315 matches
-
jovială. „ Îi merge mintea, constată el privind’o cu coada ochiului. În mod sigur a realizat de fapt: În nici un caz, nu mă interesează persoana ei!” Parcurseră mai multe stații de autobuz, În timp ce fata reuși să-i surprindă privirea, destul de timorată. „Mergem, departe...?” În compensație pentru impolitețea de care dăduse dovadă, Tony Pavone se simți dator să destindă puțin atmosfera. O privi zâmbind enigmatec. „La capătul pământului domnișoară...! Nu trebue să-ți fie teamă, nu te voi lăsa singură să te
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
deci sunt ale mele...Te rog, nu aprecia greșit...!” Atena le strânse În brațe, savurând cu aviditate parfumul lor, În timp ce figura ei se cufundă În imensitatea lor multicoloră. Luară un taximetru, iar fata se lipi de el căutându-i oarecum timorată privirea. Îi șopti cu vocea puțin auzită. „Promiți, vei avea grijă de mine și nu mă vei părăsi curând...??” Drept răspuns Tony Pavone Îi cuprinse grumazul și, În semiîntunericul ce-i favoriza complice, buzele lor se contopiră Într’o coliziune
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Înțelege meditația. Îi făcu totuși o recomandare. „Dacă aveți timp și bani faceți o excursie În Franța ori În America. Acolo urmează neapărat să consultați un doctor specializat În radiații electromagnetice. Atât și nimic mai mult...!!” Se depărtă de procuratură, timorat, pierdut În nemărginita lui durere, Încercând să analizeze la rece ultimele cuvinte ale procurorului. Era limpede. Acesta Îi dăduse un sfat Înțelept cu suficiente semnificații. Dar dacă procurorul Îl considerase dereglat mintal și Își bătea joc de văicărelile lui? Cum
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
picat din lună” - Hai vorbește, În mod sigur n’ai acte. Dar,de unde ești de loc??” Atena Înțelese Întrebarea, răspuzând cu voce nesigură. “Den Greciea...” “Nu mai spune. În satul Grecea am unele cunoștințe, a cu-i ești...?” Suficient de timorată Atena izbucni În plâns vrând să plece Însă caraliul, În mod violent puse mâna pe ea. Plin de sine În uniforma care-i dădea puteri nelimitate, tună. “La Închisoare cu tine, desfrânat-o...!!” Fata Încercă să fie Înțeleasă. Eu, locuiește
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone și fiorosul anchetator Lc.Col.Tudose Ion se răspândi ca fulgerul. Toți colegii de birou era Îngrijorați așteptând cu Înfrigurare cele ce aveau să urmeze, copleșindu-l cu sfaturi referitoare la atitudinea ce urma s’o adopte. Unii mai timorați erau de părere ca Tony Pavone să plece capul cerându-și scuze În timp ce alții Îl sfătuiau să adopte o poziție fermă pentru a contracara excesul de zel al stupidului anchetator...!! La câteva zile, sfaturile colegilor aveau să se risipească În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
eroare a organului de anchetă penală...! Fi-i atent, vrei să stricăm prietenia...!? Îți ordon, Întocmește o altă statistică În așa fel ca omul meu să poată fi arestat În următoarele zile pentru de lapidare...! Ai Înțeles...? Și, discreție apsolută...!” Timorat, cunosând ce i se poate Întâmpla dacă nu minte În favoarea stupidului anchetator, a doua zi Șeful Comisiei se prezentă la șantier și nu spuse nimic, Încercând să justifice masurătorile. Cunoscând În prealabil adevărul din afirmațiile lui, Șeful de Șantier, Contabilul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
câteva ori În timpul zilei În timp ce În cursul nopții fugarii erau maltratați cu mijloace de tortură sofistificate Încât sărmanii urlau de durere cerând ajutor...! O parte din tinerii arestați ce trecuseră temporar prin celula lui Tony Pavone, vorbeau puțin, suficient de timorați, trăind coșmarul Încercării nereușite. Nu se știe din ce motive Însă, tânărul fugar Mateianu Viorel a rămas În arestul miliției aproape două săptămâni, timp În care Tony Pavone a reușit să-și formuleze o imagine dureroasă despre Exodul tineretului român
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nimeni nu mai mișcă....! Încă nu sunteți gata...? Zbieră. Mă nenorociților, asta-i Pușcărie, nu sală de antrenament: vreți să pun bătaia pe voi...!!” Mai trânti câțiva pumni pe unde nimeri, răgnind. „Ordon, desechipareaaa...!” Într-o degringoladă totală arestații speriați, timorați, Înfricoșați dincolo de orice limită de-a rezista supliciului Încercau să se desbrace de așa zisul echipament al Închisorii - ce de fapt nu erau decât niște zdrențe refuzate la gunoi În timp ce Liberul Înfierbânta atmosfera. „Mai repede, bă, nefericiților... Dacă nu vă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Înarmată a penetenciarului care-i Înconjură pe flancuri mărșăluind prin curtea Închisorii către carantină unde avea să aștepte timp de trei săptămâni vizita medicală ca apoi să fie dirijați la muncă fiecare după profesia lui. Tony Pavone era suficient de timorat având o senzație de pierdere a echilibrului fizic deoarece, umbra lui proiectată incredibil de lungă și fantomatică se presupunea dirijat către alte și mai teribile canoane, dar În ciuda acestui paradox, nu-și putu reține un zâmbet amarnic referitor la imaginea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
