284 matches
-
Gheorghe Grigurcu Unul din capitolele cele mai incitante ale cărții pe care Alexandru Mușina o consacră chestiunilor poeziei este cel privitor la postmodernism. „Termen-șoc“, „termen-emblemă“, în suita altora similare precum structuralismul, semiotica, textualismul, postmodernismul a stîrnit la rîndu-i valuri în spațiul literar indigen, chiar dacă, precum și în cazurile precedente, a făcut act de prezență la noi cu o oarecare întîrziere față de Occident. „Important e că avem și noi termenii noștri, în jurul cărora să ne
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
variantă de lectură pentru propriile-i Grădini. Capacitatea sa de a pune în același plan analiza și sinteza, de a privi simultan de aproape și de departe, este nu numai neschimbată, ci și substanțial precizată. I. Arcimboldo, între hermeneutică și textualism Apropierea de pictura lui Ion Gheorghiu nu poate fi, însă, eficientă, fără o apropiere prealabilă de Arcimboldo, unul dintre pictorii cei mai discutați și disputați de către curentele artistice nonconformiste. Literaturizat în exces, privit cu nonșalanță turistică sau analizat cu minuție
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
volume de povestiri, Constantin Stan este un nume rostit întotdeauna cu respect atunci cînd se discută despre proza optzecistă, chiar dacă nu a beneficiat niciodată de aura mondeno-literară care a răsfățat numele lui Mircea Nedelciu sau Mircea Cărtărescu. Soldat fidel al textualismului din anii de pionierat ai postmodernismului românesc, Constantin Stan a publicat de curînd un roman la care a trudit mai bine de douăzeci de ani. Deși are doar puțin peste 250 de pagini, romanul Gerda a fost început în anii
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
Peck suflă în cele șapte lumânări ale tortului aniversar. În Franța, Bette Davis este sărbătorită pentru cei 15 ani pe care îi împlinește." (pp. 92-93). Ca să vezi sincronizare... "Jurnalul acesta (adaugă și vrea să spere Sorin Stoica) poate satisface obsesia textualismului conform căruia maxima performanță a pomenitului textualism ar fi recuperarea întregului text al lumii." (p. 93). Obsesia pomenitului textualism a fost și obsesia acestui tânăr scriitor atât de original și inovator, în aparenta lui simplitate. Desigur că el nu a
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
tortului aniversar. În Franța, Bette Davis este sărbătorită pentru cei 15 ani pe care îi împlinește." (pp. 92-93). Ca să vezi sincronizare... "Jurnalul acesta (adaugă și vrea să spere Sorin Stoica) poate satisface obsesia textualismului conform căruia maxima performanță a pomenitului textualism ar fi recuperarea întregului text al lumii." (p. 93). Obsesia pomenitului textualism a fost și obsesia acestui tânăr scriitor atât de original și inovator, în aparenta lui simplitate. Desigur că el nu a reușit - cum n-a reușit nimeni altcineva
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
pe care îi împlinește." (pp. 92-93). Ca să vezi sincronizare... "Jurnalul acesta (adaugă și vrea să spere Sorin Stoica) poate satisface obsesia textualismului conform căruia maxima performanță a pomenitului textualism ar fi recuperarea întregului text al lumii." (p. 93). Obsesia pomenitului textualism a fost și obsesia acestui tânăr scriitor atât de original și inovator, în aparenta lui simplitate. Desigur că el nu a reușit - cum n-a reușit nimeni altcineva - să recupereze și să proiecteze în fața noastră întregul text al lumii. Dar
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
prea îndepărtate, dezumanizate, teoretice care era cea a literaturii franceze de avangardă. Astfel, este validat un punct de vedere el însuși teoretic, conform căruia literatura franceză care contează dinainte de 1980 ar fi fost cea care a însoțit teoria. Noul roman, textualismul, alte forme de experiment sau de teoretizare literară ar fi ceea ce precedă ultimului val. Or, această poveste ar trebui încetîncet deconstruită. Nu în sensul în care elitismul ar trebui eliminat și studiate romanele vandabile sau cele care „fac scandal” (adică
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
castel din cărți de joc căruia un agent imobiliar viforos încearcă să-i inventeze o trănicie iluzorie, cînd singura lui calitate e ingeniozitatea. Jocul merge pînă departe pentru că tot aici aflăm (încă o dată) cît de dedicat îi este Marin Mincu textualismului pe care "s-a bătut" ca să-l impună. Ce fel de sistem literar este acela în care un literat care are ocazia să vină în contact cu un concept "se bate" pentru a-l impune și pentru a valida practica
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
