829 matches
-
Istoriograf, eseist, istoric de artă, estetician, traducător. Profesor doctor docent. Din 1980, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a ocupat de aproape toate aspectele culturii și istoriei lumii greco-romane: numismatică, epigrafie, gliptică, sticlărie, podoabe, monede, toreutică, statuete de bronz și de teracotă, fildeșuri (arte miniaturale), istoria artei antice, filosofie. În mai 1976 s-a căsătorit cu Viorica (n. Nedelcovici) n. pe 16 aprilie 1938, la Brașov. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București (1961). Profesoară, documentarist la Centrala Editurilor (1964
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă. În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție de fabricat țiglă care după 1962 a fost modernizată și profilată pe țiglă, cărămidă, sobincă și cahle de teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat în cadrul căminului cultural, bibliotecii comunale
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni. În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane . În localitate a existat o stație de cale
Comuna Călățele, Cluj () [Corola-website/Science/299573_a_300902]
-
umbră și la 21 °C. Când semințele au încolțit se așeză plăntuțele într-un loc luminos. Când acestea vor avea înălțimea de 5-8 cm (adică după circa 3 luni), se replantază separat în ghivece de 13 cm conținând cioburi de teracotă la bază, pentru favorizarea drenajului, și un compost obișnuit. Dacă plantele ajung prea mari și își pierd forma, se pot multiplica prelevând fragmente de tulpină primăvara-vara. Se scoate vechea plantă din ghiveci, se așază tulpina lemnoasă pe o suprafață plată
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
a casei parohiale. Încă din 2001 a fost introdusă apa în casă, s-au construit decantorul și canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară, s-a introdus apa în bucătărie, s-au construit trei sobe de teracotă noi, s-a pus faianță în baie și bucătărie, s-a zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o înfățișare cu
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
a simțit atras de terminarea proiectului, așa că pur și simplu a încuiat palatul și nu a finalizat lucrările. Din acel moment, a început degradarea palatului. În Primul Război Mondial, germanii au luat tablă de cupru de pe acoperiș și sobele de teracota. Și cutremurul din 1940 l-a afectat serios. Generalul Friedrich Paulus, mare iubitor de artă, a scris în memoriile sale: ""Valea Prahovei, pe lângă petrol și Castelul Peleș mai are o bogăție de neprețuit: palatul Micului Trianon, măi izbutit și măreț
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
de regimul comunist în Baru, fiind afiliată la Primăria Baru. De atunci Livadia a devenit din comună sat, iar Baru a devenit din sat comună; motivul fiind acela că în Baru exista o mică fabrică de ceramică (cărămizi refractare și teracotă) care avea muncitori, ori în acel regim muncitorii (teoretic) conduceau țara și nu țăranii. În vorbirea curentă și acum se folosește cuvântul Livadia de Câmp și Livadia de Coastă (locuitorii acesteia fiind numiți și cei de peste apă, sau peiorativ „năpărteni
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Se evidențiau în discuții, bătrânul Hogea, Sofronie, Ianăș Ciot, etc. Personalitățile stimate și respectate ale satului erau preotul Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Emil Vladislav și directorul școlii Groza Ilie. Tot în perioada interbelică, unii săteni mai săraci, au început să lucreze la Fabrica de Teracotă Baru, iar două persoane Creciunescu Alexandru și Vladislau Cornel au devenit renumiți profesioniști în construirea sobelor de teracotă pentru satele din jur sau din Valea Jiului. Alți locuitori din Livadia au devenit C.F.R.-iști lucrând la întreținerea liniilor de cale ferată, cantonieri sau acari (vezi una din fotografii). Opiniile politice ale majorității sătenilor erau legate de Partidul Național al
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
