KorAP: Find »[drukola/base=tas & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...17 >

418 matches

Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750

Trecerea în ortostatism este urmată de o scădere rapidă și variabilă a TA, care este tot așa de rapid compensată (5). Nu trebuie deci luată în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă investigației clinice,ea nu ar avea o valoare diagnostică mare. Hipotensiunea

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

calcificările vasculare, secundare tulburărilor metabolismului fosfocalcic (produsul Ca × P crescut și hiperparatiroidismul) [London et al., 1990; Saito et al., 1990; Kawagishi et al., 1995; Barenbrock et al., 1998]. Scăderea complianței vasculare duce la creșterea presiunii undei de puls (= diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
diferența dintre TAS și TAD), prin două mecanisme: în primul rând, amplificarea undei incidente și, în al doilea rând, creșterea vitezei de propagare a undei de puls, ce determină apariția precoce, în sistolă, a undei reflectate [ORourke, 1995]. Rezultă creșterea TAS, care va contribui la dezvoltarea HVS, și scăderea TAD, care face să se reducă perfuzia coronariană. Ambele procese explică riscul crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculare asociat arteriosclerozei și rigidizării arteriale [Blacher et al., 1999]. 5) Tratamentul cu eritropoietină Tratamentul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
izolată 243HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA PACIENTUL RENAL și presiunea pulsului mare, TA predialitică ar trebui menținută la 150-160/85-90 mm Hg [London et al., 2001]. 2. Ritz et al. optează pentru o tratare a pacienților dializați similar populației generale, considerând că TAS trebuie să fie sub 140 mm Hg și că TA optimă ar fi cea mai joasă TA care este tolerată de pacient, fără simptome de ischemie cerebrală ori coronariană sau episoade de hipotensiune intradialitică [Schomig et al., 2001]. Această abordare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
joasă TA care este tolerată de pacient, fără simptome de ischemie cerebrală ori coronariană sau episoade de hipotensiune intradialitică [Schomig et al., 2001]. Această abordare este susținută și de studiul CREED, care sugerează că riscul cardiovascular crește progresiv de la o TAS mai mare de 125 mm Hg [Zoccali et al., 2003]. Dat fiind că populația dializată include o proporție din ce în ce mai mare de pacienți vârstnici, diabetici și ateromatoși, o scădere prea bruscă ori prea accentuată a TA poate fi riscantă, mai ales

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
să stabilească de la caz la caz nivelul TA-țintă, după o evaluare atentă a tuturor factorilor de risc cardiovascular. în sfârșit, referitor la care HTA trebuie tratată cea predialitică ori cea postdialitică , Conlon et al. [1996] consideră că esențial este controlul TAS predialitice. 2) Dieta hiposodată și diureticele Dat fiind rolul esențial al retenției hidrosaline în patogeneza HTA din IRC, controlul acesteia reprezintă obiectivul terapeutic cel mai important. O restricție moderată a aportului de sare (la aproximativ 5 g/zi) este suficientă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

de tip diastolic este o formă mult mai rară, care apare la mai pu in de 10% dintre hipertensivii peste 70 de ani (1,20,22) (figura 3.2). Hipertensiunea arterială și riscul cardiovascular la vârstnici Deși importanța TA sistolice (TAS) este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de risc cardiovascular aparțin anilor ’40 (primul studiu de acest gen - „Build and Blood Pressure Study”). Studiile aduc rezultate concordante, și anume că

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de risc cardiovascular aparțin anilor ’40 (primul studiu de acest gen - „Build and Blood Pressure Study”). Studiile aduc rezultate concordante, și anume că TAS, independent de asocierea cu creșterea TA distolice (TAD), își menține rolul de predictor al morbidității și mortalității. Astfel, Silagy și McNeil afirmă în 1992 că riscul mortalității de orice cauză crește cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
independent de asocierea cu creșterea TA distolice (TAD), își menține rolul de predictor al morbidității și mortalității. Astfel, Silagy și McNeil afirmă în 1992 că riscul mortalității de orice cauză crește cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
cu 1% pentru fiecare creștere cu 1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper - tensiv se desprind 3 idei (22):-riscul este continuu, nu există o valoare absolută a TA pentru delimitarea sa. La TA > 160/95 mmHg, bărbații între 65 i 74 de ani

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
8 ori mai mare pentru evenimente cardiovasculare fatale. În studiul Rotterdam, la vârstnicii hipertensivi se păstrează relația între incidența infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu subiecții mai tineri (25). -TAS este un predictor mai bun al riscului cardiovascular decât TAD. Acest ultim

