290 matches
-
măcar sub aspectul identificării "sfârșitului istoriei" cu victoria globală a democrației liberale, iar asta nu revine la a spune că este ceva în neregulă cu valorile și principiile acestei forme de organizare politică, ci doar cu statuarea sa ca punct terminus al unei istorii care, în contemporaneitate, se dovedește a fi, încă, fără final. Nu numai că, așa cum arată teoreticienii democrației, mai mult de jumătate din populația globului trăiește încă în regimuri totalitare sau autoritare, dar chiar democrația liberală de tip
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spre-albastru mai profund suind, PÎnă-n monedele dansului, pînă-n hohotul pîinii PÎnă-n părul conducînd În mansarda din flaut, PÎnă-n omida odihnită pe crepusculul mîinii, PÎnă-n versul acesta În care te cînt și te laud. Nici un vers nu este Însă un punct terminus al itinerariului imnic: poezia rămîne deschisă. Un asemenea discurs „infinit” ce-și caută pretextele pretutindeni, pînă la a lăsa impresia de autogenerare, contrazice desigur viziunea ratificată de tradiție asupra textului poetic „rotund”, echilibrat, cristalizat În precise structuri „definitive”. Dar el
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al acesteia 3. Prin urmare, cunoașterea euristică nu este integral categorială. Arhitectonica cunoașterii propusă de Imm. Kant în Critica rațiunii pure nu poate sta în picioare. Polanyi leagă eșecul proiectului fundaționist al modernității, care mizase pe algoritmul deducției până la un terminus ad quem (compus din enunțuri de bază) de modelul experienței vizuale. Pe urmele lui Wittgenstein 4, el sugerează că, așa cum lucrurile aflate în câmpul vizual nu descoperă principiul sau mediile vizibilității (extern, intern) și nici măcar existența unui organ al vederii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe baza raportării lor la un sistem de valori, a unor criterii unitare (bareme de corectare și notare, descriptori de performanță, etc.), emițându-se o judecată de valoare; formularea concluziilor și adoptarea deciziilor educaționale adecvate În urma interpretării rezultatelor obținute. Punctul terminus al evaluării trebuie să aibă În vedere răspunsuri la Întrebarea “ Cum Îmbunătățim pe mai departe activitatea ?” Nu este suficient să constați; trebuie să mergi mai departe și să dezvolți demersurile Întreprinse și pe cele viitoare, să Îmbunătățești activitatea, să informezi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
esset, quod aliqua corporalis evaporatio cadaveris usque ad tantum spatium diffunderetur, praecipue cum sensibile immutet medium undique secundum eamdem distantiam, nisi impediatur. Non autem sufficeret ad occupandum tantum spatium, etiam și totum cadaver resolveretur în fumalem evaporationem, cum sit certus terminus rarefactionis ad quem corpus naturale pervenire potest, qui est raritas ignis; et praecipue cum per huiusmodi odorem cadaver non appareat sensibiliter immutatum. Et ideo dicendum est, quod ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum quod est în actu; actu autem fit per aliquam formăm, quam oportet esse actionis principium. Differt autem ab actione intellectus: quia praedicta concepțio consideratur ut terminus actionis, et quasi quoddam per ipsam constitutum. Intellectus enim sua actione format rei definitionem, vel etiam propositionem affir mativam seu negativam (De pot., q. 8, a. 1, co.). Cel care înțelege poate să aibă în înțelegere o relație cvadrupla, si
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret. Haec autem intențio intellecta, cum sit quasi terminus intelligibilis operationis, est aliud a specie intelligibili quae facit intellectum în actu, quam oportet considerări ut intelligibilis operationis principium: licet utrumque sit rei intellectae similitudo. Per hoc enim quod species intelligibilis quae est formă intellectus et intelli gendi principium, est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realmente din altceva, așa cum conceptele concluziilor derivă din principii sau așa cum conceptele quiditatilor obiectelor posterioare [de riva] din quiditatile obiectelor anterioare sau, cel putin, așa cum un concept actual derivă din cunoașterea habituala. Așa cum reiese din acest fragment, conceptul este punctul terminus al cunoașterii intelective, este ceea ce este înțeles, iar formarea lui rezultă din altceva (progrediens ab altero) a din lucruri extramentale, din principii cunoscute prin lumină intelectului sau din concepte ale altor lucruri extramentale. Din cauza că formarea conceptului necesită un raționament