convins de adevărul său unic. Marin Mincu e întotdeauna nefiresc de convins de tot ceea ce spune, afirmațiile sale sînt apodictice. De exemplu: "Adrian Popescu rămîne exclusiv neomanierist, Petru Romoșan e fundamental textualist, iar Paul Daian este în mod decisiv postapocaliptic". Textualismul se bucură în ochii autorului nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de superioritate etică. Un volum care se ocupa de fenomenul în speță a fost oprit de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în general. Pentru că oricare ar fi păcatele academicianului pomenit, nu faptul că n-a pariat pe textualism e problema. N-am observat nicăieri în această carte apărută la Editura Pontica în 2000 mențiunea "reeditare". Această tristă surpriză se repetă de prea multe ori în ultimul timp. încercînd să trec la lectura părții "practice" a cărții lui Marin
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
Călinescu. E cât se poate de semnificativ faptul că Mallarmé n-a profitat deloc de pe urma criticii structurale, nici chiar el, deși era o pâine de mâncat cu autorul lui Le Jeu de Dès n’abolira pas le Hasard. Cât privește textualismul, dezvoltat pe model italian de Marin Mincu și de alții, el presupune o analiză, pe cât de sofisticată, pe atât de aleatorie, dar nu una propriu vorbind filologică. O dată decesul Noii Critici înregistrat oficial, critica românească a revenit la impresionismul glorios
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4944_a_6269]
-
la începutul deceniului opt și care a dat scriitori ca Rolf Bossert, Richard Wagner, William Totok, Herta Müller i-a oferit remarcabilei autoare "optzeciste" modelul unei implicări reale, în și prin poezie, dincolo de bariera protectoare a evazionismului estetic și a textualismului postmodernist. , inervat de ticăloșiile și mizeriile livrate ca hrană spirituală, scandalizat de dispersia Răului și alcătuit pe un întreg portativ al protestului, este în fond unicul ei spațiu de siguranță. O pagină rugoasă, un text plin de cuie, în care
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
să fie elogiat fără conveniență. El transformă canonul nostru romanesc, prin amplitudinea, extensia problematicii și a retoricii ficțiunii, prin reactivarea unor abilități narative și constructive încercate și verificate în proza scurtă, aflată la intersecția unui discurs complex, între povestire, nuvelă, textualism și metanarațiune. Între 1982-1989, Anei Blandiana i-au apărut în străinătate opt volume. Mai puțin de un sfert din tot ce i s-a tradus până în prezent. Și nu doar în limbi slave sau de mică audiență, dar și în
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
în care e specializat Stoiciu n-are nici o legătură cu hieroglifele obscure ale lui Suciu. În Neuronia lui Vlasie nu e loc pentru Întâmplările lui Mușina. Tragicul Marianei Marin, inspirat de Sylvia Plath, se află pe o altă planetă decât textualismul lui Bogdan Ghiu. Această fără pretenții înșirare e suficientă pentru a dovedi că poezia generației 1980 n-a avut niciodată un profil unic. Din contra, peisajul oferit ochiului criticii e variat și plin de culoare. Doar că deseori câte o
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
Călin Logofătu fac și mai vizibilă criza S.F.-ului clasic într-un moment în care scenariile virtuale de tip Matrix fac ravagii printre fanii genului din Occident. Andrei Soficaru scrie ca Iova și Gheorghe Ene acum 20 de ani, un textualism răsuflat, Simona Șerban aduce problema eroticului în relația de cuplu marcată de rutină (un subiect obosit și, prin urmare, pretențios) în Venezzia, proză lipsită tocmai de strălucire. De Ioana Drăgan am citit proze mult mai bune decât această Doamnă directoare
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
Fărcășanu, șeful organizației liberale de tineret), Theodor Cazaban, Alexandru Vona, Dinu Pillat, Pavel Chihaia, dar și altii, sunt astăzi o generație nu pierdută integral, dar nici recuperată satisfăcător. Dinu Pillat, în al cărui scris poate fi detectat un soi de textualism avant la lettre, Al. Vona înlocuind curajos personajul cu individul, Pavel Chihaia scriind destul de camusian - credea Ion Negoițescu - Blocada, am fi avut, așadar, un val de prozatori poate existențialiști, poate mai apropiați de experiment, interesanți în orice caz, apți să
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
fi luat drept o capodoperă a genului dacă apărea la începutul anilor ’90. Astăzi, un roman vintage, cu aer de vechi, cu idei cunoscute, reambalate în realități la fel de familiare; respectabil, fără îndoială, dar care satisface doar gusturile cititorului nostalgic după textualismul de altădată. Nicolae Stan este un foarte bun scriitor, ce merită recitit și reevaluat.
