200 matches
-
ajunge acolo unde dependența se transformă în libertate. El poate râde de toate prudentele sale și de toate spaimele. Odată ce l-a cuprins, boala lui sfântă îl lasă liber pentru curaj. În mod normal, n-ar mai trebui să fie timorat în fața destinului. A scăpat de mizeria ezitărilor ca de o infecție. Poate, în sfârșit, să calce în picioare vechile lui precauții și să-și umple plămânii cu aerul tare al tuturor pericolelor. Nu mai trebuie să asculte de sănătatea lui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
există scriitorul bucureștean, există scriitori bucureșteni, mai exact există scriitori sau veleitari în București, ca și în Oradea. Nu, nu m-am simțit ca scriitor, precizez provincial în raport cu colegii "capitaliști", dar așa ca om, ca ins, m-am simțit uneori timorat de dezinvoltura, tupeul, mobilitatea, aciditatea, "savoir faire"-ul unora de pe-acolo, ba chiar admir dinamismul lor, mă uit oarecum mirat la agitația lor, îmi place să-i întâlnesc în rarele mele prezențe în orașul de pe Dâmbovița. Dar, de regulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu puteai reține absolut nimic, mă simțeam la mare depărtare de omul acela, în cu totul altă lume, îl priveam în ochi și îl ascultam minute în șir, minunându-mă că nu-și dă seama că trișez și cât de timorat mă simt de autoritatea lui, de biroul impunător, de secretarele lui, de acea scenografie ostentativă a puterii, toată viața am rămas cu această spaimă de autoritate, până la o vârstă matură, când vedeam un milițian sau polițist pe stradă, orice uniformă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
chiar existau colegi care îmi spuneau că de-abia așteaptă să intre în Mafia din Procuratură sau să se facă avocați ca să-i jecmănească pe țăranii care veneau la judecată pentru pământ și altele — Când ați spus că lumea era timorată, era aceasta o uimire în urma faptului că un judecător a fost arestat sau că în sfârșit ni se putea întâmpla și nouă? — Până în anul 2001 nu se auzea decât cel mult de presiuni politice, de dosare care umblă pe la guvern
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
lei croșetam ca să o agăț, că strâng plaja, că scot dopul la lac, iar ea săraca era pierdută în spațiu. "Mă scuzați, am vrut și eu să fiu haios, nu trebuie să-mi dați nici un ban, am îngînat", de acum timorat mai mult de frumusețea ei decât de faima ei. "Pot să mai rămîn?" mă întreabă, convinsă fiind că vorbisem serios cu câteva secunde înainte. Mă simțeam și mai prost, acum că trebuia să-i explic că nu-i plaja lu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
înghesuită într-un trecut îndepărtat, scria acasă rar și, în rest, nu mai scria aproape deloc, parte din lipsă de chef, parte ca reacție la unele observații ale ei, juste, în fapt, dar dureros chirurgicale pentru orgoliul lui dintr-o dată timorat de ideea unui ridicol la care nu se mai gândise niciodată până atunci. Când nu erau împreună, petrecea ore încercând să-i recompună trăsăturile, gesturile, ticurile verbale, nuditatea, anecdotica, biografia, accentul, poza de pe legitimația de studentă, gustul, parfumul, culoarea părului
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sat. Balaurul fu izgonit în afundul cerului, fărâmițat și risipit de vânt, în nesperata alianță cu suflul Bătrânului. Contemplarea de pe înălțimi îi dădea sentimentul suveranității, al unei stăpâniri depline a universului pe care îl putea cuprinde cu privirea. Bătrânul era timorat. Avea el dreptul la o astfel de forță și clarviziune demiurgică? Satul sclipea acum în soare și oamenii își ridicau sticlele ochilor și dinții rânjiți spre el. Dar nu bucuria, ci mânia era cea care le anima ridurile fețelor. Urlete
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Atunci am auzit-o pe Keiko Kataoka: „Mă ascultați sau nu?“ și din nou am pierdut contactul cu propriul eu. Parcă eram câinele lui Pavlov. Vocea ei avea o anumită forță, de parcă ar fi exersat cum să intimideze un bărbat timorat din punct de vedere sexual. Aveam impresia că deținea toate secretele despre cum să-și facă interlocutorul să i se supună cu totul. Tonul și textura vocii, felul În care vorbea și În care accentua cuvintele le amplificau sensul, dobândind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
lemn, În scunda tavernă mohorată, unde pătrunde ziua printre ferești murdare... Ehe, ce-mi plăcea la școală, fraților, n-am luat note mari, ba chiar am rămas și corijent, dar nu la română, româna mi-a plăcut, la chimie eram timorat, dacă pot spune așa... Gicu rămâne cu privirea pironită În halbă ca și cum s-ar vizualiza așezat pe banca din taverna mohorâtă. Sandu Îi face semn patronului, iar acesta se conformează și dă muzica mai tare. Noi suntem români, noi suntem