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunetelor, se derulează curgerea existenței. Viața caracterizată de o agitație haotică, zgomotoasă, incontrolabila este, in esenta, golita de sens: Pe tine, în colbul și sunetul vieții / te mâna destinul (La nunta surorii Paolina, vv. 5-6).299 Are un singur punct terminus, numit în Zibaldone riposo și ristoro, cuvinte ce redau starea sufletului și a trupului ajunse la hotar, în anticamera liniștii eterne: clipă morții și cele care o preced îndeaproape sunt momente de odihnă desăvârșită și de întremare, cu atat mai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
această tehnică leopardiană, creațiile quasimodiene stau adesea sub semnul cufundarii eului în timpul copilăriei și în spațiul, peisajul, atmosfera locurilor natale numite de el: pământul fără seamăn. Sicilia idealizata, proiectată în mit, sustrasa trecerii timpului și progresului civilizației umane constituie punctul terminus al frecvențelor reîntoarceri imaginare. În mod similar cu unele contexte leopardiene imaginile auditive însoțesc aici deplasările, asemenea unor șoapte venite din vechime: Mă cheamă din nou uneori glasul tău / și nu știu ce ape și ceruri / se deșteaptă-nlăuntru-mi (Ulicioara, trad. MB).324
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Valea Putnei spre "Vidra-Poarta Vrancei" (cum corect îi spune un autohton, Valeriu D.Cotea, devenit ieșean, marele oenolog al României), unde un tren mic, tip mocăniță, ne-a transportat până la Focșani, și de aici cu trenul normal până la Iași, punctul terminus al unui nou traseu pe care am devenit, fără voia mea, un subiect de nuvelă. Interesant este faptul că acțiunea nuvelei nu s-a terminat aici. În toamna acelui an, mă trezesc cu o lungă scrisoare de la Maricica, tânăra vrâncioaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
vechi: Să ne amintim numai de triumf, ceremonia pe care o onora Împăratul ori generalul roman Învingător. Puțini știu că acela nu urca În carul triumfal până nu-și vopsea fața și mâinile În roșu. Iar statuia lui Jupiter, punctul terminus al ceremoniei, era veșnic vopsită În roșu. La roșul masculin nu poate răspunde decât albul feminin, acela care, prin diluare, transformă roșul În trandafiriu și, in extremis, chiar În alb... Dar orice neutralizare, aneantizare a unui factor - roșul de pildă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Dunării aici în anul 1856 și anexarea Dobrogei la România. De altfel, după anul 1878 Sulina era cel mai important port românesc la Marea Neagră, situarea sa la vărsarea brațului Sulina în mare făcând ca acest port să fie punctul terminus al călătoriilor navelor fluviale ce coborau pe Dunăre dinspre centrul Europei. O descriere a orașului în această perioadă îl prezintă ca fiind "bine pavat, iluminat și întreținut". O importanță aparte prezenta faptul că orașul Sulina "era alimentat cu apă"948
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bine! Și a plecat bunul samaritean, suflet pur și nobil, pierzându-și silueta zveltă printre mașini, militari și sumedenie de milițieni însoțiți de câini-lupi, care așteptau să ne ia în primire. Punct! ERAM ÎN BĂRĂGAN!!! 3. GARA DUDEȘTI sau PUNCTUL TERMINUS AL CĂLĂTORIEI NOASTRE Rânjind satisfăcută, într-un rictus de țevăraie metalică, locomotiva neagră ca un bivol sălbatic, plină de zgură pietrificată și de leșie aburindă, s-a îndepărtat de noi ca un vis urât, nu însă înainte de a ne traumatiza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
suporta comentarii: Apăi, di-amu, n-o sî-i mai hii foami... Dă..." Și ajung așa la Caietul 2, care relatează epopeea mamei și a copiilor deportați în Bărăgan. Tatăl este de mulți ani în închisoare, iar drumul de la Timișoara până la punctul terminus al călătoriei, gara Dudești, este o veritabilă călătorie inițiatică pentru copilul care într-o zi va deveni autorul acestei cărți. Trenul a sosit la destinație. Este 1951, Anul mutanților enigmatici. În Bărăganul deportaților, nici un lucru nu mai este cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
DEZLĂNȚUIȚI 105 26. VIN AMERICANII! sau "MANA CEREASCĂ" 108 27. FUGARII sau SIMPTOME MALADIVE 111 CAIETUL NR. 2 1. TIMIȘOARA O RĂSCRUCE ISTORICĂ 123 2. "DAR DIN DAR SE FACE RAI" sau IUBIREA SEMENILOR 140 3. GARA DUDEȘTI sau PUNCTUL TERMINUS AL CĂLĂTORIEI NOASTRE 156 4. 1951 ANUL MUTANȚILOR ENIGMATICI sau METAMORFOZA REGRESIVĂ 166 5. LICHIDUL VITAL sau FATA MORGANA 172 6. SĂPAREA FÂNTÂNILOR sau EXERCIȚIU DE SUPRAVIEȚUIRE 177 7. CONFECȚIONAREA CHIRPICILOR sau MUNCILE LUI SISIF 180 8. PE ULTIMUL DRUM
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
am plecat la fel de liniștit în salon. Nu doream nici un fel de conflict cu nimeni. * * * Acum a intrat în salonul 9, special pentru mine, ca un uragan, stârnit din senin, ce pare că va spulbera totul în calea lui. Sunt punctul terminus al furiei dezlănțuite. Sunt cel vizat. Vorbește tare și răstit, mă ceartă pentru ceea ce a citit în ciorna găsită. Câteva idei generale și ceva impresii despre tot ce am trăit și am văzut de când sunt aici. Ești un nesimțit...! Cum
