345 matches
-
interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent unitară a miocardului de travaliu, având proprietatea de a genera și de a conduce automat stimulii, care întrețin activitatea ritmica a inimii
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul cordajelor tendinoase. În privința anastomozelor, fiecare arteră coronara reprezintă un circuit închis, cu numeroase căi de comunicare în propriul său teritoriu de distribuire (anastomoze intracoronare), dar cu posibilități de legătură mai reduse între zonele pe care le iriga separat (anastomoze intercoronare). Septul cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
20 ml de lichid seros clar (Liquor pericardii) cu rol de umectere și de contracarare a forțelor de frecare în timpul revoluției cardiace. Privit în ansamblu, sacul pericardic are forma unui trunchi de con asimetric, cu baza puternic ancorată la centrul tendinos al diafragmului și vârful îndreptat spre baza inimii, pe care o depășește. - Fața lui anterioară vine în raport direct cu cartilagiile costale 4-6, cu sternul (de care este legată prin condensări fibroase numite ligg. sternopericardiacae) și cu timusul. Datorită relației
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
prin una dintre următoarele manevre:mobilizarea anterioară a mușchiului, iar acolo unde anatomia loco regională o impune, secționarea;transsecționarea procesului stiloidian și subluxarea anterioară a mandibulei;cranializarea supramastoidiană a inciziei cu mobilizarea completă a mușchiului sterno cleidomastoidian spre inserția sa tendinoasă pe procesul mastoid și păstrarea nervului XI care abordează corpul muscular la acest nivel;controlul ACC se obține proximal de nivelul afecțiunii prin individualizarea vasului cu ajutorul unei benzi. În cazul bradicardiei se pot injecta 1 2 ml lidocaină 1% în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
inextensibile care întăresc articulația și previn depășirea limitei normale a mișcării. Clasificarea liaamentelor: -după topoarafia lor: liaamente pot fi descrise ca fiind intra- și extracapsulare. -după oriainea embrioloaică pot fi: - capsulare: liaamentele rezultate prin diferențierea unei porțiuni din capsula articulară; - tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex: liaamentul rotulian; - musculare rezultate prin atrofierea unor mușchi: liaamentul acromio- coracoidian; - fibrozate: liaamentul stilo-hioidian. - după poziția pe care o au în raport cu oasele: liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. Tendonul este o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se spiralează în jurul fiecărei fibre musculare. întreaga structură formată este delimitată de o teacă sau o capsulă lamelară. 2. Aparatul sau organul neuro-tendinos Golgi, prezent în toți mușchii, este situat în zona de tranziție dintre fibrele musculare și cele tendinoase. Aparatul Golgi este delimitat de o structură capsulară și prezintă un aparat central format din fibre tendinoase fuzionate. în jurul acestuia se descrie o bogată rețea de neurofibrile provenite din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capsulă lamelară. 2. Aparatul sau organul neuro-tendinos Golgi, prezent în toți mușchii, este situat în zona de tranziție dintre fibrele musculare și cele tendinoase. Aparatul Golgi este delimitat de o structură capsulară și prezintă un aparat central format din fibre tendinoase fuzionate. în jurul acestuia se descrie o bogată rețea de neurofibrile provenite din fibre nervoase mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu este uniformă datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
m. deltoideus) Mușchiul deltoid este cel mai superficial și mai voluminos mușchi al umărului prezentând o formă triunghiulară astfel încât să poată acoperi în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degete au teci numai digitale și carpiene. Datorită acestui aspect anatomic orice infec]ie la nivelul policelui sau auricularului se poate propaga și la antebra]. Fa]a posterioară a fiecărei teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul valvulei inferioare și mai mare la nivelul valvulei superioare. Septul membranos este dezvoltat, iar comunicarea interventriculară nu se extinde până la cuspele aortice. - CAVC Rastelli tip B: această formă relativ rară de CAV complet se caracterizează prin prezența unor corzi tendinoase aberante, fie dinspre componenta tricuspidă spre ventriculul stâng (VS dominant), fie dinspre componenta mitrală spre ventriculul drept (VD dominant). Acest tip este specific situațiilor cu ventriculi dezechilibrați (ventricul unic) din punct de vedere morfologic și fiziologic și care rareori se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp îndelungat. Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile cronice, porțiunea de cicatrice retractată nu poate fi distinsă de ruptura idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat al ischemiei cronice se pot rupe numai corzile tendinoase la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile cronice, porțiunea de cicatrice retractată nu poate fi distinsă de ruptura idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat al ischemiei cronice se pot rupe numai corzile tendinoase la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat al ischemiei cronice se pot rupe numai corzile tendinoase la originea lor pe un mușchi papilar, care de altfel, este intact sau cicatriceal. De asemenea, poate să apară și o ruptură idiopatică a corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura acestuia, însă el devine progresiv fibrotic, necontractil, subțire și alungit (disfuncțiile de mușchi papilar). Apare apoi prolapsul valvulei intacte
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
infarct este suficient de extinsă pentru a rezulta un anevrism ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
concept, în prezent preferându-se intervenția reparatorie cu excepția următoarelor situații: 1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2 la valva posterioară, se practică anulopastie asociată cu rezecție quadrangulară. REZULTATE PRECOCE În insuficiența mitrală acută ischemică, rezultatele intervențiilor chirurgicale sunt mediocre, mai ales
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]