243,594 matches
-
genealogie Profira (Rica) Botez s-a născut la 25 iulie 1904, în Vlașca, la Preajba. Tatăl ei, Ion Botez (1874-1940) era originar din Moldova, a administrat moșii în Vlașca și a fost, mai târziu, primar al Predealului și proprietar de terenuri acolo. Mama, Rozalia, era descendentă a Alexandreștilor (moșieri la Preajba), Pretorienilor (preotul Matei Pretorian, bunicul Ricăi, fusese crescut de prințul Mișa Karagheorghevici, stăpânul castelului de la Clejani) și Stegăreștilor (care coborau dintr-un stegar al lui Bibescu-Vodă). Astfel, Rica Botez se
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
pană de gaz lampant. l Un titlu care ne-a atras atenția în JURNALUL NAȚIONAL: „Guvernul aruncă un milion de euro pe fantoma ARO”. Despre ce e vorba? Ministerul de Interne va cumpăra de la ARO Cîmpulung 70 de automobile de teren la prețul de 30.000 de euro bucata, în timp ce prețul de catalog al unui ARO e de 17.000 de euro. La ARO, însă au ieșit muncitorii în stradă, iar în Cîmpulung au circulat niște fluturași prin care se amenință
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
declarat că fluturașii pomeniți nu sînt opera sindicaliștilor săi. Se pare însă că guvernul s-a înmuiat tot din cauza fluturașilor. Cronicarul nu vrea să pună sare pe rană, dar cum a fost posibil ca singura firmă producătoare de mașini de teren din Europa de Est să ajungă în faliment? l „Salvați Vama Veche!” variante ale acestui titlu apărut în ZIUA au fost publicate de mai multe cotidiane centrale. Ce a înțeles Cronicarul din destul de încîlcita poveste de la Vama Veche e că un anumit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
sabia din teacă și a pornit la atac, fără să-și dea seama că genul de bătălii în care se aventurează nu se mai petrec decât în manualele de istorie. Din acest punct de vedere, susceptibilitățile evreilor au întâlnit un teren mănos. Reprezentanți autorizați ai Israelului au reamintit că au mai existat momente discutabile și în activitatea trecută a lui Ion Iliescu. Legea 112, un instrument tipic de spoliere în favoarea profitorilor regimului comunist, i-a afectat pe zeci și chiar sute
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură cu înclinațiile lui (administrator pe litoral, vînzător la PECO, muncă de teren cu echipe geologice...). S-a stabilit definitiv la Paris în 1983, unde trăiește din lecții de vioară și scrie în franceză. A publicat, la Ed. Le Pont de l’Epée, în 1987, sub pseudonimul Daniel Boc, volumul Poèmes à retardement
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
de faptul că ele sînt semnate de Mircea Cărtărescu decît de eventualele revelații pe care le-ar putea aduce cititorului. Observațiile lui Mircea Cărtărescu ( nivelul de pregătire al studenților de la Facultatea de Litere scade de la an la an, literatura pierde teren în opțiunile unui public tot mai stresat și mai supus asaltului unor dubioase, dar facile, produse de divertisment , critica literară este scindată în funcție de interesele de grup literar, nu mai există critici de autoritate, capabili să lanseze nume noi pe piața
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
plămînilor: "Toți oamenii care..." Și dădea știrea. D.P.: Și tu alergai... M.P.: Distanța de la mine, de acasă, și pînă unde se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile, iar dacă de
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Distanța de la mine, de acasă, și pînă unde se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile, iar dacă de emoție nu auzeam nimic, îi întrebam pe ceilalți copii. Apoi fugeam acasă
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
stăpînit de gînduri albe/ S-a spînzurat fără-ndoială/ De prima pasăre-ntîlnită/ În zborul ei de gală.// Eu îl știam încă de cînd/ Înțelesesem că nu poate fi/ Pasăre și ne-ntîlneam/ Jos pe coline sidefii" ( Copacul păsărelnic). Constatăm așadar un teren de manifestare a ironiei, hibridizării, carnavalizării, note prin care, între altele, Ihab Hassan definea postmodernismul sau care, mai rezonabil, ar putea defini un modernism "copt", luînd sceptice distanțe față de propria-i substanță. Oscilînd între postura de "regină" și cea de
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
