357 matches
-
lungultimpului, un număr important de documente, căci fiecare proces cu toate piesele sale este trecut în condică. Un caz (ruperea logodnei, seducție, răpire, viol, neînțelegerile între soți, divorț) se organizează în jurul următoarelor acte: jalbe adresate mitropolitului sau domnului, cercetarea în teri toriu, cartea de blestem, depozițiile martorilor, anaforaua finală adresată domnului, cartea de judecată, zapisele de împăcare, zapisele de chezășie, alte acte scrise care pot constitui probe într-un anume proces. Interesul nostru se îndreaptă mai ales asupra micilor evenimente capabile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
terea laică și puterea ecleziastică este necesară, iar mitropoli tul, mai ales, resimte această necesitate, dându-și seama de slaba eficiență a pedepselor canonice și a celorlalte tipuri de pedepse pe care poate să le aplice. El cere ajutorul pu terii domnești care are la îndemână mult mai multe mijloace coer citive, capabile să-i sperie pe supuși. Mitropolitul nu judecă singur, o „curte de judecată“ îi stă întotdeauna alături. Cine face parte din această „curte“? Soborul Mitropoliei, cum apare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în insultele ce nu pot fi cenzurate. Dacă în Franța secolului al XVIII-lea sexul devine o afacere a poliției, în țara Româneas că, sexul se află atât în sarcina Bisericii cât și în cea a poliției, cele două pu teri în cercând să con tro le ze și să sanc țio ne ze o se xu a li ta te de bor dan tă. Spre cele două in sti tu ții se îndreaptă un număr important de jalbe care pun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
111 112 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ ACTIVITățI ECONOMICE 113 AMINTIȚI-Vă materiile prime folosite în industria chimică; principalele ramuri ale industriei chimice. INDUSTRIA CHIMICĂ, INDUSTRIA LEMNULUI, INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Aceste industrii au în comun faptul că folosesc preponderent ma terii prime din țară. În plus, au tradiție, mai ales industria lemnului și cea a materialelor de construcții. Industria chimică Este ramura industrială care utilizează cea mai variată gamă de materii prime: hidrocarburi, săruri, azot atmosferic, materii vegetale și animaliere, deșeuri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
paradigme. Cunoa(terea va fi definit(, pe rînd, ca fiind rodul evolu(iei (tiin(ifice (dup( modelul evolu(ionist), al descoperirii (dup( Einstein), al inven(iei sau al imagina(iei (dup( Planck) etc. Th. Kuhn arăt( (ns( c( fenomenul cunoa(terii este rezultatul unei revolu(iei (tiin(ifice, al abolirii unui model (i al (nlocuirii lui cu un altul. (n consecin((, paradigmele ce sînt (nlocuite unele cu altele au un caracter incomensurabil. (n eseul (mpotriva metodei: schi(( a unei teorii anarhiste
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unei revolu(iei (tiin(ifice, al abolirii unui model (i al (nlocuirii lui cu un altul. (n consecin((, paradigmele ce sînt (nlocuite unele cu altele au un caracter incomensurabil. (n eseul (mpotriva metodei: schi(( a unei teorii anarhiste a cunoa(terii (1975), P. Feyrabend atac( metodologiile curente tip "lege-(i-ordine" (i enun(( urm(torul principiu: "merge orice". (n (tiin((, teoria (i experien(a, contextul descoperirii (i contextul argument(rîi se afl( (ntr-o interac(iune dinamic(. Ceea ce ar asigura reu(ita
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ia acestuia (i să o compar(m cu cea a observa(iei directe. Chestionarul, ca și (ntrevederea, completat de persoana interogata, culege r(spunsuri la (ntreb(ri. (n afar( de (ntreb(rile ce cuprind caracteristicile socio-demografice ale persoanei (dată na(terii, locul, profesia etc.), r(spunsurile con(în (n mod general fie sinteze, fie generaliz(ri comportamentale, atitudinale, fie povestiri detaliate a unor evenimente trecute. (n primul caz, persoana interogata exprim( punctul de vedere general asupra comportamentului sau atitudinilor care îi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Universitatea Harvard (i cea de la Chicago au fost solicitate de marile (ntreprinderi pentru a cerceta (i ameliora randamentul (i climatul social din atelierele lor. Observa(ia p(rea a se impune deoarece celălalt mod de studiu, (ntrevederea, era impropriu cunoa(terii efectelor condi(iilor de munc( asupra comportamentului actorilor. Plasîndu-se deliberat (ntr-o perspectiv( behaviorist( actele sînt r(spunsuri la stimuli -, sociologia industrial( s-a (ndreptat spre observarea efectelor modific(rilor cîtorva parametri asupra muncii. Acesta a fost și obiectul anchetei uzinelor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc progresiv zidurile �n construc?ie. Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o reabiliteaz? ?i o celebreaz?, uneori �ntr-un spirit na?io-nalist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la etaj, pentru a stabili cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a este preg?țiț? s? dezvolte clasicismul cel mai marcat. �ntr-adev?r, libertatea de expresie a arhitec?ilor Rena?terii franceze nu ajunge p�n? la dep??irea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a este preg?țiț? s? dezvolte clasicismul cel mai marcat. �ntr-adev?r, libertatea de expresie a arhitec?ilor Rena?terii franceze nu ajunge p�n? la dep??irea modelelor italiene. Aceste pozi?