4,154 matches
-
biet bordei? Și invers? - Are și natura capriciile ei. - Îi poate sta cineva împotrivă? - Rămâne de văzut. Iată un prim document. O hârtie îngălbenită cu multe linii orizontale, câteva cuvinte imprimate cu litere mici, și unul sus cu litere mari. TELEGRAMA. Printre cele negre, un scris cu cerneală violetă nr. 2554. D-lui Nicu Ionescu, str. Fortunei 7. „Să ne trăiască și să-i dea D-ZEU noroc. Jean“. La 5 aprilie în casa soților Eufrosina și Niculae Ionescu a sosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de date rămân În evidența Agențiilor Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, iar În momentul În care solicitanții vor corespunde cerințelor ofertelor de muncă transmise de angajatorii străini, aceștia vor primi Înștiințare scrisă prin poștă (sau În caz excepțional, telegramă telefonată) pentru a participa la selecțiile organizate de Agențiilor Naționale de Ocupare a Forței de Muncă. Decizia de acordare a contractelor de muncă aparține numai angajatorilor străini. 4. Controlul și sancționarea nerespectării condițiilor legale În asigurarea protecției cetățenilor români care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
mai mari peste toate intemperiile. Visele sale însă, purtătoare și de alte culori, începură să se spulbere cu fiecare anotimp care trecea. Simona își propuse să-și petreacă primul ei concediu de profesoară în casa părintească. Îi anunță printr-o telegramă: ,,Sosesc joi, ora 23 cu acceleratul. Vă îmbrățișez, Mona!" După pensionare, tatăl ei, ca fost mecanic de locomotivă, era prezent în gară aproape în fiecare zi. Nu se putea lipsi de plăcerea de a privi trenurile care soseau și plecau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nenea Costache nu se dezlipea cât era ziulica de mare de patul ei, dându-i cele mai alese îngrijiri. Nu mult timp după primirea acestei scrisori, la care Simona plânse din belșug și se zbuciumase multe nopți la rând, o telegramă o anunța că mama ei decedase. Atunci își luă băiețelul în brațe și o porni spre gară, fără prea multă pregătire. Când ajunse în dreptul casei de care se simțea legată cu toate fibrele ființei ei, văzu multă lume adunată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să se și îmbolnăvească. Adormi târziu. Dimineață nu-i sună ceasul și întârzie la seviciu. Fetele bănuiau de ce, dar toate se prefăcură a nu observa. * Nici Simona nu se putea lăuda că i-au înflorit crinii în poartă. Primi o telegramă lapidară care o zdruncină cumplit: Mona dragă, vino urgent. Adă și băiatul! Tata Nu știa ce să creadă. Nu avea un tren potrivit decât a doua zi, pe la unsprezece. Porni la drum cu Răducu de mână, toată un ghem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
adevărul. Îi mințisem că aveam vacanță, dar de fapt gândeam să nu mă mai întorc înapoi, ci să muncesc cu sora mea împreună. Tata parcă bănuia ceva, dar nu-mi zicea nimic. Într-o bună zi, ne aduse poștașul o telegramă. Era pentru mine. Trebuia să mă prezint urgent la universitate. Sărmanii mei părinți, nu înțelegeau ce făcusem. Nu-și puteau imagina că aș fi putut face ceva rău, fapt pentru care aș fi putut fi exclusă din universitate. Nu aveam
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cândva. Nimic nu mai conta! Fiecare gând întrupat în cuvânt se topea și trecea dincolo de zidurile încăperii în care o adusese boala. Bănuielile se transformaseră în certitudini și clipele treceau și treceau... Olga încropi zorită un text lapidar pentru o telegramă exasperată: „Ina, vino urgent, mă sfârșesc! Olga Ina bănuise tot timpul, în forul ei intim, după ce se căsătorise cu Alex, că Olga purta ascuns în cutele inimii un cui înnegrit de invidie. La unii oameni, acesta nu se topește decât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe lângă durerea lui dacă, mai ales, îți asumi sufletește o parte din ea. Se scurseră aproape două săptămâni. Ina nu-și dădea seama cum trecuse timpul și nu reușise să și ducă la îndeplinire promisiunea ce și-o făcuse. Însă telegrama urgentă îi precipită intenția de a întreprinde călătoria plănuită. Îl rugă pe Alex să-și depășească toate suspiciunile și să o însoțească la acest drum. Alex nu se opuse, dar în forul lui intim se cristalizau păreri ce nu concordau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
