423 matches
-
În partid la acest nivel este mai lungă și o urmează Îndeaproape pe cea din guvern. Dar numai cei doi care au rămas În guvern după 1975 (Agachi și Dumitrescu) au fost realeși În Comitetul Central În 1974. Tabel 13. Tehnocrații. Mandat guvernamental și perioada de apartenență la CC Nume Lungimea mandatului Data primei numiri ca ministru Perioada de membru și/sau membru supleant În Comitetul Central Agachi Neculai 16,75 mar. ’69 ’65-’69 ’69-’74Î Boabă Alexandru 9,5
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este una, iar recunoașterea succesului acestei soluții este cu totul alta. Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache au absolvit Academia de Studii Economice, instituție „menită În primul rând să instruiască membri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a fost fondat În ianuarie 1990 de Victor Surdu, fost director de cooperative agricole de producție și, din 1985, secretar Însărcinat cu probleme legate de agricultură la Comitetul Județean de Partid Iași. PDAR a fost constituit drept voce politică a tehnocrației agrare socialiste. Alături de Surdu, din conducerea partidului făceau parte foști miniștri și miniștri adjuncți ai agriculturii din regimul Ceaușescu (Nicolae ștefan, Vintilă Rotaru, Ion Stanciu), șefi de direcții din cadrul aceluiași minister sau directori de CAP (Petru Mărculescu, Ion Țipu) și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ruptură față de practicile de dinainte, dar, spre deosebire de PNȚCD, noi nu am vrut să interzicem comuniștilor participarea la viața politică. ș...ț Ăsta e și unul din motivele pentru care ne-am creat un partid. Pentru că mulți dintre noi proveneam din tehnocrația agrară, iar PNȚCD, un partid care se adresa aceluiași electorat, nu ne-ar fi primit În interiorul lui. ș...ț Pentru noi era important ca toată lumea să stea la aceeași masă și să vadă ce se poate restructura. Partid cu un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de stat din același minister. Urmărind componența elitelor comuniste integrate de cele două partide, putem observa câteva disctincții În raport cu antireformiștii nostalgici. Cazul PDAR este simplu din acest punct de vedere, ținând cont că formațiunea s-a constituit ca voce a tehnocrației agrare din fostul regim. Liderii PDAR erau, În general, oameni cu o bogată experiență În Administrația de stat, funcțiile lor În partidulul comunist fiind secundare În raport cu statutul de tehnocrat. Foste cadre În ministerul agriculturii sau directori de cooperative agricole de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În limba română. Imaginea este Împrumutată de la Trond Gilberg, Modernisation in Romania since World War II, Praeger Publishers, 1975. A se vedea „Concluziile”. Vezi, de exemplu, Jean Meynaud, Technocracy, Faber and Faber, Londra, 1968. Vezi și „cele cinci teorii ale tehnocrației” ale lui Thomas Baylis, The Technical Intelligentsia and the East German Elite, Berkeley, 1974, pp. 3-9. Alvin Gouldner, The Future of Intellectuals and the Rise of the New Class, Macmillan, Londra, 1979. Robert Putnam, The Comparative Study of Political Elites
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vreți să vă strângeți, veniți aici, după ce se termină, sunteți liberi. Faceți asta de fiecare dată când poftiți.“ Murakami: Eu nu sunt atât de optimist. Numai privind organizația, este de ajuns să-ți dai seama că acolo este ceva gen tehnocrație. Toată lumea se întreabă: „De ce s-au alăturat elitele sectei?“, dar mie nu mi se pare deloc dubios. Din diverse motive au devenit elite într-o pseudo-lume în miniatură, nu în lumea noastră mare. Astfel de persoane apar în orice colțișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
clar care este vocația mea. Eu, și alți câțiva (mă întreb câți suntem?) am fost aleși pentru a lupta ca o anumită spiritualitate să continue pe această planetă. Nimic altceva decât o reală spiritualitate nu poate salva omenirea din coșmarul tehnocrației, în care oamenii sunt sclavi orbi ai mașinilor. Provocarea aruncată de mașinism a făcut ca, în catacombele sale, spiritul să reînvie la o viață nouă. Dar am sosit oare la timp, mai poate spiritul să supraviețuiască și să nu piară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Actorii interni: procesul politic în societatea românească în tranziție 101 O ipoteză explicativă a procesului politic în perioada tranziției 101 Structura socială a societății socialiste 102 Structura socială în perioada tranziției 107 Constituirea noii clase politice 108 Activizarea politică a tehnocrației 109 Oamenii politici din partidele desființate de regimul comunist 110 Segmentul de intelectuali angajați în producerea ideologiei tranziției 112 „Revoluționarii” ca un grup social 113 Geneza instituțiilor politice în România 114 Prima problemă a noii democrații: cum să produci partidele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