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și-l alungă ferm: — Nici să nu te gândești! — Mai târziu, îi spune Robert chelnerului. — Cât mai târziu, spune Lionel și bate în lemnul mesei. Lumânări - de luni încolo. Chelnerul dispare. Șeful de sală le întinde meniurile. Cei doi citesc timorați felurile de mâncare cu nume sofisticate și prețuri piperate. Liliane se simte deja inconfortabil și începe să se foiască pe scaun, ascunzându-și fața în meniu. Jean stă în spatele lui Robert, cu un carnețel în mână, pregătit să-și noteze
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
că am fost ultimul om care l-a văzut în viață pe domnul Lionel. E puțin lucru? Părerea lui Clovis Eu ce să zic acum? Am apărut mai cumsecade decât sunt în realitate. Cred că prenumele meu regal l-a timorat pe autor și l-a făcut să mă trateze cu un respect pe care nu-l merit. Adevărul e că, la nervi, mai dau câte-un pumn în gură, câte-un pulan pe spinare sau câte-o amendă exagerată. Dar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ajunge acolo unde dependența se transformă în libertate. El poate râde de toate prudențele sale și de toate spaimele. Odată ce l-a cuprins, boala lui sfântă îl lasă liber pentru curaj. În mod normal, n-ar mai trebui să fie timorat în fața destinului. A scăpat de mizeria ezitărilor ca de o infecție. Poate, în sfârșit, să calce în picioare vechile lui precauții și să-și umple plămânii cu aerul tare al tuturor pericolelor. Nu mai trebuie să asculte de sănătatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o Întâmplare, un fapt imprevizibil survine Într-o desfășurare logică de evenimente și o dinamitează, o Întrerupe, ba chiar Îi schimbă integral sensul. Parcă istoria - pornită, cum spuneam, pe calea cea bună - se sperie de propria perspectivă și se oprește timorată din drum. Uneori, face pași mari Înapoi. Tot sau aproape tot ce se câștigase ori măcar se prefigura ca posibil câștig se spulberă inexplicabil. Repet și accentuez: inexplicabil și nejustificat. Desigur, și În istorie, ca și În alte domenii, hazardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o reminiscență androgină aspirînd la statutul demiurgic - sau mult mai puțin: regretul de a nu putea trăi concomitent și palpabil În spațiul real și În cel visat, În timpul real și În cel visat. Așa cum sînt eu acum cu un subconștient timorat de atîta dat peste bot, care zace acolo ghemuit sub scoarță, neîndrăznind să mai dea nici un semn că există, poezia nu mai reverberează În mine decît În forme logice, concrete, reale - impropriu mod de receptare pentru mesaje atît de derutante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru altul, în locul meu, un punct de atracție. La fel, pozele de la cinematografe, reclamele, tramvaiele, ceasurile publice. Dar, fie că "unchiul George" mi-a interzis să mă depărtez de casă, de teamă că mă puteam rătăci, fie că eram prea timorat, n-am fost curios să depășesc limitele străzii unde fusesem "depozitat" provizoriu. Când au început cursurile, domnul Ioniță, intendentul liceului, m-a dus la internatul "Casei corpului didactic", cu care reușise să stabilească o înțelegere, ca să-i primească pe cei
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
voi termina treburile, voi trece pe la voi, să vă văd... ― Te vom aștepta cu drag... Cu gândurile care Îl apăsau ca o piatră de moară, a ieșit. „De ce dai cale liberă fricii, amice? Nu te-am văzut niciodată atât de timorat. Adu-ți aminte cum i ai Înfruntat pe <bolșăviciă acolo... acasă” - l-a atenționat gândul de veghe. „Acolo erau alte circumstanțe. Întâi, inconștiența tinereții. Apoi, Îi aveam lângă mine pe toți sătenii. Îi simțeam ca pe un zid!” - i a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
zi urca tiptil pe șira spinării, ca un lotru cu durda sub braț... „Din fața unui răufăcător mai ai șansa să scapi, dar din atenția unei comisii de asemenea nivel nici pomeneală” - gândea Gruia.. „Spune-mi, prietene, de ce ești atât de timorat? Din discuția de alaltăieri cu profesorul mi-am dat seama că ești stăpân pe situație” - l-a Întrebat și și-a dat cu părerea gândul de veghe. „Asta e puțin, vecine. Umbra nesiguranței se insinuează În cap când nici nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Când Însă a venit momentul adevărului - proba orală - unde Întrebările membrilor comisiei nu aveau număr, <zânaă a Înghițit În sec de multe ori. Pe când „alții” - nu dăm nume - au urcat pe piedestalul premiaților! Acum nu ai nici un motiv să fii timorat. Ai atâta experiență. Lucrările sunt puse la punct, Încât nu mai este loc nici pentru o iotă În plus și... Și „bătrânul” va fi lângă tine. Adică În comisie... Curaj, cumetre - a ținut să-l Încurajeze În felul său gândul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
