500 matches
-
ce unele dintre ele preiau sarcinile ce reveneau sistemului în ansamblu (cf. Durkheim 1893; Park 1941). Aceasta ar fi soluția guvernamental). Guvernele îi constrâng pe cei a c)ror cooperare este necesar) pentru succesul proiectelor comune, forțându-i s) pl)teasc) pentru serviciile asigurate de furnizorii bunurilor colective. Pe plan național, tirania micilor decizii este dep)sit), bunurile colective putând fi furnizate în mod adecvat. Costurile organiz)rii în vederea obținerii acestor rezultate pot, cu toate acestea, dep)și beneficiile așteptate. Pe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internațional, proiectele comune pot s) nu fie asumate, întrucat cooperarea statelor recalcitrante este dificil de asigurat. Pe plan internațional, bunurile colective ar putea s) nu fie asigurate, deoarece furnizorii ar urma s)-I serveasc) pe cei care refuz) s) pl)teasc) prețul care le revine. Organizarea în vederea oblig)rii celor necooperanți, si a colect)rii pl)ților de la pasagerii clandestini* este grozav de dificil). Pe plan internațional, tirania micilor decizii nu este dep)sit), iar bunurile colective nu sunt furnizate în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care își sfîrșește existența la puțin timp după moartea, în urma unei congestii pulmonare, a lui M. A mai colaborat la foile de limbă armeană „Masis” și „Nor Arșaluis”, iar cu Măgărdici Bodurian dă la iveală hebdomadarul „Paros” (1924), ieșit de sub teascuri pe parcursul unui an. În afară de „Universul” și „Universul literar”, articole, reportaje, schițe, însemnări de călătorie, mici cronici teatrale și literare, traduceri, succinte comentarii de politică externă și internă îi apar lui M., care mai semnează Mes., M., V. M., în „Veselia
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat autorul, susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E.
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
Sibiu (1853). Este unul din întemeietorii Astrei (1861), al cărei întâi președinte a fost (până în 1867). În 1850 înființează la Sibiu Tipografia Arhidiecezană, unde îi vor apărea broșuri politico-bisericești, lucrări canonice, studii pastorale, scrieri omiletice. Sub îngrijirea lui, ies de sub teascuri cărți de ritual, traduse din slavonă și sârbă, cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
se referă la faptul că L. a acordat atenție și literaturii române din exil. În fine, Călinescu este nemulțumit de modul cum i-a fost utilizată istoria literară din 1941, pe care romanistul italian ar fi așezat-o „sub un teasc greu, storcând și aruncând din ea tot ce era dulce și îmbălsămat și oferindu-ne pe farfurie o ceară arida de fagure, redusă la starea de nisip”. Analizând cu atenție lucrările Storia della letteratura romena și Novecento letterario romeno, Mircea
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
modelul absolut al viețuirii în Cristos. Exemplul lor trebuie urmat de toți, chiar și de episcopi și diaconi (cap. 15). Asemenea predecesorilor lor din Vechiul Testament, profeții creștini vor primi din partea comunității, după cum precizează de fiecare dată textul, „toată pârga produselor teascului, a ariei, a boilor și oilor” (13, 3). Didahia prezintă două tipuri de profeți: itineranți și sedentari. Cei dintâi au misiunea de a transmite nealterată învățătura lui Cristos (6ΖΔΛ(:∀), ceilalți transmit învățăturile referitoare la cult și se preocupă de menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa Brussei la 1855 și povestirea lui versificată se încarcă de o anume tensiune. Referirile, prin analogie, la Țările Române sunt stăruitoare. În 1872 publică un Catehism român și creștin. După trei ani iese de sub teascuri un lung poem alegoric, România și Mihai Viteazul (1875), care, în violența lui pamfletară, consună pe alocuri cu Scrisoarea III a lui Mihai Eminescu. Verbul e congestionat, autorul, inventiv în imprecații, indignându-se, retoric, de fățărnicia clerului sau de nepăsarea
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
