678 matches
-
teritorială de care suferă și pentru asigurarea schimburilor comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
patru dyade exterioare doar una a fost conflictuală (cea cu Nigerul în 2006) și Djibouti, unde frontiera cu Etiopia a fost liniștită, datorită bunei înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda, Sudan-R.D. Congo, Sudan-Rep. Centrafricană), la care se adaugă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda, Sudan-R.D. Congo, Sudan-Rep. Centrafricană), la care se adaugă prin extensie teritorial regională cele din Eritrea (Eritrea-Etiopia) și Somalia (Somalia-Etiopia, Somalia-Kenya). 3.2.5. Raporturile statelor arabe cu Israelul - o chestiune delicată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o externalizare spațială în Orientul Apropiat a marii confruntări sovieto-americane a războiului rece. Pe acest fond, în cei 60 de ani de existență a Israelului în mijlocul lumii arabe, s-au înregistrat un număr total de 36 de stări conflictuale și tensionale arabo-israeliene, dintre care doar 19 (52,7%) au fost conflicte armate propriu-zise, restul de 17 (17,3%) reprezentând stări tensionale bilaterale nematerializate în confruntări militare directe (Tabelul nr. 41). Dincolo de conținutul lor sec, aceste cifre spun aproape totul despre starea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ani de existență a Israelului în mijlocul lumii arabe, s-au înregistrat un număr total de 36 de stări conflictuale și tensionale arabo-israeliene, dintre care doar 19 (52,7%) au fost conflicte armate propriu-zise, restul de 17 (17,3%) reprezentând stări tensionale bilaterale nematerializate în confruntări militare directe (Tabelul nr. 41). Dincolo de conținutul lor sec, aceste cifre spun aproape totul despre starea de spirit și modul de înțelegere în lumea arabă al propriului destin geopolitic, dar și despre valențele locului spațial pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
4.066 km.); cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Arabia Saudită - 7,1% (un singur conflict de vecinătate latent cu Iranul), Irak - 7,5% (două conflicte de proximitate cu Turcia și cu Iranul) și Siria - 7,7% (o stare tensională cu Turcia). Conflictele arabo-israeliene ar fi trebuit să domine economia generală a conflictelor din statele arabe implicate, în cazul în care ar fi existat o unitate reală a lumii arabe, dar ele nu dețin majoritatea în nici unul dintre aceste state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
includ și entități care au cunoscut o escaladare și permanentizare a stărilor conflictuale interne determinate de cauze politico-teritoriale active pe termen lung: Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală, Liban, Eritrea. Au existat și situații în care conflictele cronicizate s-au suprapus unor stări tensionale frontaliere de lungă durată, determinate de rivalități și ambiții politico regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și anume numărul total al conflictelor din perioada analizată și durata celei mai îndelungate stări conflictuale efective (Tabelul nr. 46). Prin stare conflictuală efectivă înțelegem doar conflictele directe armate, a căror durată maximă o vom lua în calcul, excluzând stările tensionale indirecte (de exemplu, relațiile încordate ale diferitelor state arabe cu Israelul, dar între care nu au existat conflicte efective). Din datele prezentate în tabel se remarcă faptul că pentru majoritatea statelor arabofone (10 state) cele mai îndelungate intervale de conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
educativă. Astfel, relațiile de competiție permit o învățare imediatși eficientă, genereazforme de emulație, faciliteazconturarea și cultivarea aspirațiilor elevilor la competiție și cultură. în același timp, însă, nu trebuie suităm faptul cele genereazși unele efecte negative, constând în apariția unor stări tensionale disonante, a unor manifestări de invidie și orgoliu, precum și a unor fenomene secundare negative la nivelul scopurilor educaționale. Asemenea efecte negative și fenomene secundare pot fi preîntâmpinate prin mai multcomunicare și cooperare, întrajutorare, orientându-i pe elevi svadși sînțeleagdiferențele dintre
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea școlară a devenit o fază tensională. În vorbirea copilului Începe să fie frecvent folosit substantivul În descrierea de situații, Întâmplări și obiecte. La 7 ani Începe să crească evident curiozitatea față de mediul extrașcolar aflat În teritoriile dependente de școală. și față de mediul stradal. Tot la aceasta