a existat o perioadă de oscilație, în care conceptul era transpus în română și prin termenul sfidare; e de altfel interesant că și în alte limbi romanice pare a fi fost o oscilație asemănătoare, în care cel care a câștigat teren a fost tocmai cuvîntul corespunzător românescului sfidare ( în franceză: défi față de provocation, în italiană: sfida față de provocazione). Probabil că în română conotațiile negative ale lui sfidare au fost totuși mai mari decît cele ale cvasi-sinonimului provocare. În Internet abundă atestările
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
se întîmple (adică: puștiul mai mare, deja amorezat de-o frumusețe de cartier, ajunge să stabilească regulile în casă), dar Sollett - ajutat de tinerii actori, probabil neprofesioniști - reușește să spună, discret, ceva mult mai important, anume că familia este un teren al compromisurilor și că, doar cîștigat acest teren, poț cîștiga și-n viață... Încă un film de debut, încă unul foarte bun și deja ne gîndim: Chiri(lov), ce ne faci? Dacă toate sînt așa, ne-așteaptă o zi grea
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
de-o frumusețe de cartier, ajunge să stabilească regulile în casă), dar Sollett - ajutat de tinerii actori, probabil neprofesioniști - reușește să spună, discret, ceva mult mai important, anume că familia este un teren al compromisurilor și că, doar cîștigat acest teren, poț cîștiga și-n viață... Încă un film de debut, încă unul foarte bun și deja ne gîndim: Chiri(lov), ce ne faci? Dacă toate sînt așa, ne-așteaptă o zi grea sîmbătă cînd va trebui să decidem... Dar urmează
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
din Secera și buldozerul datele privitoare la conflictul pentru pămînt dintre foștii deținuți politici și actualii proprietari ai loturilor ( la Nucșoara nu s-a făcut CAP), în general oameni în relați bune cu fostul regim, care lucraseră zeci de ani terenul. Autoritățle locale sînt în continuare cele de pe vremea comunismului, de care se simt în continuare legaț căci îi datorează ascensiunea socială. Nucșoara și satul românesc în general rămîne o societate de status, în care relațile nu sînt instituțonalizate, cele familiale
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
magistraț săraci, adică oameni care au un apartament, o mașină oarecare, îndeobște Dacia, și mai nimic în plus. Dar nu intri la idei aflând de averile unor judecători care au case de vacanță de 400 de metri pătraț, automobile de teren și/sau alte mașini scumpe și pentru buzunarele occidentalilor, ori chiar spați comerciale? Cu ce ar fi mai de luat la ochi un judecător care are și el niște magazine ? vă veț întreba. Fiindcă legea din România zice că judecătorul
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
guerillă în care una din forțe a ripostat dirijînd focul doar în direcța din care s-a produs agresiunea. Disparița albanezilor din zona Komorane e discutabilă. Multe gospodării au rămas întregi și sînt întrețnute" ( pp. 30-31). Între realitatea constatată pe teren și relatările mass-media din întreaga lume nu există nici o legătură. Totul pare un conflict de operetă, cu figuranț amatori, stînjeniț de situața nefirească în care au fost împinși cinic de cursul capricios al istoriei: "Văzuț din satelit sau fotografiaț din
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Creșterea continuă a nivelului de trai, certificată prin prezența în fața fiecărui grilaj mai înalt de trei metri a unei Toyota, a unui Volvo, de achiziționarea mai de fiecare cap de familie a unei rezidențe la mare/ munte și a unui teren intravilan, urmează natural a fi urmată de câștigarea altor multe drepturi de tipul celui recent cucerit. De par exemplu, cum în statistici gradul de civilizație se socotește pe numărul de echipamente electronice mașini de spălat rufe o taxă a dreptului
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
care se pot absolvi pur și simplu punându-se în pielea celorlalți părinți de competitori; 3) profesori ce nu se cade să-și verse patimile și vanitățile în aceste instanțe favorabile emulației artistice, pe care riscă să le transforme în terenuri pentru oneroase confruntări; 4) jurii alcătuite invariabil din profesioniști impecabili și, în orice caz, neimplicați în procesul formativ al participanților; 5) organizatori care să aibă drept profesiune de credință altruismul, iar ca hobby, discreția. Și, ca un făcut, socoteala de