haină neagră a dușmăniei de care nu se debarasase. Intui că ura ei nu se estompase. În diverse ocazii aceasta strecurase abil câte o picătură de otravă, pentru a învenina climatul unei familii așezate pe făgașul normalității. Totuși, după primirea telegramei, a doua zi, dis-dedimineață, cei doi soți porniră spre Pitești. Tot drumul până la destinație, vorbiră despre unele probleme curente ale vieții lor de familie, evitând să facă trimiteri la cazul care îi pusese pe un drum făcut mai mult dintr
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
perifraze. Leanca văduva (I. L. Caragiale, Justiție) nu citează ad litteram ofensa ce i-a fost adusă, ci o drapează în straiele decenței: Onoarea mea, domn^ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și dregu-ți" (s.m.). Procurorul trib. x... (I. L. Caragiale, Telegrama), în raportul adresat ministrului Justiției, relatează că "Dama [...] urcat birje un cal plecînd degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce" (s.m.). Un meșter al camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
degajat și volubil. Sunt În visul tău și n-aș vrea să-ți răpesc prea mult timp. Pe scurt, după ce i-am văzut prima pictură, el ocupând altă cameră, fără nici un fel de probleme sau reproșuri, am trimis soțului o telegramă În care Îl anunțam că-mi prelungesc șederea cu Încă două săptămâni, pentru că mi-a mai venit o idee de final Înfrigurare Încă la finalul la romanul meu. Pictorul lucra mult, se trezea În zori și lucra ca În transă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
minge. De aceea priveam numai În jos, și foarte târziu am văzut aștrii cerești. Îmi spunea asta cu ironie, ca să sublinieze stângăciile mele de percepție. Au venit ploile reci de noiembrie și eu Încă nu părăsisem casa bătrânilor, deși primeam telegrame disperate din partea soțului. Copacii goi se scuturau sub rafalele de vânt, și, apa, Înmuiase zidurile albe ale bisericii. Satul părea o navă Înconjurată de ape, dar pictorul lucra cu Îndârjire și mirosul vopselelor se amesteca cu mirosul de mărar, leuștean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
viața? Tăicuțul meu a ajuns să creadă în Hristos! Și nici măcar nu știe! Moartea lui! Moartea lui și mațele lui: adevărul e că nici pe mine nu mă preocupă aceste chestiuni mai puțin decât pe el. Niciodată nu deschid o telegramă, niciodată nu răspund la telefon după miezul nopții fără să-mi simt stomacul golinduse ca o chiuvetă și fără să zic - cu glas tare! - „A murit“. Fiindcă se pare că și eu cred în chestia asta, și eu cred în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Încă un pahar. Curios, se gândi, că el, cel care călătorea cu peste nouăzeci de kilometri pe oră, era cel liniștit, nu domnul Eckman, ce-și Încuia biroul, Își lua pălăria din cuier și cobora scările mestecând, cum se spune, telegrama primită de la firmă Între dinții lui proeminenți și ascuțiți. „Domnul Carleton Myatt sosește la Istanbul pe data de 14. Aranjați Întâlnire cu Stein.“ În tren, indiferent de viteza cu care se deplasa acesta, pasagerii erau obligatoriu În repaus. Între pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pereții de sticlă n-avea sens nici o emoție, n-avea sens să-ncerci nici un fel de activitate decât cea mentală, iar aceasta putea fi urmată fără teama de-a fi Întrerupt. Lumea dădea acum năvală peste Eckman și Stein, soseau telegrame, oamenii le Întrerupeau șirul gândurilor cu discursuri, femeile dădeau petreceri. Dar În goana plină de reverberații a expresului gălăgia era atât de obișnuită, Încât era echivalentul liniștii, iar mișcarea era atât de continuă, că după o vreme mintea o accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Probabil că domnul Eckman trece acum prin momente delicate și Întoarce orarul trenului pe toate părțile, uitându-se la ceas, și se gândește că Myatt trebuie să fie deja la jumătatea drumului. Mâine, se gândi el, mâine voi expedia o telegramă și-l voi numi pe Joyce. Domnul Eckman va avea o lună de concediu, iar Joyce va arunca o privire peste socoteli. Își imagină agitația și vânzoleala semănând cu cea dintr-un mușuroi de furnici răvășit de gheata unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Uneori cărțile se lipeau una de alta și Își umezea degetele ca să le despartă. Aranjă cele trei teancuri unul lângă altul, În fața lui. — Probabil că-i soția șefului de gară, explică el. Când pleacă undeva pentru o săptămână, Îi trimite telegrame zilnic, la orele cele mai bizare. Seara târziu sau dimineața devreme. Și-s pline de cuvinte de iubire. Uneori În versuri: „Porumbița ta micuță Îți transmite dor, drăguță“ sau „Îmi e gândul plin de dor și-i atât de iubitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