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Înregistrează un reviriment În varstă a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii și psihoze, anxietate și În cazuri mai rare, sinucideri. In asfel de situații, ca și În cele de delincvență minoră, se pune În evidență condiționarea tensională a dezvoltării psihice, condiționare determinată de complexitatea vieții și a ritmurilor ei de creștere, dar și de dificultățile de adaptare. In acest context prezintă importanță câteva aspecte biologice pe care le prezentăm rezumativ. Sistemul nervos suferă schimbări importante deoarece crește
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
le-a oferit Nilul în Egipt, iar centrul polarizator al Bagdadului de pe cursul Tigrului s-a bucurat de valențe asemănătoare orașului Cairo de pe valea Nilului. Partajarea resurselor de apă între statele arabe vecine stă la baza escaladării multora dintre stările tensionale interarabe. În acest cadru,se înscriu permanentele dispute dintre Irak și Siria, determinate de insuficiența volumului de apă ce ajunge în Irak, ca urmare a retenției apelor Eufratului în lacul de acumulare Assad din Siria. Aspectul menționat a amplificat divergențele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de acumulare Assad din Siria. Aspectul menționat a amplificat divergențele politico ideologice oricum existente între cele două state în perioada regimului Saddam Hussein. Partajarea resurselor de apă între Israel și vecinii săi arabi a constituit o permanentă cauză a stărilor tensionale arabo-israeliene, adăugată clasicelor conflicte bilaterale. Arealul de derulare și miza de interes este apa din bazinul râului Iordan, pe care o râvnesc în proporții cât mai mari fiecare din cei cinci actanți limitrofi: Israel, Iordania, Cisiordania, Siria, Liban. La debușeul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
subtext, decât umanului care, grație cuceririlor hipertehnicii, se crede semizeu: "Boala, necuviința,/ v-au îngropat până la genunchi/ în pământul putreziciunii./ Zbor negru,/ puterea șarpelui,/ genunchii avizi de victorie". Cum se poate cu ușurință observa din exemplificările de mai sus, încărcătura tensională aparte din aceste poeme ale Carmeliei Leonte provine însă mai ales din dialogul scrâșnit sau patetic, dar întotdeauna cutremurător, cu intangibilul funest. În fond, moartea (ca realitate) din imediata proximitate sau scrijelită direct în intimitatea cea mai profundă a eului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
situării într-un poetic foarte intens. Apoi datorită finalității acestui uz frecvent de structuri nominale și verbale având câte un analogon imediat identificabil în canonul liricii anterioare: cum am mai afirmat, ne aflăm în fața unei poezii de o mare încărcătură tensională, pe care chiar autorul ei tinde uneori a o reduce prin subterfugii ca ironia sau intertextualitatea savantă. De multe ori, poetul erudit apelează la o operație inedită, pe care aș numi-o de permutare a referenților livrești, în așa fel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ireversibilă a timpului: "De altfel, patosul candorii devine la Ana Blandiana o condiție a poeticului"120, iar sinceritatea se menține ca "o atitudine stilistică, soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei constituindu-se ca suport tensional al discursului"121. Despre această profundă spiritualizare a discursului poetic, mai cu seamă în ultimele volume, Alex Ștefănescu precizează următoarele, trasând direcții către personalitatea însăși a poetei: "Poeta este una dintre ființele cele mai autentic spiritualizate, din câte evoluează azi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană, p. 622. 94Luiza Bratu, op. cit., p. 70. 95Ibidem, p. 70. 96"Soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei se constituie ca suport tensional al discursului, desfășurat în spațiul ipotetic al unei aventuri nu lipsite de riscuri". ***, Literatura română contemporană, p. 623. 97"care amintește de ataraxia mioritică a ultimelor cicluri blagiene". ***, Literatura română contemporană, p. 622. 98***, Literatura română contemporană, p. 623. 99Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