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
decât TAD. Acest ultim aspect este susținut de mai multe studii. MRFIF (The Multiple Risk Factor Intervention Trial) arată că incidența evenimentelor cardiovasculare și a mortalității aproape că se dublează în stadiul I de ISH comparativ cu nivelul optim al TAS (26). Mai mult, trialul Physician’s Health Study raportează că în stadiul I de ISH riscul de AVC crește de 1,42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
I de ISH comparativ cu nivelul optim al TAS (26). Mai mult, trialul Physician’s Health Study raportează că în stadiul I de ISH riscul de AVC crește de 1,42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra morbi-mortalității cardiovasculare. Antecedentele de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
incidenței estimate în studii prospective,- crescând exponențial cu vârsta (25-45% la bărbați și 30-55% la femei). Aso- cierea cu HTA crește și riscul de mortalitate (34). Predictorul cel mai fidel pentru mortalitate este microalbuminuria, la rândul său condiționată independent de TAS (1). În mod clasic, relația este considerată bidirecțională, deoarece TAS, alături de tratamentul antihipertensiv cu diuretic tiazidic și betablocant reprezintă factori de risc independenți pentru apariția DZ (1). Trialuri mai noi nu susțin această relație, cel mai probabil având în vedere

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
la bărbați și 30-55% la femei). Aso- cierea cu HTA crește și riscul de mortalitate (34). Predictorul cel mai fidel pentru mortalitate este microalbuminuria, la rândul său condiționată independent de TAS (1). În mod clasic, relația este considerată bidirecțională, deoarece TAS, alături de tratamentul antihipertensiv cu diuretic tiazidic și betablocant reprezintă factori de risc independenți pentru apariția DZ (1). Trialuri mai noi nu susțin această relație, cel mai probabil având în vedere modificarea opțiunilor terapeutice actuale (35). În schimb, DZ rămâne un

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
prin reducerea densității receptorilor concomitent cu creșterea activității enzimei de conversie specifice;-creșterea stresului oxidativ și senescența celulelor endoteliale. Alterarea funcțională consecutivă este scăderea vasodilatației mediate de flux, care, la rândul său, compromite capacitatea de amortizare a creșterilor bruște ale TAS (1). Procesul de ATS, accelerat de intervenția HTA, constituie suportul complicațiilor atero - trombotice, frecvente la vârstnici, alături de formarea de anevrisme. În mod particular, ateromatoza crosei aortice și a carotidei scade sensibilitatea baroreceptorilor, corelată cu nivelul TAS independent de vârstă (44

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
a creșterilor bruște ale TAS (1). Procesul de ATS, accelerat de intervenția HTA, constituie suportul complicațiilor atero - trombotice, frecvente la vârstnici, alături de formarea de anevrisme. În mod particular, ateromatoza crosei aortice și a carotidei scade sensibilitatea baroreceptorilor, corelată cu nivelul TAS independent de vârstă (44). Procesul de arterioscleroză, specific vârstei și accelerat de HTA, este substratul rigidizării arteriale la nivelului arterelor mari, elastice. Procesul se caracterizează prin subțierea și fragmentarea elastinei, cu creșterea capacității de fixare a ionilor de Ca 2

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
genotipul TT fiind factor de risc pentru dezvoltarea HTA la vârstnic. Genotipul DD al enzimei de conversie a angiotensinei, combinat cu genotipul specific al sintetazei pentru aldosteron și polimorfismul genei pentru alfa-adducin scad distensibilitatea arterială și favorizează creșterea izolată a TAS și a presiunii pulsului (47). Studiul Rotterdam susține determinismul genetic al RA pentru markeri multipli (48). Implicarea homocisteinei în elastinoliză, rolul aditiv în acumularea de colagen al excesului de Na + și al unui stil de viață nesănătos sunt de asemenea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
funcționale, în principal creș- terea TA centrale, modificarea hemodinamicii arteriale locale cerebrale și renale, afectarea structurii și funcției cardiace. În esență, rigidizarea arterială produce reflexia precoce a undei de puls din protodiastolă în telesistolă ( figura 3.3). Consecința este amplificarea TAS aortice, cu efect direct asupra cuplului cord vas prin creșterea stresului parietal și promovarea HVS. Concomitent se produce scăderea TAD, respectiv amplificarea presiunii pulsului (TA diferențială). Consecința scăderii TAD este afectarea perfuziei coronariane și miocardice. Din punct de vedere clinic

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
se transpun în agravarea afectării subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă arterială. Clasificarea HTA în populația geriatrică numai după nivelurile TAS/TAD supraestimează rezistența vasculară periferică și subestimează RA. De aceea, caracterizarea optimă rămâne TA diferențială aortică, alături de scăderea TAD. 3.4.2. Modificarea funcției și hemodinamicii renale (1,52-54) Este consecința rigidizării arteriale cu creșterea locală a presiunii pulsului și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
vasoconstrictoare. Un rol critic ar avea și reducerea activității dopaminergice la nivel central. Din punct de vedere practic, modificările explică eficiența redusă a betablocantelor la vârstnic. Concomitent crește activitatea alfa a receptorilor. Mecanismul pare să stea la baza creș - terii TAS în ortostatism cu peste 20 mmHg și apare la hipertensivii vârstnici cu afectare cardiovasculară- precoce (56). Concentrația adrenalinei, cu tendință de scădere cu vârsta, rămâne de asemenea crescută la hipertensivii vârstnici. Rezultă o vasodilatație deficitară, factor de permanentizare a HTA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]