11,309 matches
-
pentru orice fel de subiect. Numai că, așa riguros clasate cum par (v. p. XLIV-XLV din primul volum, unde sunt înșirate cele 23 de categorii de subiecte documentate, fiecare dintre acestea cu o întreagă serie de subdiviziuni, dar și indicii tematici de la finalul fiecărui tom), așa de atent redactate filologic (citarea exactă a sursei, indicarea, printr-un semn grafic suplimentar, a contextului cultural din care provine proverbul, glosarea acestuia, alăturarea variantelor și, câteodată, chiar a unor echivalente străine), Proverbele... par că
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este vorba, desigur, despre o realitate neliniștitoare, contrabalansată doar de utilizarea Proverbelor... ca referință mai mult sau mai puțin întâmplătoare în diverse studii tematice despre cultura tradițională. Nu aș merge, însă, în linia atât de drastică a lui Mugur Vasiliu care deplânge, pe bună dreptate, în Cuvânt asupra ediției, această situație, caracterizând secolul care s-a scurs de la apariția ediției princeps drept un „mod
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
un salut de încheiere a Mărturisirilor. Portretele lirice, medalioane dezvoltate, propun poeți din lirica franceză, germană, americană, engleză, clasică și modernă, excepție constituind-o deschizătorul de ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
de politicieni, chiar de Kileri (dacă au acceptat!) ș.a.m.d. În România, sondajele editoriale pe care le provocau instituțiile de cultură, Înainte de ’89, În privința stabilirii tirajelor de carte, pentru anii imediat următori, se realizau cu ajutorul și inițiativa de orientare tematică a editorilor. Exprimându-mă laconic, se cuvine să spun că editorul recunoscut, și În nomenclatorul de salarii, reprezenta punctele de pornire și de sosire a unui manuscris În vederea evaluării În perspectiva tipăririi și difuzării lui. Sigur că este de bon
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
că reunirea aforismelor brâncușiene este o operație editorială (deși selectivă) În premieră, cartea incluzând 13 aforisme, publicate de sculptorița Irina Codreanu, 22 de aforisme, publicate de Carola Giedion - Welcker și altele recuperate din mers, pe care editorul le-a grupat tematic Despre artă (de la 1 la 69), Despre viață (de la 170 254). Întârzierea cu care se produsese tipărirea aforismelor a fost datorată exclusiv sculptorului Însuși. Brâncuși „susținea, potrivit unei credințe mai vechi, că orice idee, odată scrisă, Își pierde caracterul oral
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
dificile, Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005) complică până la ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
distincție, în lipsa ei de anvergură și omogenitate, alcătuită din mărunți meseriași, comercianți sau intelectuali bovarici, are ca particularitate generică neputința de a comunica, mutual sau personal. Sunt făpturi infraumane, chinuite ori strivite de gândirea care le îndepărtează de existență. Premisa tematică și teoretică a autorului este aceea că există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
a coșmarului existenței. Nu pot ieși din această indecizie și, prin urmare, nu pot spune deocamdată dacă Morminte străvezii este un roman bun sau un eșec. Daniel Cristea-Enache, coordonatorul colecției "Scriitori români" de la Editura Corint, l-a ales ca reprezentativ tematic și axiologic pentru proza lui Dan Stanca, dar într-o cronică literară ocazionată de prima apariție era de părere că, deși e cel mai valoros roman al său, Morminte străvezii nu e o capodoperă, nu e, de pildă, de nivelul
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie de un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
cu scopul de a le filtra și a le distribui în circuite inedite, în perspective apte să declanșeze noi dimensiuni emoționale. Concret, se apelează la varii adaptări, intercorelări, amalgamări, modelări alternative ale unor paradigme. Se recurge la citate, la inserții tematice, la parafraze, la întrebuințarea pe scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
vremelnice. Împletirea unor trăsături neoclasice și neoromantice se cere văzută în acest context. De aici derivă o îngemănare a două modalități compoziționale structural deosebite privind alcătuirea discursului muzical și dimensiunea formelor sonore larg desfășurate, anume ”modalitatea întemeiată pe principiul proceselor tematice dezvoltătoare și modalitatea întemeiată pe principiul discursivității rapsodice” (W. G. Berger) Această teză este ilustrată prin cvartetele de coarde scrise, în perioada de care ne ocupăm, de George Enescu, Dimitrie Cuclin, Theodor Rogalski, Ionel Perlea, George Enacovici, Mihail Jora, Mihail