scad valorile TA atât la subiecții normotensivi, cât și la hipertensivi, iar întreruperea antrenamentului fizic a determinat creșterea nivelurilor TA la acești subiecți (61, 62, 63, 64). Factorii psihoemoționali ca stresul, tipul de personalitate, activitatea desfășurată pot duce la creșteri tensionale, de obicei, în asociere cu prezența și a altor factori de risc. Acești factori psihoemoționali determină creșterea TA prin activarea sistemului nervos simpatic (65). Cauzele hipertensiunii arteriale secundare conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Hipertensiune sunt redate în tabelul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
indusă de substanțe chimice Anticoncepționale orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene, amfetamine, inhibitori ai monoaminooxidazei, droguri anorexigene, cocaină, etanol, eritropoietină, intoxicația cu plumb. CAPITOLUL 4 EVALUAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE Conform ghidurilor actuale obiectivele evaluării sunt multiple: definirea HTA: valorile TA, labilitatea valorilor tensionale, variațiile nictemerale; identificarea afectării organelor țintă (cord, creier, ochi, rinichi), element esențial pentru stadializare și prognostic; cuantificarea factorilor de risc cardiovascular asociați: hiperlipemie, diabet zaharat, obezitate, alte tulburări metabolice; caracterizarea pacientului sub raportul vârstei, sexului, comorbidităților coexistente care pot modifica
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sunt rar utilizate în practica clinică, dar există situații când aceste metode sunt necesare, ca de exemplu la copii sau în calcularea indicelui gleznă-braț (40, 41). 4.1.1.2. Monitorizarea ambulatorie automată a TA Studiile au arătat că profilul tensional obținut la monitorizarea ambulatorie automată pe 24 ore a TA (ambulatory blood pressure monitoring - ABPM) se corelează mai bine cu afectarea organelor țintă și cu riscul cardiovascular, comparativ cu valorile obținute la determinarea TA în cabinet. ABPM oferă date suplimentare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
non-dipper 48 prezintă un risc crescut cardiovascular), evidențiază eventuale episoade de hipotensiunea arterială. În plus, monitorizarea ambulatorie automată a valorilor TA permite o mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente și contraargumente pentru utilizarea ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Contraargumente: dispozitivele deși relativ scumpe la momentul actual, au o tendință de scădere a prețului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
față de cei tratați cu clopidogrel, probabil datorită interacțiunii cu IECA (151). În concluzie, terapia antiplachetară joacă un rol important, în anumite situații, în tratamentul hipertensiunii arteriale. Folosirea pentru prevenție primară în hipertensiunea esențială, se realizează în situațiile în care valorile tensionale sunt corect controlate terapeutic, dar pacientul se situează în clasa de risc înalt. Terapia secundară se recomandă pentru prevenția recurenței unor evenimente cardiovasculare (152). 5.3.2.Terapia hipolipemiantă Mecanismele fiziopatologice primordiale în ateroscleroză sunt depozitarea lipidelor și inflamația în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
organ (microalbuminuria, proteinuria) se pare că este cel mai bun parametru pentru a decide valorile TA de la care trebuie inițiat tratamentul, precum și valorile țintă ce trebuie atinse. Apariția microalbuminuriei la un diabetic reprezintă o indicație de tratament, independent de valorile tensionale, necesitând inițierea terapiei chiar și la subiecții cu TA normal înaltă. De asemenea, trebuie luată în considerare intervenția asupra tuturor factorilor de risc cardiovascular, incluzând medicație hipolipemiantă. 5.5.3. Pacienții cu disfuncție renală În stadiile inițiale ale hipertensiunii arteriale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
asociază diureticul de ansă), beta blocantele. Aceste medicamente se pot administra singure sau în combinații. Un studiu din 2003 demonstrează că prin blocarea dublă a sistemului renină-angiotensină cu IECA și BRA (respectiv trandolapril și losartan) s-a obținut scăderea valorilor tensionale și a proteinuriei în stadiile avansate ale afectării renale la pacienții non-diabetici (166). Cunoscând faptul că riscul cardiovascular este extrem de înalt la pacienții hipertensivi cu afectare renală, o intervenție terapeutică complexă este recomandată acestor subiecți (antihipertensive, antiagregante plachetare, statine). În
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]