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
mari. Un ins supranumit Piedone, care se ocupă de piețele din sectorul 6, a dovedit negru pe alb, cînd și-a întocmit declarația de avere că a absolvit școala primară prin mila învățătorilor. Controlorul piețelor a declarat că deține un teren de nu știu cîți metri cubi. După ce ziarele au publicat inepția controlorului piețelor, acesta și-a mai făcut o dată declarația de avere, probînd cu mîna lui că nici despre metrul pătrat nu știe cu ce se mănîncă. Și un asemenea
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
Telefil În fiecare seară la ora 19, după ce îl rog pe prietenul meu, psihologul Haralampy, să mă chestioneze asupra stării mele psiho-mentale și dacă nu am vreo alunecare de teren cenușiu sub scăfârlie, adăst în fața televizorului știrile. Iar ele vin. La TVR1 e ora 19.01 cu Dana Războiu, la Antena 1 ora e 18.58, cu Radu Coșarcă și Alessandra Stoicescu, în timp ce la Pro Tv e Andreea Esca. Îmi
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
doar un loc stabil, cumva în afara existenței în comun, și totuși în imediata ei vecinătate: locurile virane ale căii ferate, ca un larg mal dînd spre primii kilometri de lîngă terasamentul plin de viață al gării centrale, un surplus de teren pe care marile companii l-au cumpărat în ideea că într-o zi o să-și întindă păienjenișul de linii, răspîntii și încrucișări. Această bogăție sălbatică ce lîncezește în jurul peroanelor aglomerate și al cîmpului de manevre pentru vagoanele în așteptare era
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
întins atît de tare încît scheletul s-a deplasat în adîncul cărnii și am simțit o tihnă supremă, prevestitoare de vise frumoase, iar ochii au început să mi se închidă. Anexă finală Spicuire din ziarul "El Día" Fapt divers Pe terenurile virane de la marginea căii ferate de sud a fost găsit cadavrul unui bărbat sfîrtecat atît de tare încît nu a mai putut fi identificat. Se pare că a fost călcat, în timp ce dormea, de unul din marfarele compuse din nenumărate vagoane
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
lume, dar mai cu seamă de cadrele prompt reciclate ale fostului regim abia prăbușit, anii fulminantelor lovituri bănești ("inginerii financiare"), cu nenumărate victime printre naivi (aluziile la "fenomenul Caritas" nu lipsesc), anii în care, în zona politicii, la Cluj, câștigă teren tot mai mult populismul naționalist și regionalist. Acesta speculează conflictele locale și incită abil la ostilitate nu doar față de unguri care, firește, vor să înhațe Ardealul, ci și față de "miticii din sud", care îi spoliază, chipurile, pe vrednicii ardeleni. Acestea
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
relația, intrată în rutină, cu odihnitoarea Gabriela, după cum prudent va fi în toate, optând, în politica ziarului, pentru linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul consecințele fiecărui gest, verificând cu minuție soliditatea fiecărei porțiuni de teren cucerite, eroul riscă altceva: să se înfunde în mediocritate. Ar putea cel mult să facă o frumoasă carieră banală. Aceasta până când intră în scenă celălalt personaj, personajul-pereche al lui Amedeu, neînsemnatul în aparență Mârzea, el fiind acela despre care am
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
postmoderniste ( e invocată cartea Angelei Marinescu, intitulată cît se poate de simptomatic, Fugi postmoderne). Acordul nu pare posibil nici pe un cîmp mai larg, pe care diferențele de opinii sînt de-a dreptul spectaculoase: "Cît de fragil e conceptul pe teren românesc o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și orice exagerare folosește demonstrației, că pentru Mircea Cărtărescu, postmodernist e doar Mircea Cărtărescu, pentru Florin Iaru, postmoderniști sînt poeții «Cenaclului de Luni», pentru Cristian Livescu textualiștii, pentru Ion Bogdan
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
orice speculație privind deznodământul operațiilor militare, dar pulsațiile sinucigașe pe care Occidentul și le încurajează de ani buni mă gândesc la "pacifismul" cu nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]