îi culturale merg �n acela?i sens cu evenimentele politice na?ionale; c�nd, �n 1598, dup? catastrofalele r?zboaie religioase, Henric al IV-lea ?i face intrarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deschis c?tre Europa. Ei fac apel la arti?ți str?ini, Rubens, Van Dyck, Bernini, ?i �ncurajeaz? prin comenzi importante constituirea unei arte a Cur?îi. I.�Jones (1573-1652), superintendent al cl?dirilor regale �n 1613, este, datorit? cunoa?terii directe a operelor lui Palladio, intermediarul perfect �ntre proiectul cultural prestigios al monarhiei ?i cultură clasic? adoptat? de Europa. Limbajul s?u arhitectural umanist se substituie figurilor tradi?iei pentru a ordona volumele, planurile ?i fă?adele dup? o logic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar? nefolosite de la vre-mea Rena?terii. Se poate spune c? perturb? procedurile asociative ale limbajului clasic, f?c�nd mai ales s? intervin? sculptură, deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
g?sesc �n toate atelierele neoclasicismului ?i romantismului� (A. Chastel). �n Anglia va apărea, �n 1759, Treatise on Civil Archi-tecture de W. Chambers, arhitect erudit, care discut? ches-tiuni stilistice ridicate de folosirea ordinelor �n timpul Antichit??îi ?i al Rena?terii. �n ceea ce-l prive?te, M.-J. Peyre (1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte monumentale pe care le prezint? �n Oeuvres d�architecture (1765), cu un mare r?-sunet. Apoi, publică
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al?turi de teatre, de marile a?ez?minte de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simpatică vasoconstrictoare. Un rol critic ar avea și reducerea activității dopaminergice la nivel central. Din punct de vedere practic, modificările explică eficiența redusă a betablocantelor la vârstnic. Concomitent crește activitatea alfa a receptorilor. Mecanismul pare să stea la baza creș - terii TAS în ortostatism cu peste 20 mmHg și apare la hipertensivii vârstnici cu afectare cardiovasculară- precoce (56). Concentrația adrenalinei, cu tendință de scădere cu vârsta, rămâne de asemenea crescută la hipertensivii vârstnici. Rezultă o vasodilatație deficitară, factor de permanentizare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
degrabă medieval decât modern, n-a făcut decât să instaleze ceasurile Iașului, primul orologiu public din Moldova, nicăieri decât în clopotnița mânăstirii Trei Ierarhi din Iași. Nici chiar în turnul Curții domnești, la îndemâna Divanului și a slujitorilor lui. Orologiul de la Teri Ierarhi, dotat cu un singur cadran, era îndreptat către ulița Podul Vechi, către negustorime, pentru că aceasta având afaceri pe la Țarigrad și Lipsca aveau o altă percepție a timpului, o altă sensibilitate la curgerea lui. Autorul studiului crede că și astăzi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a lăsa o așa de bună prietenă și Însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile Înaintea muceniciei, uniți cu toți În aceeași Întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins‑o durerile naș‑ terii. Și pe când suferea, plângându‑se de greutatea firească a unei nașteri În luna a opta, unul dintre paznicii celor Închiși i‑a zis : Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zadarnic. A fi creștin Înseamnă și a suferi cu Hristos și pentru Hristos și pentru mântuirea sufletului. Sfântul Apostol Pavel vorbește cu tărie despre acest aspect al credinței În Hristos : „eu toate le socotesc că sunt pagubă, față de Înălțimea cunoaș‑ terii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m‑am lipsit de toate și le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos să dobân‑ desc, și să mă aflu Întru El... ca să‑L cunosc pe El și puterea Învierii Lui și să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ar crede, ci de acela foarte curat. Pe parcursul incantației și a desfășurării descântecelor se folosesc foarte des numerele 3,7,9, care au puteri magice, fiind impuse de destin. Iată câteva aspecte concrete ale folosirii acestor cifre: se descânta de teri ori, se aducea apă de la trei fântâni, se reia descântecul timp de șapte zile, se adună bucăți de fier de la nouă case etc. Și creștinismul folosește cifra trei, de la Sfânta Treime, se face cruce de trei ori, se spune „Tatăl nostru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
recensiune (recensio); următoarea etapă o constituie examinarea acestei tradiții și eva luarea ei În funcție de original (examinatio); dacă se dovedește că nu corespunde originalului, atunci de vine necesară re con stituirea acestuia prin conjectură (diuinatio) sau, În varianta minimală, indicarea aba terii de la originar (corruptela). Greșelile din manuscrise se pot datora fie autorilor Înșiși (apărînd la scriere sau la dictare), fie scribilor (care lucrează după dictare, inclusiv În varianta auto dictării). Dacă exemplarul provenit direct de la autor conținea greșeli și nu era
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din aceeași lecțiune a arhe tipului. Această lecțiune a arhetipului, descoperită prin diuinatio, devine după aceea baza pentru viitoarea examinatio. Este o situație atipică, pentru că se poate produce numai dacă un pasaj care a rămas valid din vremea arhetipului (altmin teri lecțiunea arhetipului nu poate fi descoperită prin conjectură) a fost mutilat diferit În cele două ramuri. O altă situație atipică apare atunci cînd nu poate fi găsită nicio lecțiune care să explice ambele variante. În acest caz, reconstrucția originalului rămîne
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]