contract de construcții mai valoros, solicita actele la verificare, ordonând imediat anularea contractului respectiv, Încetarea lucrului cu acest delapidator fioros ce jefuise gestiunea țării cu multe milioane lei...!! În această formidabilă acțiune de zdrobire a lui Tony Pavone, unii clienți timorați, opriră imediat lucrul, sistarea plăților și organizarea unei comisii de evaluare, profitând de situație pentru a cere banii Înapoi, produând un prejudiciu ce cu greu putea fi recuperat dela alte lucrări În curs de execuție. Unii beneficiari Însă, mai puțin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
apa de colonie franțuzească, de unde a apărut În casa voastră...? Cu lame indigene tușea dacă-și bărbierea mutra lui de câine dezgustător...? Oricum, totul se confiscă până ce vom deslega misterul providenței lor...! Am zis și, am terminat investigația...?” Suficient de timorată, Atena nu opuse rezistență, de fapt nici nu avea vreo șansă În fața celor cinci invadatori care În schimbul unei banale hârtii numită ProcesVerbal Îngrămădiră totul Într-o servietă gata pregătită iar produsul grâului făcut vrac, Îl luă În brațe unul din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să facă dreptate și, iată, comuniștii din facultate veneau să distrugă un om. Nu știu cine și ce a vorbit. Nu am de atunci - multă vreme am și visat întâmplarea - decât imaginea acelei mari săli cu studenți și profesori parcă ei înșiși timorați de ceea ce făceau. Stăteam lângă Lia. Fostă colegă de grupă din anul pe care-l pierdusem. Ei erau acum în anul trei. Îmi plăcea de ea. O mai înghesuiam uneori prin câte-o sală de seminarii, după-amiezile când venea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dansau alături de ele, mișcându-și mâinile pe șolduri, spate și umeri, fără să transpire, având grijă ca niciodată paharul unei fete să nu rămână gol. Nu semăna deloc cu singura mea noapte de rebeliune adolescentină, pe care mi-o petrecusem timorată, ghemuită Într-un colț, Îngrozită de mulțimea fremătătoare de la Limelight. Când am terminat de observat priveliștea, Leo Își alesese deja un tip frumos, brunet. Amândoi dansau cu un cuplu hetero frumos ca În reviste, toți patru mișcându-se perfect pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai târziu. În noaptea aceea am purtat o discuție lungă. Mi-a spus că se simte binecuvântat de strămoșii săi că are o concubină care nu este doar frumoasă, ci și inteligentă. Am fost încântată, deși mă simțeam un pic timorată. Am hotărât că trebuie să mă străduiesc să mă ridic la înălțimea laudelor Majestății Sale. Aceea a fost prima noapte în care nu a mai trebuit să execut dansul evantaiului. Am stat de vorbă în pat. Împăratul a vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
până la refuz cu hainele lui Chaquie. Așa că, în speranța că voi întâlni ceva celebrități în grupul lui Josephine, mi-am refăcut machiajul și m-am forțat să cobor la parter. Dădusem o adevărată luptă ca să părăsesc camera. Mă simțeam timidă, timorată și îmi închipuiam că toți ceilalți „clienți“ vorbeau despre mine. Când am ajuns în sala de mese îîmbrățișând zidurile și sugându-mi un deget, într-un gest copilăresc și total neatrăgător. O femeie cu dimensiunile mele nu dă bine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și de lucrurile cele mai groaznice. Mai ales de lucrurile cele mai groaznice. Am ajuns să-l urăsc la scurt timp după ce l-am cunoscut. —Hai să bei niște ceai înainte să înceapă terapia în grup, m-a invitat el. Timorată, mi-am turnat o ceașcă de ceai, prima din cele câteva mii îcu toate că detestam ceaiul) și m-am așezat la masă. într-o clipită m-am trezit înconjurată de bărbați. Din nefericire, nici unul dintre ei nu era tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Analizezi situația și calculezi momentul precis în care, în perfectè siguranțè, te strecori în trafic! Uneori, măi și forțezi! Asta e viața! Nu aștepți că totul sè-ți pice din cer! Mai și întinzi mâna! Apuci cu toatè forță! Bèrbètește! Șoferul timorat e mai periculos pentru trafic, îmi explicè el, decat vitezomanul convins! Un filosof al vieții și al traficului rutier acest instructor, ce mai! Am cunoscut-o și pe nevastè-sa, din privirile care ni se intersecteazè în oglinda retrovizoare atunci când, miercurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