transmite dor, drăguță“ sau „Îmi e gândul plin de dor și-i atât de iubitor“. — De ce face asta? Întrebă Ninici. — Îi este teamă că ar putea lua În pat cu el pe una din servitoare. E convinsă că dacă primește telegrama ei, s-ar căi chiar În momentul respectiv. Funcționarul de la mesagerie chicoti. — Și, desigur, partea caraghioasă este că el nici măcar nu se uită la servitoare. Înclinațiile lui merg În bat cu totul altă direcție. Dar de unde să știe ea? — Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
rămase cu un deget pe pachetul de cărți, așteptând. — Alo, alo! mugi Lukici cu voce aspră. Cu cine doriți? Telegraful? N-am auzit nimic. Am o groază de lucruri de făcut În stația asta. Spune-i femeii să-și trimită telegramele la ore rezonabile. Ce anume? Vocea lui se schimbă brusc. — Vă rog să mă scuzați, domnule. Nu mi-am imaginat... Funcționarul de la mesagerie chicoti. — Evident. Imediat, domnule, imediat. Trimit imediat, domnule. Dacă binevoiți să rămâneți pe fir două minute, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să-l repare. Ezită puțin, apoi spuse: — Maiorul n-o să iasă În zăpadă. Are la el În Încăpere un foc uite-atât de mare. — Prostule! Imbecilule! spuse funcționarul. La telefon e șeful poliției din Belgrad. Au Încercat să trimită o telegramă, dar vorbeai atât de tare, Încât cum să fi putut auzi cineva? Zboară! Ninici o luă spre postul de gardă, dar funcționarul strigă În urma lui: — Aleargă, prostule, aleargă! Ninici o luă la trap, Împiedicându-se În propriile cizme. Curios lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tot. Nu-i de mirare că roșii provoacă tulburări. — Au fost tulburări? — Tulburări? Să fi văzut! Toate depozitele de marfă În flăcări, poșta dărâmată la pământ. Poliția era Înspăimântată. În Belgrad s-a instituit legea marțială — Voiam să trimit o telegramă de acolo. Va trece oare? Mașina urcă gâfâind În viteza a doua o colină mai mică și ieși Într-o stradă de case de cărămidă, mizerabile, cu reclame scrise direct pe tencuială. — Dacă vreți să expediați o telegramă, spuse șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
trimit o telegramă de acolo. Va trece oare? Mașina urcă gâfâind În viteza a doua o colină mai mică și ieși Într-o stradă de case de cărămidă, mizerabile, cu reclame scrise direct pe tencuială. — Dacă vreți să expediați o telegramă, spuse șoferul, eu aș trimite-o de-aici. La Belgrad jurnaliștii fac coadă la oficiu și poșta e În ruine. Au fost obligați să rechiziționeze vechiul restaurant al lui Nikola. Știți ce Înseamnă asta. Ba nu, nu știți, pentru că sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
obligați să rechiziționeze vechiul restaurant al lui Nikola. Știți ce Înseamnă asta. Ba nu, nu știți, pentru că sunteți străin. Nu-i vorba de gândaci, cui Îi pasă de câțiva gândaci, e sănătos, dar mirosurile... Am destul timp să trimit o telegramă de aici și să prind și trenul? Trenul ăla, spuse șoferul, va sta acolo ore Întregi. Au trimis după o locomotivă nouă, dar nimeni nu le va acorda nici o atenție În oraș. Ar trebui să vedeți gara, haosul... Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
V-aș arăta și locurile demne de văzut. Știu casele cele mai bune. Myatt Îl Întrerupse: — Mă duc Întâi la poștă. Și apoi vom Încerca hotelurile pentru a o găsi pe doamnă. — E numai unul. — Și apoi la gară. Expedierea telegramei luă ceva timp. Întâi trebui să-i trimită lui Joyce un mesaj formulat În așa fel Încât să nu poată fi acuzat de calomnie de către domnul Eckman. Se hotărî până la urmă la următorul text: „Eckman beneficiază de o vacanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
formulat În așa fel Încât să nu poată fi acuzat de calomnie de către domnul Eckman. Se hotărî până la urmă la următorul text: „Eckman beneficiază de o vacanță de o lună Începând de acum. Te rog să preiei conducerea. Sosesc mâine“. Telegrama era menită să-i transmită voința, dar trebuia scrisă folosind codul firmei și când textul codificat i-a fost Înmânat funcționarului prin ghișeu, acesta refuză să o accepte. Toate telegramele erau supuse cenzurii și nu putea fi transmis nici un mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]