KorAP: Find »[drukola/base=tighină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...64 >

1,584 matches

Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807

a Imperiului Roman de Răsărit, care își avea sediul puterii în Balcani, a făcut ca traseul să se modifice în Evul Mediu în zona Romanului. A fost deviat spre est, pe Bahlui și peste Prut, pe valea Bâcului, la vadul Tighinei, și mai departe spre Cetatea Albă, sau de pe Prut, spre Chilia 50 (dintotdeauna ruta a fost cunoscută sub denumirea de drumul moldovenesc). Primele capitale s-au dezvoltat ca târguri fie pe râul Siret, fie pe afluenți ai acestuia (Suceava și

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
unui rețele de fortificații, ridicate sau întărite de dinastia Mușatinilor. De la Suceava se comanda un sistem defensiv, compus din cetăți, care protejau principatul în fața unor incursiuni din vest și sud (Neamț, Crăciuna), dar mai ales din est (Hotin, Soroca, Orhei, Tighina). Accesul la Marea Neagră și Dunăre de care depindea comerțul Moldovei i-a făcut pe domnitori din îndepărtata lor Cetate de Scaun să-și consolideze pozițiile în zonă (Cetatea Albă, Chilia). Din păcate, stăpânirea asupra Bugeacului a fost pierdută, astfel că

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
a principatului. Această poziție a făcut ca Iașiul să se afle la o răscruce de drumuri ce se dirijau în regiune. De exemplu, în est, drumul de la Iași putea ajunge fie la Soroca, prin Bălți, fie la Cetatea Albă, prin Tighina; în nord, fie la Cernăuți, prin Suceava, Siret, fie la Hotin, prin Botoșani, Dorohoi; în vest, la Brașov, prin Bacău; în sud, la Galați, prin Vaslui, Bârlad. În timp, poziția centrală a făcut din Iași un oraș mai ferit față de

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
la noi, am fost conectați la celelalte două trasee numai prin intermediul unor drumuri secundare. În raport cu Stambul (Constantinopol) Budapesta, am dezvoltat o variantă prin București, Brașov, Cluj (sau Sibiu, Arad). Față de Cracovia Liov Kiev, ne-am legat prin drumul Cetatea Albă, Tighina, Iași, Suceava, Cernăuți. Destinul fiecărei provincii a depins de puterea care domina fiecare rută. Inițial, a fost vorba de Polonia pentru Moldova, iar pentru Muntenia și Transilvania, de Ungaria. Ulterior, puterile s-au succedat, făcându-și apariția ca hegemoni regionali

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
dominantă față de Moldova. Acest drum a fost mult timp, între sfârșit de Ev Mediu și început de Epocă Modernă, stăpânit de Polonia (Uniunea polonă lituaniană). Pentru a prospera sau chiar supraviețui proiectul statal moldovenesc, era necesar ca drumul Cetatea Albă Tighina Iași Suceava Cernăuți să se conecteze la segmentul galițian al rutei Cracovia Varșovia Kiev. În mod special, un anumit oraș a reprezentat un punct strategic de maximă importanță pentru Moldova, valorificat datorită proximității geografice. E vorba de Liov, unde drumul

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
timp, drumul a fost divizat în mai multe trasee: de la Roman, pe Siret, spre Galați (cunoscut ca drumul Siretului); de la Iași, pe Prut, spre vadul de la Isaccea (cunoscut ca drumul Vizirului, principala legătură spre Stambul); de la Ungheni peste Prut, spre Tighina și Vozia (cunoscut ca drumul tătăresc). 51 Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut erau situate pe aceste culoare, Mureș, respectiv Someș Criș (voievodatul lui Menumorut avea capitala la Biharia, cel al lui Glad, la Cuvin, iar al lui Gelu, la

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645

Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2001; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 12, decembrie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. BRUMARU, Emil, n. 1 ianuarie 1939, Bahmuțea, județul Tighina, România Mare. Liceul Național din Iași (1955). Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1963. Medic la Dolhasca (1963-1975). Corector, redactor, redactor-șef adjunct al revistei ieșene "Convorbiri literare" (1983-1995). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1966) și editorial cu volumul

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931

și rusificat cu timpul (...)”. Desigur, orice astfel de solicitare avea nevoie și de mai multe documente justificative. Acestea erau următoarele: „... declarațiile autentice de care înțeleg să mă servesc, certificatul de naționalitate nr.1751/1928, eliberat de primăria orașului Comrat, județul Tighina, precum și una copie legalizată depe diploma mea de licență în drept, din care se vede data și locul nașterii mele. Aceasta întrucât extractul de naștere precum și toate celelalte acte mi-au rămas în Basarabia unde mi-am pierdut și toată

Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare! Aici se stabilise în comuna Fălciu, județul Fălciu. Familist fiind, Polimeschi venise la comisie și cu nevasta Maria, născută Gângă în comuna Faraonea, județul Tighina. Potrivit declarației din care cităm, femeia venise în România încă din anul 1934 pentru „...a-și găsi de lucru”. Probabil, după ce a găsit ea, l-a adus și pe bărbatu-său în 1942. La fel ca și Gavril, dorea încălțăminte

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
divorțată ori cu soțul plecat la război. În URSS voia să îl treacă și pe fiul său pentru care solicitase numeroase articole vestimentare precum și încălțăminte. Cuplul Alexei și Aneta Tufaniuc, voiau să se reîntoarcă în satul Gălbinița, com. Grădiștea, jud. Tighina. Bărbatul se născuse în 1919 iar femeia în 1922. Pe 3 noiembrie 1944, învățătorul basarabean Ciobanu Constantin domiciliat în satul Ciobalacia, jud. Cahul, semnase o chitanță pentru suma de 8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura Fălciu, „...pentru

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
de triere atâta așteptau: să dea nas în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
să fie forțați să se repatrieze. Uneori, i-a salvat un document numit „Certificat de cetățenie română”. Au fost, desigur, și cazuri de repatriere voluntară și vom da un singur exemplu. Aculov Ioan, cu domiciliul anterior în satul Bahmutea, județul Tighina declară că a venit în România pe 13 mai 1941 fiind evacuat!!! De cine a fost evacuat? De ruși? România a început războiul de eliberarea a Basarabiei pe 22 iunie 1941! Mai spunea Aculov că în anul 1943 a fost

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
sunt cetățeni români. Veniseră în România la muncă în anul 1938 și se stabiliseră „pe moșia D-lui General Gheorghiu din Balta Oii, com. Dragalina”. Nici acești doi oameni nu știau carte. Domiciliul anterior îl avuseseră în com. Dezghingea, jud. Tighina. Tânărul muncitor Țășcanu Vasile (n.1924), originar din com.Hroșilova, jud. Tiraspol, voia să se întoarcă la neamurile lui din aceeași localitate, dacă va fi ajuns vreodată...Având garderoba descompletată, voia ca statul român să-i dea următoarele efecte NOU-NOUȚE

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
început la 25 martie 1944, fusese petrecut tot în comuna Bogdănești de unde, probabil, au fost trimiși sub escortă la Bârlad din ordinul impasibililor ruși încadrați în C.AL.C. Chiar dacă părea a avea un nume rusesc, cetățeanul Bâkov Serghei (1886, Tighina) se declarase a fi român. Față de alții care se plângeau că fusese luați cu sila ba de nemți, ba de armata română, înțeleptul Serghei spusese la acest capitol că venise în țară pe 9 iulie 1944, „fiind evacuat”. Dacă punem

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
de care rușilor, de foarte multe ori, nu le păsa!), acest „viticultor” stabilit temporar în localitatea tutoveană Schineni, a fost dus CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și Pricop Ștefanida (1902). Elisabeta Iscenco (1904) dorea să fie repatriată musai la Chișinău, unde avea domiciliul pe str. Ștefan cel Mare

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și Pricop Ștefanida (1902). Elisabeta Iscenco (1904) dorea să fie repatriată musai la Chișinău, unde avea domiciliul pe str. Ștefan cel Mare, nr.65. Tânăra de numai 16 ani Rutkovski Anastasia Alexandrovna, venită la Bârlad

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
20 decembrie 1907, Kirovograd, casnică); Pașciuc Alexei (1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
cu adresa nr.6129, trimiterea încă unui lot, al III-lea, dar pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
III-lea, dar pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați pe teritoriul românesc din dreapta râului, proveniți exclusiv din Ucraina

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați pe teritoriul românesc din dreapta râului, proveniți exclusiv din Ucraina din localități precum

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Anastasia (1915) și Macrina (1925) din Cetatea Albă. Ultima consemnare oficială a unui lot trimis peste Prut a fost la data de 26 septembrie 1945, când cinci cetățeni „sovietici” au plecat la Iași cu trenul personal 6001: „Cora Andrei (1916, Tighina), Emilia Cora (1925, soție) și Sandală A. Cora (în vârstă de trei luni, fiică); Antoncean Nechita (3 aprilie 1908, Orhei), Sevaschi Nicolae (1928, Chișinău)”. Iată-ne ajunși și la sfârșitul acestui scurt serial ce a avut menirea de a readuce

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]