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
martiri nutreau cu tărie credința în viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase în proximitatea morții, pe care o considerau ca un somn, ca o punte, o trecere între două lumi, și nu un capăt, un final, un terminus sau o ultimă realitate. Aceasta pentru că Hristos Care e Viața prin fire S-a făcut omorâtorul morții, așa cum întreaga creștinătate cântă în toată perioada pascală: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
indicii directe, care să ne permită o datare mai strânsă a manuscrisului. Este adevărat că nota de subsol de la fila 4r (așadar chiar de la Începutul lucrării), amintește data eliberării lui Dálnoki (8 iunie 1856), ceea ce ne-ar putea furniza un terminus post quem pentru redactarea memoriilor. Dar dacă admitem faptul că manuscrisul, În forma În care se află, nu este decât o transcriere, realizată În mod evident acasă, după eliberarea autorului, Înseamnă că nu putem exclude nici ipoteza potrivit căreia el
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Sibiu, după cum pretinde Dálnoki, iar nota de subsol referitoare la anul 1856 nu a fost adăugată decât ulterior, În momentul transcrierii. În ceea ce privește nota finală de la fila 175r, care amintește evenimentele din anul 1867, ea ne oferă, În mod cert, un terminus ante quem, deoarece atât conținutul ei, cât și analiza externă a manuscrisului ne conduc la concluzia că nota reprezintă o intervenție realizată la o dată ulterioară În raport cu restul textului. Acest lucru este probat de cerneala de culoare diferită, precum și de dispunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Termenii în care se formulează scopurile sunt dați de condițiile obiective, sunt mediați de un moment cognitiv iar concretizarea efectivă a țelului presupune adesea un proces de aproximări. În timp ce motivul este factor declanșator al acțiunii, scopul este anticiparea, proiecția „punctului terminus“ al acțiunii în funcție de informația cu privire la datele situației, la evantaiul posibilităților din mediu. În trebuință sau motiv este cuprinsă o cerință față de mediu, o preferință, scopul o detaliază, o concretizează. Motivul circumscrie într-un fel o zonă în „câmpul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
245. . Schöpfung und Chaos, pp. 223‑225, apud L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 82‑83. . Apud ibidem, p. 83. . În concepția lui Peerbolte (op. cit, pp. 79‑80) termenul Β∀Δ≅ΛΦ∴∀, așa cum apare la Pavel, nu are încă valoarea unui terminus technicus, care ar desemna cu rigurozitate a doua venire a lui Cristos. Principalul său argument este faptul că autorul epistolei folosește expresia Β∀Δ≅ΛΦ∴∀ ϑ≅¬ 6ΛΔ∴≅Λ ≡:™였< ζ30Φ≅¬ ΟΔ4Φϑ≅¬ ca și cum tocmai ar fi inventat‑o. În ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
precum Biserica Conques, construită între Rouergue și Causses, sau biserica Sf. Nectarie din Auvergne, ele joacă rolul de adăpost la capătul unei etape și posedă vaste galerii în care, noaptea, se întind rogojini pentru culcare. Cînd e vorba de punctul terminus al vreunui pelerinaj, atunci există alt fel de galerii, de mari dimensiuni, destinate și procesiunilor solemne în fața relicvelor sfinților. Trebuie subliniate cîteva particularități regionale: edificii cu cupole în vestul Franței, mari biserici normande, rhenane și scandinave cu turnuri de fațadă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
între finit și infinit. Căci, acela care n-a reușit să se mîntuiască în această existență, se va renaște sub alta și altă formă, pînă ce va atinge gradul de perfecțiune necesar pentru "eliberare". Oricum, moartea, așadar, nu reprezintă un terminus definitiv, absolut, care pune pecetea infinității pe suflet în orice condiție s-ar găsi el în momentul despărțirii de viață. Dacă, pentru creștin, prin urmare, moartea înseamnă posibilitatea de a trece, potrivit faptelor, bune sau rele, săvîrșite aici pe pămînt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adică sinele însuși). Ea este capacitatea de a gestiona datele legate de sine și, mai mult, este conștientizarea de sine ca subiect al experienței, cel care strânge laolaltă reprezentări și acte, agentul lor direct, sursa din care acestea izvorăsc, punctul terminus al oricărei încercări cognitive care poartă asupra persoanei, asupra reperului individual absolut. Propriul sine ca subiect este supremă țintă autoreferențială a unui proces care vădește o capacitate specific omenească de preluare în existență a unui întreg sistematic de o asemenea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]