419 matches
-
mai multe StuG III din vehiculele capturate în timpul războiului. Acestea au fost folosite de către armata siriană până la Războiul de Șase Zile. 100 de StuG III Ausf. G au fost livrate României în toamna anului 1943. Acestea au fost denumite oficial TAs (Tun de Asalt). În februarie 1945, 13 tunuri de asalt încă erau în inventarul armatei. Nici un exemplar din această livrare nu a prins sfârșitul războiului. În 1947, 31 de autotunuri TAs erau în inventarul armatei române. Majoritatea erau StuG III
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
în toamna anului 1943. Acestea au fost denumite oficial TAs (Tun de Asalt). În februarie 1945, 13 tunuri de asalt încă erau în inventarul armatei. Nici un exemplar din această livrare nu a prins sfârșitul războiului. În 1947, 31 de autotunuri TAs erau în inventarul armatei române. Majoritatea erau StuG III, existând însă și un număr mic de Panzer IV/70 (V), denumite oficial TAs T4. Aceste StuG III proveneau din stocurile de captura ale Armatei Roșii, precum și din repararea unor unități
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
inventarul armatei. Nici un exemplar din această livrare nu a prins sfârșitul războiului. În 1947, 31 de autotunuri TAs erau în inventarul armatei române. Majoritatea erau StuG III, existând însă și un număr mic de Panzer IV/70 (V), denumite oficial TAs T4. Aceste StuG III proveneau din stocurile de captura ale Armatei Roșii, precum și din repararea unor unități scoase din lupta în timpul războiului. Autotunurile au fost folosite până în 1950, când au fost înlocuite cu ȘU-76 de fabricație sovietică. Până în 1954, toate
Sturmgeschütz III () [Corola-website/Science/319747_a_321076]
-
înlocuiască pe Metalist cu PAOK, care a fost eliminată de Metalist în turul trei preliminar. Red Bull Salzburg a înaintat un protest după ce a fost înfrântă de Fenerbahçe în turul trei preliminar, dar el a fost respins de către UEFA și TAS. !colspan=6|Campioane !colspan=6|Non-campioane În faza eliminatorie, echipele au jucat una împotriva alteia meciuri în două manșe, unul acasă și celălalt în deplasare, excepție fiind doar finala care este dintr-un singur meci. Mecanismul tragerilor la sorți pentru
Liga Campionilor 2013-2014 () [Corola-website/Science/326445_a_327774]
-
tranzitorii ale tensiunii arteriale, astfel încât renunțarea la fumat nu are un impact definit asupra valorilor tensionale per se, abstinența de la fumat determină scăderea riscului de evenimente cardiovasculare); -scăderea în greutate (scăderea cu 1 kg în greutate determină scădere a valorilor TAs/TAd de 1,6 mmHg și ameliorează sensibilitatea la insulină, apneea în somn, sensibilitatea la sare); -regim alimentar moderat hiposodat (<5g NaCl/zi, ! Asocierea unei suplimentări a aportului de K = efect aditiv în scăderea tensiunii arteriale); -aport alimentar bogat în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Trecerea în ortostatism este urmată de o scădere rapidă și variabilă a TA, care este tot așa de rapid compensată (5). Nu trebuie deci luată în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă investigației clinice,ea nu ar avea o valoare diagnostică mare. Hipotensiunea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
quelques traits qui expriment moins un caractére individuel qu’une relation particulière avec le monde”, este exact secretul artei memoriilor. Caracterul individual nu se estompează (arta e totdeauna individuație), dar se manifestă numai în plan obiectiv, dincolo de acel „misérable petit tas de secrets” prin care tot Malraux definise omul ca subiectivitate, Malraux care proclamă cu dispreț suveran: „Que m’importe ce qui n’importe qu’a moi!” Tot el, în același preambul, spune: „L’individu a pris dans les Mémoires la
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În deșert - o fîșie de țesătură din păr de cămilă În jurul șoldurilor și o cingătoare de piele -, precum și la hrana acestuia (lăcuste și miere sălbatică, după cum aflăm din Matei 3:4). Părul de cămilă reprezintă numeroasele comandamente ale Legii mozaice (tas entolas ton mosaikou nomou), impură ca și cămila, deoarece Îngăduie regimul carnivor (kreophagyia), jurămintele, jertfele, uciderea etc; cingătoarea de piele, din contra, simbolizează Sfînta Evanghelie, care a fost scrisă pe pergament din piei de oaie; lăcustele sînt iarăși poruncile Legii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
calcificările vasculare, secundare tulburărilor metabolismului fosfocalcic (produsul Ca × P crescut și hiperparatiroidismul) [London et al., 1990; Saito et al., 1990; Kawagishi et al., 1995; Barenbrock et al., 1998]. Scăderea complianței vasculare duce la creșterea presiunii undei de puls (= diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va contribui la dezvoltarea HVS, și scăderea TAD, care face să se reducă perfuzia coronariană. Ambele procese explică riscul crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare asociat arteriosclerozei și rigidizării arteriale [Blacher et al., 1999]. 5) Tratamentul cu eritropoietină Tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