difuzate dacă am fi nevoiți, într-o zi, să ne „civilizăm” și în acest domeniu ?... Cogito interruptus — Ai cam dat-o în bară cu povestea ta despre „criteriul trei” ! mă avertizează prietenul meu, Jurnalistul, de cum mă vede. — De ce ? întreb eu, timorat. Păi tu ce vrei, să nu se schimbe nimic, să rămînă tot impostorii ăștia care au distrus învățămîntul românesc ? — ! ? Am rămas perplex. Ultimul lucru de care îl pot bănui pe Jurnalist este că ar fi înregimentat politic și atunci critica
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
noi înșine, cumva ? „Din această dilemă nu vei ieși !”, îmi șoptește o voce sarcastică la ureche. Pe de altă parte, dacă această „dilemă” este numai a mea, dacă pentru generația (foarte) tînără este deja o sinteză care mie îmi scapă ? Timorat, mă întorc la cîrciuma mea să beau o bere. Singur... Visul unei nopți de mai — După cîte ai povestit pînă acum, am impresia că intri în categoria „bărbatului tradițional” ! — ! ? — Studii de piață, tataie, stiluri de consum, lasă, nu te obosi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
văzători este asumată de către orb ca lung și imprevizibil drum, ca potecă învăluită în posibile frânturi accidentale, în ciocniri cu obstacole și situații ce pot vătăma. Aici spațiul pare a se dilata, ținta, scopul, locul spre care se îndreaptă pașii timorați ai orbului fiind însușit de acesta drept un reper cu mult mai îndepărtat decât apare el celor neatinși de aspra damnare a orbirii. Suferința orbului se dovedește, așadar, unul dintre cele mai relevante exemple pentru dimensiunea suferințelor așezate între trup
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
care le-a fost dat să trăiască unor Cezar Baltag, Leonid Dimov și chiar Nichita. Mă rog, cu excepțiile nomenclaturii de rigoare, precum Beniuc, Bă nuță, Ivașcu, Stancu, Ralea, Camilar. Alunec brusc în amintiri și mă văd, student ardent și timorat, împreună cu Tania pe Belgrad nr. 5 la Ioan și Ulvine Alexandru, într-o casă cu cinci copii, unde orga lui Bach tuna și fulgera peste rafturile cu Patrologia lui Migne, apoi în văgăuna misterioasă a lui Sergiu Al.-George, în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
începe balul în care vreau, nu vreau partidele capelmaistrul va fi Traian Băsescu. Pe cine vor politicienii în locul lui Daniel Morar Am urmărit cu atenție evoluția doamnei Monica Șerbănescu în fața CSM pentru a vedea calitatea umană a candidaturii. O doamnă timorată, lipsită de siguranța opiniilor, evaluându-și temător șansele, lipsită de fermitatea impasibilă a unui procuror șef. La ora actuală clasa politică resimte DNA ca pe un atentat la propriile privilegii. Eforturile celor care luptă împotriva activității procurorilor au în vedere
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o calitate, apoi este aceea că întreaga exegeză a d-lui Const. I. Emilian vădește în d-sa un adept înnăscut al poeziei academice și un universitar format la școala d-lui Mihail Dragomirescu (...) unde canoanele unei estetici rigide și timorate sînt literă de lege. (...) Pentru d-l Const. I. Emilian poezia trebuie să fie așa cum stă scris în tratatele clasice, o poezie a subiectului, o poezie a conturului, o poezie a emoțiilor gradate, într-un cuvînt, o poezie de compoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un divagaționist absolut. Confuzia lui e rotundă ca și pămîntul, devine luciditate, pe partea cealaltă”. Fără comentarii... Într-o secvență intitulată „Enigme și evidențe urmuziene” din volumul Afinități efective, Ed. Cartea Românească, București, 1990, Șerban Foarță speculează în marginea obedienței timorate a lui Urmuz față de imaginea dominatoare a Tatălui. Este identificat un „exces de scrupule filiale (frizînd «aneroismul» însuși)” și - în ciornele de manuscris rămase - „o teodicee in nuce, vag maniheistă” (p. 57), însemnările despre atotputernicul revolver, „Suveran al lumii”, arătînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu părul prematur încărunțite, tot timpul mânios, condusese ducatul vreme de zece ani, cât timp nepoții săi erau încă minori; guvernase cu cinste și dreptate, dar cu o severitate de caracter care m-a făcut întotdeauna să-mi plec privirea, timorat. Grasulf, bine înfipt pe picioare și cu colțurile gurii lăsate, își frământa nervos mâinile la spate, fixându-mă cu niște ochi mânioși. Numai ce m-am înfățișat, că m-a și repezit: - Nu ți-e rușine, Stiliano? Cum ai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]