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
major pe care le enunțăm: a) Juxtapunerea diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei urmărește dimensionarea unei forme monumentale, poate chiar a unui ciclu de mișcări. Pasul următor îl vedem în prima
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
major, op.14 acreditează nu numai un stil cameral distinct și cameral, ci și o modalitate inedită de tratare a unor forme tradiționale. Aparent, lucrarea se înscrie în genul de divertimento neoclasic. În realitate, el ocolește ideea conflictului dintre entități tematice, în favoarea valorificării în forme de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
ci și o modalitate inedită de tratare a unor forme tradiționale. Aparent, lucrarea se înscrie în genul de divertimento neoclasic. În realitate, el ocolește ideea conflictului dintre entități tematice, în favoarea valorificării în forme de rigoare clasică tocmai a acelor substanțe tematice intuite și găsite de el. Părăsind orbitele cvartetului post romantic de specificitate universalistă, Andricu creează pe calea sintezei un tip de cvartet, care ar putea fi definit „cvartet popular”. Această orientare spre specificitate românească îi conferă Cvartetului op. 14 un
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
În același an, Mihail Jora (1891- 1971) compune Cvartetul de coarde în mi minor, op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
în evoluția muzicii românești de acest gen. Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
În continuare, urmează un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții, și o melodie la oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult mai lentă și mai liniștită, În concordanță cu candoarea virginală a fetei. Progresiv, teme din prima
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
imaginar-intuitiv și de limbaj artistic), DMz se circumscrie valoric unei expresii de cânt, inspirabilă prin ascultare contemplativă ca stare creatoare, ceea ce corespunde spiritual unei verbalizări de reflecție critică, pornind de la datul simbolic al unei imagini de sens către un înțeles tematic. Din această ultimă perspectivă DMz poate fi integrat unui fapt ideatic. Pe plan instrumental, valorizarea DMz constă în execuția unui proiect de sonorizare (partitura), finalizat printr-un proces de (în)cântare, într-o lucrare estetică sau (man)operă. Clasificăm complexul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale ale lucrării, motive pe care cu bucuria cunoscătorului le vom identifica apoi pe parcursul derulării operei, în momentele cele mai dramatice. Observăm astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi. La G. Verdi, un exemplu edificator de preludiu este începutul operei Aida: Opera debutează cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
La ambii compozitori melodia este primordială, plină de emoție și de expresie, cantilena oferind soliștilor posibilitatea de a-și etala calitățile tehnice și expresive. Totuși, în timp ce Verdi urmărește planuri melodice ample, construcții de fraze cuprinzătoare, Puccini cultivă formele mici, mozaicul tematic, celula nedezvoltată, cu o putere sintetică unică în istoria muzicii. Puccini nu adaugă în operele sale, scene străine de structura subiectului, el nu crează balete sau divertismente, expresia sa muzicală este întotdeauna concentrată și servește în totalitate esența subiectului. Dacă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene, acestea au persistat și mai târziu. Probabil ultima utilizare a unei asemenea introduceri improvizate, lăsată în seama interpretului, a fost în Concertul pentru vioară în Re major op. 61 de Beethoven, la momentul trecerii de la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Iată că în pofida concurenței făcute de televiziune, de ziare și reviste, cartea bună își află drum către cititori. Chiar și fără o „campanie de promovare”, pentru care nu avem, din păcate, fonduri. Cu toate acestea, vom continua să edităm volume tematice, deși, repet, observăm cum asociații sau fundații care nu contribuie prin aproape nimic la așezarea societății românești pe temeliile solide atât de necesare reconstrucției se bucură de sprijinul substanțial al statului prin declararea lor „de interes public”, cu toate avantajele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]