izolată 243HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL și presiunea pulsului mare, TA predialitică ar trebui menținută la 150-160/85-90 mm Hg [London et al., 2001]. 2. Ritz et al. optează pentru o tratare a pacienților dializați similar populației generale, considerând că TAS trebuie să fie sub 140 mm Hg și că TA optimă ar fi cea mai joasă TA care este tolerată de pacient, fără simptome de ischemie cerebrală ori coronariană sau episoade de hipotensiune intradialitică [Schomig et al., 2001]. Această abordare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
joasă TA care este tolerată de pacient, fără simptome de ischemie cerebrală ori coronariană sau episoade de hipotensiune intradialitică [Schomig et al., 2001]. Această abordare este susținută și de studiul CREED, care sugerează că riscul cardiovascular crește progresiv de la o TAS mai mare de 125 mm Hg [Zoccali et al., 2003]. Dat fiind că populația dializată include o proporție din ce în ce mai mare de pacienți vârstnici, diabetici și ateromatoși, o scădere prea bruscă ori prea accentuată a TA poate fi riscantă, mai ales
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
să stabilească de la caz la caz nivelul TA-țintă, după o evaluare atentă a tuturor factorilor de risc cardiovascular. în sfârșit, referitor la care HTA trebuie tratată cea predialitică ori cea postdialitică , Conlon et al. [1996] consideră că esențial este controlul TAS predialitice. 2) Dieta hiposodată și diureticele Dat fiind rolul esențial al retenției hidrosaline în patogeneza HTA din IRC, controlul acesteia reprezintă obiectivul terapeutic cel mai important. O restricție moderată a aportului de sare (la aproximativ 5 g/zi) este suficientă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
acumulării lichidiene: 1. Drenajul lichidului pericardic (pericardocenteză) 2. Pericardotomie minimă - subxifoidiană - fereastră pleurală stângă 3. Excizia - extirparea parțială a pericardului (pericardectomia). TRATAMENTUL TAMPONADEI CARDIACE Este o urgență medicală și este reprezentată de puncția pericardică (pericardocenteza). Cadru clinic și indicații: - scăderea Tas <100 mmHg sau cu >30 mmHg față de cea anterioară; - creșterea frecvenței respiratorii >30/min; - prezența pulsului paradoxal, - creșterea presiunii venoase centrale (PVC) > 150 mm H2O, - creșterea rapidă a opacității cardiace la radiografia cord-pulmon, - la examenul ecocardiografic prezența unei mari cantități
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
de tip diastolic este o formă mult mai rară, care apare la mai pu in de 10% dintre hipertensivii peste 70 de ani (1,20,22) (figura 3.2). Hipertensiunea arterială și riscul cardiovascular la vârstnici Deși importanța TA sistolice (TAS) este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de risc cardiovascular aparțin anilor ’40 (primul studiu de acest gen - „Build and Blood Pressure Study”). Studiile aduc rezultate concordante, și anume că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de risc cardiovascular aparțin anilor ’40 (primul studiu de acest gen - „Build and Blood Pressure Study”). Studiile aduc rezultate concordante, și anume că TAS, independent de asocierea cu creșterea TA distolice (TAD), își menține rolul de predictor al morbidității și mortalității. Astfel, Silagy și McNeil afirmă în 1992 că riscul mortalității de orice cauză crește cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
independent de asocierea cu creșterea TA distolice (TAD), își menține rolul de predictor al morbidității și mortalității. Astfel, Silagy și McNeil afirmă în 1992 că riscul mortalității de orice cauză crește cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper - tensiv se desprind 3 idei (22):-riscul este continuu, nu există o valoare absolută a TA pentru delimitarea sa. La TA > 160/95 mmHg, bărbații între 65 i 74 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
8 ori mai mare pentru evenimente cardiovasculare fatale. În studiul Rotterdam, la vârstnicii hipertensivi se păstrează relația între incidența infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu subiecții mai tineri (25). -TAS este un predictor mai bun al riscului cardiovascular decât TAD. Acest ultim
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
decât TAD. Acest ultim aspect este susținut de mai multe studii. MRFIF (The Multiple Risk Factor Intervention Trial) arată că incidența evenimentelor cardiovasculare și a mortalității aproape că se dublează în stadiul I de ISH comparativ cu nivelul optim al TAS (26). Mai mult, trialul Physician’s Health Study raportează că în stadiul I de ISH riscul de AVC crește de 1,42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
I de ISH comparativ cu nivelul optim al TAS (26). Mai mult, trialul Physician’s Health Study raportează că în stadiul I de ISH riscul de AVC crește de 1,42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra morbi-mortalității cardiovasculare. Antecedentele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]