timp o reputație ce depășește cu mult granițele Transilvaniei este cunoscut sub denumirea de Batthyăneum. Instalat într-o fostă biserică trinitariană, fondul de carte intră în circuit public începând cu anul 1798. Avid de cunoaștere, Batthyăny s-a servit de teascul lui Gutenberg pentru a pune el însuși în mișcare ideile. Un imbold spre universalizare, spre aflarea spectacolului lumii îl stăpânea încă din vremea studiilor de la Graz și Roma. În cetatea eternă își descoperă vocația de cercetător al cărților și vechilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tu, să le proorocești toate aceste lucruri, și să le spui: "Domnul va răcni de sus, din Locașul Lui cel sfînt va face să-I răsune glasul, va răcni împotriva locului locuinței Lui, va striga, ca cei ce calcă în teasc, împotriva tuturor locuitorilor pămîntului. 31. Vuietul ajunge pînă la marginea pămîntului, căci Domnul Se ceartă cu neamurile, intră la judecată împotriva oricărei făpturi, și dă pe cei răi pradă săbiei, zice Domnul." 32. "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Iată, nenorocirea merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
întindeau pînă la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste strîngerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33. Și astfel, s-a dus bucuria și veselia din cîmpiile și din țara roditoare a Moabului." " Am secat vinul din teascuri, zice Domnul, nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. 34. Strigătele Hesbonului răsună pînă la Eleale, și glasul lor se aude pînă la Iahaț, de la Țoar pînă la Horonaim, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
s-a aruncat peste strîngerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33. Și astfel, s-a dus bucuria și veselia din cîmpiile și din țara roditoare a Moabului." " Am secat vinul din teascuri, zice Domnul, nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. 34. Strigătele Hesbonului răsună pînă la Eleale, și glasul lor se aude pînă la Iahaț, de la Țoar pînă la Horonaim, pînă la Eglat-Șelișia; căci și apele Nimrimului sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2. I-a săpat pămîntul, l-a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-i facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3. "Acum dar, - zice Domnul - locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4. Ce aș mai fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
peste culesul roadelor voastre și peste secerișul vostru a căzut un strigăt de război! 10. S-a dus bucuria și veselia din cîmpii! Și în vii, nu mai sunt cîntece, nu mai sunt veselii. Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules. 11. De aceea îmi plînge sufletul pentru Moab ca o arfă și inima pentru Chir-Hareșet; 12. și cînd se va arăta Moabul, obosindu-se pe înălțimi și va intra în locașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
roșii, în haine strălucitoare, și calcă mîndru, în plinătatea puterii Lui?" "Eu sunt Cel care am făgăduit mîntuirea, și am putere să izbăvesc!" 2. "Dar pentru ce Îți sunt hainele roșii, și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?" 3. "Eu singur am călcat în teasc, și nici un om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea și i-am zdrobit în urgia Mea, așa că sîngele lor a țîșnit pe veșmintele Mele, și Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
în plinătatea puterii Lui?" "Eu sunt Cel care am făgăduit mîntuirea, și am putere să izbăvesc!" 2. "Dar pentru ce Îți sunt hainele roșii, și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?" 3. "Eu singur am călcat în teasc, și nici un om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea și i-am zdrobit în urgia Mea, așa că sîngele lor a țîșnit pe veșmintele Mele, și Mi-am mînjit toate hainele Mele cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Însă ce fac eu cu lupii, domnule doctor? se interesă bolnavul. Dacă ați adus și pentru ei pravuri, trebuie să le dau. Vom rândui și asta, îl îmblânzi domnul Ionaș Popa. Se pricepe și nana Floarea cum să facă. Iar teascurile de jderi le poate purta Onu. Ai făcut bun ucenic din băiatul ăsta. Nici n-am văzut ucenic mai semeț decât Bezarbarză. Culi nu părea nemulțămit de vorbele ce i se spuneau; dar își plecă fruntea. — Ne revedem în luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