i-au conferit statutul de oraș și reședință de raion. După 1945 orașul se caracterizează prin expansiune urban edilitară, spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie. La data de 29 iunie 1972 devine oraș de subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată stema. La recensămîntul populației din anul 1989 în Ungheni erau 40.000 de locuitori. În 1990 pe podul de la Ungheni s-a
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
reparată. În 1923 se realizează o instalație sanitară și mai târziu o instalație de curent electric. Tot în 1923 casa este decorată cu tâmplărie din lemn de stejar. În perioada 1923-1935 se mai realizează o baie la eraj, cămine din teracotă smălțuită și parchet. În exterior, casa prezintă elemente decorative realizate la initiativa Aretiei Tătărescu În anii 1923-1924, familia Tătărescu renovează biserica Sfântul Gheorghe din Poiana. Biserica din lemn, acoperită cu șindrilă, de dimensiuni modeste are formă de navă cu pridvor
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
turnulețe gotice, armuri medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
a fost instalantă în fața Palatului Fontainebleau. Prima reconstituire a fost realizată în ceară de către Bandinelli și care îl reprezenta pe Laocoon cu brațul îndoit. În 1532 grupul statuar a fost modificat de Giovanni Angelo Montorsoli, care a realizat reconstrucția din teracotă și l-a reprezentat pe Laocoon cu brațul întins. Modificarea a fost controversată, fiind criticată și de Tiziano Vecellio care realizase un desen cu ca fiind trei maimuțe. În secolul al XVIII.lea statuia a fost modificată din nou, de către
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
brațul întins. Modificarea a fost controversată, fiind criticată și de Tiziano Vecellio care realizase un desen cu ca fiind trei maimuțe. În secolul al XVIII.lea statuia a fost modificată din nou, de către sculptorul Agostino Cornachini, acesta schimbând brațul de teracotă a lui Laocoon cu unul din marmură albă și modificând brațul unuia dintre fii, modificându-i gestul, prezentându-l de asemenea întins. În urma Tratatului de la Tolentino din 1798, grupul a fost mutat la Paris, ca pradă de război, de către armata
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
întreg imperiul. El a descris metodele standard de construcție, proiectare, utilizarea de șanțuri și fortificații, piatră, tâmplărie complexă sau mai simplă, cioplitul în lemn, cotitură și găurire, tăiere, lucrul cu bambusul, țigla, construirea zidurilor, pictură și decorare, zidarie, lucrul cu teracota, și a oferit proporții pentru includerea mortarului în zidărie . În cartea sa, Li furniza ilustrații detaliate și vii ale componentelor arhitecturale și secțiuni transversale de clădiri. Aceste ilustrații afișează diverse aplicații, diagrame ce arată diferitele tipuri de constructii de săli
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice denumite „Sași”, deși majoritatea
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
fondată de Olimpia Lahovari. În 1925 comuna este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu satele Moara, Brazii de Jos și Brazii de Sus și 2896 de locuitori. Altă unitate industrială infințată în satul Brazi a fost Atelierul de Teracotă. Tot în acelasi timp ia ființă și o fabrică de sifoane, proprietar fiind Constantin Spiridon. În aprilie 1934 societatea "Creditul Minier" ("înfințată în 1919 la București") a început construirea unei rafinării la Brazi, pe care a dat-o în funcțiune
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
moscheii de la Istanbul. Clădirile construite în Istanbul între perioada cuprinsă între captarea orașului și construcția Moscheii lui Baiazid al-II-lea la Istanbul sunt, de asemenea, considerate opere din perioada timpurie. Printre acestea se numără Moscheea Fatih (1470), Moscheea Mahmutpașa, Palatul de teracota și Palatul Topkapi. Turcii au integrat moscheea în comunitate și i-au adăugat cu timpul bucătarii, școli teologice, spitale, băi turcești și morminte. Perioadă clasică a arhitecturii otomane este într-o mare măsură o dezvoltare a abordărilor anterioare cum au