efectele defazajului temporal 117 Apariția partidelor politice: problema consensului 119 Transformarea FSN în partid politic 121 Partidele istorice 122 Apariția noilor partide istorice 122 Fondatorii și membrii noilor partide istorice 122 Ideologia partidelor istorice 123 Relația dintre partidele istorice și tehnocrație 126 Imaginea publică a partidelor istorice 127 Partidele istorice și muncitorii și țăranii 129 Un efect neașteptat al apariției partidelor istorice: izolarea internațională a României 129 FSN/PDSR 130 Reprezentarea politică a grupurilor etnice 134 UDMR 134 PUNR 135 PRM
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
comuniste au fost trecute într-un plan secundar, atenția concentrându-se pe schimbarea componentelor sectoriale în raport cu care regimul prezenta o anumită toleranță. În acest context, specialiștii au tins să se constituie într-o nouă clasă socială, cu un program specific: tehnocrația. Un punct esențial al proiectului reformist tehnocrat era promovarea principiului autonomiei sferelor de activitate, scoaterea lor de sub tutela politicului. Promovarea logicii proprii a sectoarelor de activitate reprezenta un instrument important de izolare a politicului, care până atunci își impusese logica
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de către CPUN, o instituție de tip caragialesc, rezultat nu al vreunei reprezentări, ci al compromisului dintre grupuri politice în lupta lor pentru putere, a fost o sursă puternică de alienare. În fapt, CPUN a reprezentat mai degrabă o negociere a tehnocrației cu grupurile politice anticomuniste radicale provenite din partidele desființate în anii ’40 și activizate imediat după Revoluție, dublată de tolerarea cu amuzament a unor personaje colorate, dincolo de instituirea unei proceduri de luare a deciziilor urgente. Noua guvernare a acceptat, adesea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice și procesul de constituire a partidelor politice. La aceste paliere trebuie adăugată interacțiunea factorilor social-politici interni și externi. O asemenea perspectivă este insuficient explorată în sociologia actuală. Spre deosebire de teoria standard, teza fundamentală a teoriei dezvoltate aici este aceea că tehnocrația, atât în socialism, cât și în perioada inițială a tranziției, prezintă caracteristicile unei clase sociale distincte; dinamica tehnocrației în perioada tranziției și raportarea la ea a celorlalte forțe politice reprezintă factorul crucial în modelarea procesului politic în această perioadă. Toate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
externi. O asemenea perspectivă este insuficient explorată în sociologia actuală. Spre deosebire de teoria standard, teza fundamentală a teoriei dezvoltate aici este aceea că tehnocrația, atât în socialism, cât și în perioada inițială a tranziției, prezintă caracteristicile unei clase sociale distincte; dinamica tehnocrației în perioada tranziției și raportarea la ea a celorlalte forțe politice reprezintă factorul crucial în modelarea procesului politic în această perioadă. Toate societățile în tranziție au avut de soluționat o dublă problemă: generarea unei „noi clase politice” și a unei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unei democrații pluripartite. Dificultățile constituirii unei varietăți de partide politice reprezintă sursa cea mai importantă a primelor crize ale sistemului politic în perioada tranziției. Cheia procesului de generare a partidelor politice în România stă în procesul de diferențiere politică a tehnocrației. Ipoteza centrală a explicației proceselor politice din prima fază a tranziției aș formula-o după cum urmează. Procesul de trecere la sistemul pluripartit va depinde de modul de apariție a partidelor politice în raport cu tehnocrația existentă. Acest proces poate avea loc pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
