541,899 matches
-
intuițiilor noastre, cu diferite conținuturi, nu există și nici nu pot exista ca atare. Chiar ideea de spațiu abstract se anulează pe șine prin simplul fapt că nu putem gândi spațiul pur decât prin intermediul spațiului concret, experimentat 30. Spațiul și timpul nu există decât că posibilitate de înțelegere a mișcării, ca momente ale acesteia, mișcarea sub forma dialecticii, la care ne vom opri mai încolo, fiind principala certitudine a existenței și devenirii lumii 31. În ce măsură consideră Kant timpul și spațiul ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
30. Spațiul și timpul nu există decât că posibilitate de înțelegere a mișcării, ca momente ale acesteia, mișcarea sub forma dialecticii, la care ne vom opri mai încolo, fiind principala certitudine a existenței și devenirii lumii 31. În ce măsură consideră Kant timpul și spațiul ca fiind obiective, abstracte, și în ce măsură le reduce la capacitatea noastră de intuire subiectivă, conferindu-le realitate doar prin intermediul subiectului cunoscător, reprezintă o discuție separată, asupra căreia nu am să mă aplec aici. Este însă posibil ca Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în ce măsură le reduce la capacitatea noastră de intuire subiectivă, conferindu-le realitate doar prin intermediul subiectului cunoscător, reprezintă o discuție separată, asupra căreia nu am să mă aplec aici. Este însă posibil ca Hegel să fi exagerat referitor la acest aspect, timpul și spațiul kantiene nefiind atât de obiective și de abstracte pe cat încearcă el să le prezinte. Hegel nu a exagerat însă deloc atunci când a contestat deja menționată preeminenta kantiana a intelectului în raport cu rațiunea 32, fapt care echivalează pentru acesta cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
construit de intelect este mai ferm și mai strălucitor, cu atat mai intens devine efortul vieții, împotmolita în intelect ca parte, de a se muta din acestă, în lumea libertății. În timp ce viața pășește în libertate, totalitatea limitaților este în același timp nimicita, e raportată în această nimicire la absolut, și totodată este prin această înțeleasă și afirmata ca simplu fenomen: ruptura dintre absolut și totalitatea limitărilor a disparut"44. Eliberat de limitele sale, de unilateralitatea să care insistă să se determine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lumea încojurătoare și putând să se transforme astfel cu ușurință în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prin concept, gândirea se eliberează pe sine și se ridică deasupra constrângerilor fenomenale, chiar dacă nu le depășește 53. Sub forma unei universalități subiective, a unei singularități care și-a fructificat potențialul rațional, conceptul reprezintă o contradicție existența și în același timp depășită între eul prezent și eul posibil, eul normativ, eul real, în cele din urmă54. Pe cale de consecință, conceptul este superior intelectului deoarece "cuprinde în sine toate determinațiile anterioare ale gândirii, ca depășite". El devine astfel "identitatea să cu sine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
devenire, poate fi interpretată și în termenii contradicției hegeliene între cantitate și calitate. Aici, cantitatea, conceptele particulare, sunt reunite prospectiv sub forma conceptului integral al realității și sunt înserate astfel într-o nouă calitate, rațiunea. Orice cantitate se transpune cu timpul într-un nou calitativ, pentru că orice cantitate reprezintă o fostă calitate: "cantitatea este calitatea devenită deja negativă"68. Nouă calitate nu elimina pur și simplu cantitatea care a produs-o, ci o transmite mai departe sub o formă nouă, ameliorata
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele rezultate din acțiunea actorilor statali și non-statali, sub impactul unor amenințări și probleme specifice 8. Printre aceste provocări, față de caracteristicile unui stil de viață epuizant (mai ales al oamenilor din metropolele și megalopolisurile de azi), al crizei permanente de timp în care omul postmodern pare că se află (datorită unei civilizații bazate pe intensificarea și rapiditatea comunicărilor și a schimburilor de capital, de idei, de marfuri)9 se află și provocarea de a da o configurație juridică unui nou drept
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale statelor este, în opinia noastră, de cea mai mare importanță pentru societatea globală a secolului XXI, datorită, între altele și următoarelor considerente: - un stil de viață "consumisto-globalist" (răspândit la nivel universal) supus factorilor de presiune, viteza (o criză de timp nesfârșita în care se află omul postmodern)11, datorită intensificării și difuzării la scară globală a ideilor, comunicațiilor, produselor, mărfurilor, mijloacelor de transport, comerțului, banilor, serviciilor; - un tip de viață predominant urbanal omului postmodern (o viețuire în marile aglomerări urbane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a dreptului sau de a se afilia la asociații, sindicate, de a participa la viață civică), a dreptului sau la muncă, la odihnă, la remunerație echitabilă și egală (fără discriminare în raport de sex), a dreptului la promovare profesională, la timp liber, la concediu plătit, a dreptului la educație, a dreptului la un nivel de trai decent, a dreptului la apă potabilă și destinată uzului menajer, a dreptului la alimentație, a dreptului la pace și securitate, a dreptului la fericire, a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi consacrat în această Carta, tocmai din pricina îndepărtării omului urban de contactul cu natura, prin conceptul învechit de "orașe totalmente separate de natură"18. De asemenea, printre drepturile omului urban ar trebui înscrise și dreptul la muncă, la odihnă, la timp liber, specific adaptate, ca nivel de protecție juridică, față de condițiile vieții omului metropolitan al sec. XXI, unde legislatorul să aibă în vedere posibilitățile reduse de divertisment și condițiile