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
cu cele ale localnicilor și apoi le-au înghițit treptat. Producător mai vechi de materiale de construcții, orașul a cunoscut și în această ramură un avînt considerabil, în 1886, arhitectul Toma N. Socolescu a înființat o „fabrică de obiecte de teracotă și ceramică” (sobe smălțuite, vase, olărie), apoi și de faianță. El a fost urmat de alți întreprinzători care au deschis vărării sau fabrici de cărămidă, în Ploiești s-a dezvoltat și o industrie a ambalajelor (fabrici de „lăzi de Brașov
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
și-a dobândit piese pentru colecțiile sale. A călătorit de multe ori în Rusia, Asia Mică și Marea Mediterană și a fost deosebit de interesat de arta creștină și arta bisericii primare. A colecționat obiecte de artă egiptene, ushabti, mumii, obiecte de teracotă, vase negre și roșii din Grecia antică, reliefuri funerare din Palmyra, vase de epocă, etc. El a fost, de asemenea, fascinat de arta bizantină, toate tipurile de cruci ortodoxe și icoane. De asemenea, a avut o mare colecție de arhive
Prințul Johann Georg al Saxoniei () [Corola-website/Science/333051_a_334380]
-
una de oxigen, una de acid lactic, una de caseină, una de săpun, două de capete de sifoane, un atelier mecanic și turnătorie, două fabrici de pielărie, una de mobilă, una de bărci, una de butoaie, una de țiglă de teracotă, una de obiecte din argonit, una de oglinzi și una de păpuși. Cele mai mari întreprinderi, cu un capital social sau investit de peste 5 milioane lei, erau: "Fabrica de bere Albert Burger", "Fabrica de zahăr", "Rafinăria de petrol din Târgu
Economia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/310292_a_311621]
-
des în Lombok. Unele obiecte ceramice sunt pictate, dar de cele mai multe ori sunt lăsate la culoarea lor naturală. În regiunea Singkiwang din Kalimantanul de vest, descendenții meșterilor de ceramică chinezească, fac un stil unic de obiecte untilitare din ceramică și teracota. Ceramică balineză este puternic influențată de stilul occidental, si se folosește foarte mult emailul. Cel mai important centru este în Kasongan, lângă Yorgyakarta, unde se fac obiecte și statuete din ceramică foarte cunoscute în arhipelag. Mai demult, Indonezia importă obiecte
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
plecat în viața de apoi de unul singur, fiind îngropat cu suita sa de curtezane sacrificate și mesteșugarii și constructorii mormântului blocați în interior pentru a menține secret locul mormântului, păzit de o extraordinară forță de 8000 de soldați de teracota, fiecare soldat având trăsături unice. Pe plaiurile elene, epoca fierului va deschide o noua epocă în istoria umanității- cetățeni ce își exercitau puterea prin vot și soldați pregătiți să-și apere micile orașe-stat. Doua state de câteva mii de km²
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au depus jurământul, din strană, și maicile) își exprimau votul, punând într-o cutie un "bob de bob" pentru consimțământ sau un "bob de mazăre" pentru un refuz. Expus spre Sud, alături de sala consiliului și lângă bucătării, cu pardoseala din teracotă, se afla refectoriul, vast, cu un Crist și o mică statuie la capătul meselor călugărițelor, care au un tacâm și o ceașcă de faianță, cu clondir și farfurie de cositor. Din vesela folosită de călugărițe în secolul al XVIII-lea
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
agricole. Baza producției industriale o reprezintă întreprinderea moldo-rusă „Santec”, două întreprinderi de prelucrare a strugurilor, combinatul de prelucrare a lemnului și alți agenți economici. Întreprinderea „Santec” și-a început activitatea în 2003 și produce anual 1,5 mln. m2 de teracotă, care în volum de 80% este exportată în Rusia, Ucraina, Kazakhstan și România. La întreprindere lucrează 320 persoane. Pe teritoriul orașului funcționează Zona Antreprenoriatului Liber în care activează 9 agenți economici. Serviciul de transport este asigurat de patru întreprinderi de
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]