriul comunei sunt: clădirea veche a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
face din releul de joasă tensiune. Pe stâlpi sunt și firele de telefon. MONUMENTE Cele mai reprezentative monumente și clădiri de pe teritoriul comunei sunt: clădirea veche a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt: clădirea veche a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească, cu valoare de patrimoniu, din care în anul 1975 mai puteau fi văzute câteva exemplare la biserica din Făgheni, conținând însemnări și adnotări
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească, cu valoare de patrimoniu, din care în anul 1975 mai puteau fi văzute câteva exemplare la biserica din Făgheni, conținând însemnări și adnotări „ex libris”. La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câteva exemplare la biserica din Făgheni, conținând însemnări și adnotări „ex libris”. La renovări, a fost înlocuită o parte din mobilierul de cult, iar iconostasele au fost repictate. Cum în perioada comunistă se interzicea construirea de lăcașe de cult, satul Tarnița a rămas fără biserică. Abia după evenimentele din anul 1989, tărnicenii au pus mână de la mână, au solicitat sprijinul diferiților creștini ortodocși și au ridicat biserica „Sfântul Ilie”, după cum reiese din pisania 1 acesteia. Din construcțiile civile care au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al G.A.C.-lui. Acest local se mai păstrează și astăzi, având înfățișarea unui conac boieresc, cu cerdac în fața casei, cu turnuri pe creasta acoperișului. O veche piatră funerară veghează mormântul unei femei stinsă la vârstă fragedă, în cimitirul satului Tarnița - Făgheni. Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce. În partea de sus este sculptat soarele antropomorfizat, având chip masculin și raze pe o circumferință cu luna în profil, li cu chip de femeie. Un chenar de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boli și foamete în anumite perioade, totuși sporul natural a fost influențat de condițiile social-economice interne, de dependența față de marile puteri care ne- au agresat. În urma legilor rurale din 1864 și 1871, s-au dezvoltat satele de împroprietăriți: Onceștii Vechi, Tarnița, Taula și s-au modernizat căile de comunicații, ceea ce a favorizat creșterea numerică a populației. În perioada 1941-1948, procesul populării a fost grav afectat prin pierderile mari din război și de creșterea mortalității. După anul 1948 și până în 1966, datorită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea producției, consumului și exportului de cereale. Asta ne indică și denumirea unor puncte din cadrul comunei, cum ar fi: „La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a pădurilor și micșorare a suprafețelor cu pășune. Totodată, a avut loc o accentuată eroziune a solurilor, peisajul schimbându-se radical. Prin reforma agrară din 1921, în comună nefiind moșii boierești, țăranii lipsiți de pământ au fost împroprietăriți. În satul Tarnița, pentru a acoperi lipsa de pământ, localnicii lucrau în dijmă la răzeșii din satele vecine, în special la cei din Antohești, Făgheni și Oțelești. În anul 1928, agricultura acestei zone avea un caracter predominant cerealier, pomicol și viticol, cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deoarece căile rutiere nu erau modernizate, necesitând timpi de transport îndelungați până la localități ca Bacău, Adjud, Galați. În 1934, 16 familii au fost colonizate în Dobrogea, unde li s-au dat câte 10 ha de pământ. În anul 1944, satul Tarnița se compunea din 220 capi de familie și circa 1.050 de suflete. Dintre aceștia, un sfert aveau pământ puțin, alt sfert aveau pământ între 1-2 ha și restul mijlocași cu 3-5 ha. În perioada comunistă, o mare parte din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ha, vii altoite - 0,03 ha, vii hibride - 127,15 ha, livezi - 0,35 ha, păduri - 844,74 ha, bălți și lacuri 48,77 ha, clădiri și curți - 74,94 ha, teren neutilizabil - 143,26 ha. În 1958, în satul Tarnița nu exista nici o mașină agricolă, iar structura de teren era următoarea: pășune - 200 ha, fânețe - 80 ha, vii - 40 ha, păduri proprietate personală - 15 ha, clădiri și curți - 25 ha, teren neutilizabil - 50 ha, în total 410 ha. Producția medie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seism al agriculturii private. Ce a urmat? O intensă muncă de lămurire silită prin diverse căi și metode și, treptat-treptat, neavând încotro, agricultorii satelor au acceptat să devină colectiviști, cu excepția a trei familii: Vasile Pintilescu și Dumitru Călin din satul Tarnița și Ion Puiu din Satu Nou, dar în final, în 1962, luna aprilie, colectivizarea era considerată 100% încheiată. Au urmat o serie de măsuri legislative, economice și financiare. Desființându-se proprietatea privată, trecându-se la agricultura socialistă, s-a asigurat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
După cooperativizarea agriculturii, structura culturilor a suportat modificări: s-au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au crescut suprafețele cultivate cu plante pentru masă verde, dar după 1989 au scăzut treptat, până la desființare. Fânețele și pășunile naturale ocupă circa 10% din suprafața totală a comunei. Frecvența cea mai mare o au pășunile și fânețele în satele Tarnița, Satu Nou și Taula, cu o pondere de peste 21% din suprafața totală de fânețe. Suprafețele cultivate cu plante furajere, după 1962, înregistrau creșteri considerabile, ajungând în anul 1989 la 13,72% din suprafața arabilă, ocupând locul secund după cereale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o productivitate de 10- 15 t/ha. Cultura rădăcinoaselor pentru nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe de pădure și ciuperci pentru hrană sau au vânat animale sălbatice pentru carne și blană. Din Condica Livezilor de pe anul 1803, aflăm că în satul Tarnița erau vii și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]