stă în procesul de diferențiere politică a tehnocrației. Ipoteza centrală a explicației proceselor politice din prima fază a tranziției aș formula-o după cum urmează. Procesul de trecere la sistemul pluripartit va depinde de modul de apariție a partidelor politice în raport cu tehnocrația existentă. Acest proces poate avea loc pe două căi: • prima cale: diferențierea internă a tehnocrației - în acest caz, tranziția va avea loc într-o modalitate echilibrată, cu conflicte moderate; consensul va fi inițial relativ ridicat; treptat, fără conflicte sociale și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
prima fază a tranziției aș formula-o după cum urmează. Procesul de trecere la sistemul pluripartit va depinde de modul de apariție a partidelor politice în raport cu tehnocrația existentă. Acest proces poate avea loc pe două căi: • prima cale: diferențierea internă a tehnocrației - în acest caz, tranziția va avea loc într-o modalitate echilibrată, cu conflicte moderate; consensul va fi inițial relativ ridicat; treptat, fără conflicte sociale și politice majore, sistemul politic se va diferenția într-o multitudine de partide, cu programe ideologice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
moderate; consensul va fi inițial relativ ridicat; treptat, fără conflicte sociale și politice majore, sistemul politic se va diferenția într-o multitudine de partide, cu programe ideologice și politice diferențiate; • cea de-a doua cale: noile partide se constituie în afara tehnocrației și împotriva ei - în acest caz, procesul politic va avea loc într-o modalitate accentuat conflictuală și va fi marcat de importante incongruențe și polarizări ideologice superficiale. În România, datorită unor condiții specifice, generarea partidelor politice a avut loc pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sociale. A doua eroare constă în nesesizarea unei importante clase sociale, cu o orientare specifică și care, atât în societatea comunistă, cât și în perioada tranziției, s-a dovedit a avea un rol politic crucial: intelectualitatea și în mod special tehnocrația, ca parte a intelectualității, ce ocupă un loc special datorită poziției sale de autoritate în sistemul social-economic de administrare. Clasa politică comunistă ca o clasă socială. Dacă prin clasă socială înțelegem totalitatea actorilor, cu interese sociale și economice distincte, clasa
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dacă nu oferea putere în conducerea societății masei de muncitori și de țărani, încerca să asigure un set larg de beneficii sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
beneficii sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de știință
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de știință, ingineri, proiectanți, doctori, profesori, specialiști în mass-media, literați
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de știință, ingineri, proiectanți, doctori, profesori, specialiști în mass-media, literați, artiști. Cele două grupuri aveau în comun competența științifică și tehnică drept ultimă resursă a poziției lor social-economice. Tehnocrația avea acces privilegiat la resursele social-economice datorită poziției sale de conducere în sistemul economic și administrativ. Și intelectualitatea, chiar dacă nu ocupa poziții de conducere, se bucura de un statut social ridicat, deși cu acces limitat la resursele economice. Era firesc
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la resursele economice. Era firesc ca cele două grupări să dezvolte o poziție de susținere reciprocă, o solidaritate în promovarea valorilor științei și tehnologiei. Utilizarea schemei clasice a claselor sociale a pus în umbră poziția și rolul distinct ale intelectualității/tehnocrației în societatea socialistă. În ciuda ideologiei sale, regimul comunist a transformat tehnocrația într-o clasă socială distinctă, tot mai puternică și cu interese social-economice și orientări politice proprii, diferită de clasa politică comunistă, de activiștii de partid. Ideologia politică a tehnocrației
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o poziție de susținere reciprocă, o solidaritate în promovarea valorilor științei și tehnologiei. Utilizarea schemei clasice a claselor sociale a pus în umbră poziția și rolul distinct ale intelectualității/tehnocrației în societatea socialistă. În ciuda ideologiei sale, regimul comunist a transformat tehnocrația într-o clasă socială distinctă, tot mai puternică și cu interese social-economice și orientări politice proprii, diferită de clasa politică comunistă, de activiștii de partid. Ideologia politică a tehnocrației s-a construit pe un nucleu valoric format din modernizare în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]