urmă s-a așezat lângă vatră, cu brațele subpuse, cum făcea de obicei. — Acuma poate va să-ți vie somnul, Culi. Te văd mai înseninat. —Ba, mamă, am când să tot dorm. Nu știu ce va fi făcut Onu până acuma cu teascurile. De-acu înainte are să-i fie mai greu, că pe unele le va fi dărâmat furtuna. — Nu te gândi, Culi, la asta; va veni badea Toma, care ne-a fost de mare sprijin, și va vedea ce și cum. Altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
numai sănătos și să izbândești tu, în iarna asta, s-aduni zece pielicele. Cum va fi oare prețul jderilor ist an? — Încă nu se știe anume, dar va fi preț bun. Te rog frumos, maică, să lași în sama mea teascurile și jderii, și să-mi spui ce nu mi-ai spus. — Ce nu ți-am spus? —Trebuia să-mi spui ceva și am uitat și eu. —Ba eu n-am uitat. Această Serafină Burlă, prietina mea, are o copilă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pagubă, și rușine. Bucuroasă mă aflu că am fost păzită de astfel de năcaz. După ce nana Floarea tăcu, ornicul din părete răspunse: Tic-toc-tic! Câteodată paznicul lua cu el în pădure pe Onu Bezarbarză, mai ales când se ducea să cerceteze teascurile. Căpcăni de jder clădea Culi la locuri unde aceste jivine mici și agere aveau mult umblet. Așeza lemnele lungi între doi arbori vechi. Jderul trebuia numaidecât să se strecoare pe o punte îngustă de trunchișor de brad, ca să ajungă locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și primejdii, așa cum lui, deodată, îi place mai tare viața după desnădejdea și căderea din toamna trecută. Fără amărăciune, nu s-ar cunoaște bucuria și dulceața. Așa ne pare de rău întăi! și pe urmă începem a uita... Caută tu teascul Onule, zise Culi; eu am să stau aici să trag o țigară. Mă mai gândesc la unele și la altele. Nicula Ursake era mâhnit în ființa lui cea mai dinlăuntru că cele iubite de el altădată acuma îl împresoară tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să fie ignorată. Morile de vânt, cuptoarele de făcut pâine, grajdurile, șurile, cotețele de păsări, fântânile, coșarele din nuiele lipite pe dinăuntru cu lut amestecat cu pleavă de grâu și balegă de cal, atelierele de lemnărie, dogărie, Împletituri, troițele și teascurile, adăpătorile, ba chiar și căpițele sau alte metode de depozitare au surprins totdeauna pe cercetători atât prin gândirea tehnică Înglobată În ele, cât și prin frumusețea lor. Armele din vechime, atenție, au păstrat de asemenea pe corpul lor Încrustături, pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce s-au întîmplat pînă în ziua de azi, pînă să se fi pus piatră pe piatră la Templul Domnului! 16. Atunci, cînd veneau la o grămadă de douăzeci de măsuri, nu erau în ea decît zece; cînd veneau la teasc să scoată cincizeci de măsuri, nu erau în el decît douăzeci! 17. V-am lovit cu rugină în grîu și cu tăciune, și cu grindină; am lovit tot lucrul mîinilor voastre. Și cu toate acestea, tot nu v-ați întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85094_a_85881]
-
copii ai Sionului, bucurați-vă și veseliți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme, vă va trimite ploaie timpurie și tîrzie, ca odinioară. 24. Ariile se vor umple de grîu, vor geme tocitoarele și teascurile de must și de untdelemn, 25. vă voi răsplăti astfel anii, pe care i-au mîncat lăcustele Arbeh, Ielec, Hasil și Gazam, oștirea Mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră. 26. Veți mînca și vă veți sătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri." $12 1. Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. "Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri și a plecat din țară. 2. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să ia de la ei din roadele viei. 3. Vierii au pus mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]