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
variantă de lectură pentru propriile-i Grădini. Capacitatea sa de a pune în același plan analiza și sinteza, de a privi simultan de aproape și de departe, este nu numai neschimbată, ci și riguros precizată. I. Arcimboldo, între hermeneutică și textualism Apropierea de pictura lui Ion Gheorghiu nu poate fi, însă, eficientă, fără o apropiere prealabilă de Arcimboldo, unul dintre pictorii cei mai discutați și disputați de către curentele artistice nonconformiste. Literaturizat în exces, privit cu nonșalanță turistică sau analizat cu minuție
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
Gabriela Gheorghișor După ce a încercat, anul trecut, să resusciteze corpul agonic al textualismului optzecist, în Ceață pe Tamisa, un roman distopic și alambicat, Nicolae Stan își reeditează acum, într-o variantă revizuită, Apă neagră (volum publicat în 1999, la Editura Nemira, recompensat cu Premiul pentru Proză al Asociației Scriitorilor din București). Într-o
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
frînturi de realitate, absurditatea monotonă a traiul de zi cu zi în regimul comunist. De aceea, impresia ultimă lăsată de aceste texte este aceea de hiperrealism. Astăzi, ca și ieri, mulți dintre cititorii literaturii optzeciste sînt tentați să vadă dincolo de textualism și să interpreteze prozele acelei perioade ca pe niște produse prin excelență realiste. Maestrul de lumini și alte povestiri de Cristian Teodorescu este o carte pe care se poate face un studiu de caz despre proza scurtă optzecistă și despre
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
a celor în versuri. Există întotdeauna unul sau mai multe fire epice, în funcție de cît de postmodern e romanul, chiar dacă uneori epicul e redus la aproape zero. În orice caz, structura e mereu dublată de o textură. Întreaga vogă Ťșaptezecistăť a textualismului de inspirație barthesiană, de care la noi suferă încă un critic ilustru precum Marin Mincu, se bazează pe o aproximație etimologică, speculînd ambiguitatea text-țesătură. Astfel, orice text este o țesătură de semnificații, un bun autor postmodern fiind comparabil cu o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
într-adevăr figură aparte; numai că această ieșire din rând nu mi se pare un semn de slăbiciune. Autorul nici nu este cu totul izolat: Ioan Lăcustă sau Ioan Groșan merg în aceeași direcție, îndepărtându-se de nucleul dur al textualismului și descoperind în existența și experiența omului simplu zone ideale de observație prozastică. Dar, dacă aceștia nu își pot reprima întotdeauna impulsul de a-și destructura postmodernist textele, dezvăluindu-le artificialitatea inerentă, Cristian Teodorescu se plasează cu consecvență într-o
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
face cu ochiul, nostalgic, literaturii optzeciste, în care aluziile culturale și intertextualitatea erau la ordinea zilei. Combinația dintre oamenii tranziției și personajele mai mult sau mai puțin celebre din cărți este întortocheată, precum mintea unui intelectual care a trecut prin textualism: "niște cărți pe rafturi închipuim noi în bloc:/ fetele lăutarului din fanfara fostului Combinat/ de fire și fibre sintetice sunt sigur ŤApolodorť: taica/ plecat în Italia câștigă bine cu goarna lui uriașă, iar ele/ visează casa promisă (cu baie mare
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
în literatură de divertisment), față de evidența destituirii literaturii din funcția de vehicul ideologic (evidență de ordin sociologic). Parte din avangardă - aceea care hibridizează genurile și bruiază referința, ca de pildă Raymond Roussel -, literatura matematizată de la OuLiPo, Noul Roman, Noul teatru, textualismul (în prelungirea lor) și parte din literatura ,memoriei afective", pe traiectorie proustiană, y compris literatura genealogică și mitologizantă (de la Jean Rouaud, Pierre Michon, la recenta școală Nouvelle fiction, dar și la Pascal Quignard) contribuie la constituirea unui canon al prozei
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
altă editură de avangardă se impune: POL (numită așa după Paul Otchakovski-Laurens, numele fondatorului, în 1984). Editura publică mult, destul de eterogen însă, axîndu-se pe texte marginale din punctul de vedere al esteticii promovate - o marginalitate mai puțin conotată politic decît textualismul revoluționar al celor de la Minuit. POL nu evită romanul de succes, dar nu ocolește nici autorii unor texte cu care e mai greu să te familiarizezi. Pentru că apăruse voga minimalismului, POL nu-l ocolește. Așa se face că, probabil, primul
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]