e una eminamente didactică. Stilul expunerilor și analizelor nu se vrea stil de "creație critică", ci unul adecvat metodologiei predării în clasă. Simplu, limpede, accesibil, el include oralități, clișee verbale, stereotipii, simplificări, formulări apodictice. Spre deosebire de atâția profesori din învățământul mediu, timorați de prestigiul autorilor "consacrați" sau creatori de limbaje insolite, lipsiți de curajul de a pronunța judecăți de valoare proprii, atenți să nu spună ceva în dezacord cu aprecierile oficializate sau emise de critici în vogă, Maria Pavnotescu elogiază răspicat ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
copilărie, nu s-a distins prin abilități deosebite. În casa părintească apărea, dimpotrivă, drept mediocru în raport cu însușirile excepționale ale fraților și surorilor sale. Nu a lăsat să se întrevadă nici una din înzestrările muzicale și literare timpurii ale acestora. Mai mult, timorat de standardele artistice foarte înalte din familie, nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți, de exerciții literare diletante. Lipsit de încredere în sine, sfios și reținut
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
copilărie, nu s-a distins prin abilități deosebite. În casa părintească apărea, dimpotrivă, drept mediocru în raport cu însușirile excepționale ale fraților și surorilor sale. Nu a lăsat să se întrevadă nici una din înzestrările muzicale și literare timpurii ale acestora. Mai mult, timorat de standardele artistice foarte înalte din familie, nu a învățat, spre deosebire de frații și surorile sale, nici un instrument muzical și nu s-a lăsat ispitit, ca mulți alți adolescenți, de exerciții literare diletante. Lipsit de încredere în sine, sfios și reținut
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
această Huniune Europeană ( cred că v-ați obișnuit cu termenul folosit de mine) în anul 2007, după Cehia, Ungaria și Polonia, este considerată un fel de paria, o rudă mai săracă a organismului continental. De aceea, și conducătorii României sunt timorați când ajung la Bruxelles, fie în cadrul oficial, fie în vizite private. Obediența conducătorilor români față de Marile Puteri este o caracteristică a politicii din spațiul carpato-danubianopontic, considerată încă din Evul Mediu a supraviețuirii. Numai că această supraviețuire se poate obține pe
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
fapte nedrepte săvârșite sau cu gradul de incapacitate a Justiției de a-și exercita prerogativele. Tov. Jianu: Au fost și unele tendințe de a călări pe Justiție, o poziție nejustă față de juriști. Tov. Gheorghiu-Dej: O parte din elementele „stângiste” au timorat pe juriști și le-au impus să judece după cum voiau ei. Tov. Jianu: În loc să fie pătrunși de faptul că legile trebuie apărate, lor le-au convenit aceste dispoziții primite. O parte de oamenii necorespunzători scoși din Justiție au fost băgați
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu scîrba unui Mussolini decrepit, balansîndu-se dezabuzat doar pe picioarele din spate ale fotoliului: dispreț (de clasă) adresat celui ce intrase tremurînd. Văzuse, probabil, în film (sau citise, mira-m-aș) că așa făcea Il Duce, cînd voia să-și timoreze victima în audiență. Sigur însă nu văzuse (nu citise) că la una din scenele cu scaunul în balans, Ducele, necalculîndu-și bine balansul, se prăbuși grămadă după birou, sub privirea speriată dar și secret-jubilantă a victimei. Și ăsta, de-aici, piticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui argument convingător. Czes³aw Mi³osz În spatele „momentului social-democrat” din Europa de Vest a stat nu doar Încrederea pragmatică În sectorul public sau adeziunea la principiile economice keynesiene, ci o anumită idee despre epoca prezentă, care timp de decenii i-a influențat și timorat chiar și pe cei care nu o Împărtășeau. E vorba despre o viziune larg acceptată a trecutului recent al Europei, În care se amestecau amintirea Marii Crize, bătălia dintre democrație și fascism, legitimitatea morală a statului asistențial și - pentru mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]