de muncă ale omului urban în raport cu condiția să de ființă intrinseca legată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sferelor social-juridice. Prin urmare, cănd întâlnim în Preambulele diverselor documente internaționale în materia drepturilor omului referiri la "făurirea unei lumi libere de teroare și mizerie, de ne-demnitate și indecentă, de sărăcie și sub-dezvoltare", acestea constituie referiri indirecte, vizionare (pentru timpul lor) la generațiile V și VI de drepturi ale omului și implicit, la tipurile de subiecte de drept care vor beneficia de aceste drepturi ale omului. Caracterele juridice actuale ale drepturilor omului (universalitate, inalienabilitate, indivizibilitate și interdependenta)29 sunt însă unele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unele limitate, ele trebuind a fi îmbunătățite cu o viziune extinsă asupra drepturilor omului și sub aspect temporal: astfel, drepturile omului ar trebui să fie aplicabile nu doar "tuturor ființelor umane" (universalitatea, ca atare) ci "tuturor ființelor umane din toate timpurile" (adică, explicit oamenilor din viitor și generațiilor viitoare, pentru că acestea să se bucure, într-o societate din viitor, de beneficiul drepturilor omului de care se bucură toate fiintele umane din prezent, după principiul, în opinia noastră, conform căruia "în viitor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de viață decent, la alimentație, la apă) pentru populațiile lor. Cf. Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel ordre économique internațional. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO; PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. 32 Considerat în doctrina "un nou tip de sclavie a timpurilor moderne", ceea ce relativizează obiectivele asumate de state în documentele ratificate de ele și emise sub egida ONU, unde își asumă obiective de "făurire a unei lumi echitabile, demne, în care ființă umană să trăiască liberă de teroare și mizerie". Cf.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
compatibilitatea Islamului cu democrația Optimismul occidental inițial în fața fenomenului cunoscut sub numele de "Primăvară arabă", început în decembrie 2010 în Tunisia și extins, în forme ample sau limitate, în numeroase țări majoritar musulmane, a pălit repede, fiind înlocuit în scurt timp de stupoare și îngrijorare. Până în vara lui 2013, a devenit evident că "Primăvară Arabă" a eșuat în a produce democrație în toate țările în care s-a declanșat, cu excepția Tunisiei, acolo unde a început 16. La această evoluție s-au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
propus de Thomas Kuhn și devenit deja clasic. În accepțiunea lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o teorie care se impune lent în cadrul comunității științifice, reușind să facă față criticilor și, cel puțin pentru o perioadă, să își probeze validitatea. Cu timpul, paradigmă, care pentru Kuhn se întâlnește preponderent în cadrul științelor naturale, nu socio-umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonica) - începe să fie contestată din diferite direcții. Dacă reușește să incorporeze aceste obiecții sau să le invalideze, paradigmă supraviețuiește. În caz contrar, este înlocuită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
știință politică, acestea ar fi două motive pentru care această carte nu merită lăsată uitării. Punctul de plecare al lui Voegelin l-a constituit realitatea "colectivismului politic". Apărând pentru întâia oară în aprilie 1938, la Viena (adică la foarte scurt timp după Anschluss, momentul începând cu care a fost tot mai greu că cineva să pună la îndoială adevărată natură a ideologiei național-socialiste și a regimului degajat din această), argumentația lui Voegelin este una făcută în mijlocul evenimentelor, lucru care nouă ne
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european) de "realitatea în sine" explică motivul pentru care, la sfârșitul anilor '30, nu era deloc acceptat să se vorbească "despre religii politice" și să se interpreteze "mișcările timpului nostru nu doar că mișcări politice, ci de asemenea (și mai ales) că mișcări religioase" (p. 77). Realitatea în sine" reprezintă o noțiune importantă, daca nu chiar noțiunea-cheie a gândirii lui Voegelin. Desigur, prin "în sine" Voegelin nu înțelege acea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
entitled "Aesthetic Imagination and Literary Contexts în the Symposion Political Oratory of the 19th Century România." She is the author of Cântece dinaintea Decadentei. A.C. Swinburne și declinul Occidentului/ Songs before Decadence. A.C. Swinburne and the Decline of the West (Timpul 2013) and co-editor of Perspectives în Humanities. Keys for Interdisciplinariry ("Alexandru Ioan Cuza" University Press 2015) and the Supplement of Philologica Jassyensia X, 1 (19) (Tracus Arte Publishers 2014). În January 2015 she published în Symposion "On Diffident and Dissident
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cum oră de închidere impusă de autorități e destul de matinala pentru devoratorii de filme, vrem să ne asigurăm că aveți parte de cel mai bun film. Așa că votează filmul pe care vrei să-l vezi. -> Tombola BIKE-IN Încă mai ai timp să te înscrii. Trimite până azi la ora 23:59 pe miruna@thekite.ro răspunsul la întrebarea De ce iți iubești bicicletă? și poți câștiga a freakin’ cool bike + un rucsac Jansport. (http://publik.ro/blog/?p=2702) http://www.triathlonchallenge
Bike In by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82706_a_84031]
-
la 30. Nu părea tipul clasic de whiz-kid wannabe. Emi chiar este un whiz-kid. Anul ăsta, în jelania generală căruia i-am ținut și eu isonul, e singurul pe care-l auzeam că dezvolta, ca vinde, că se dezvoltă. Între timp, Emi s-a mutat la Londra, unde tocmai a câștigat Seedcamp, una dintre cele mai prestigioase competiții pentru start-up-uri. Concret, asta înseamnă o investiție garantată și niște uși deschise în locuri care-l vor ajuta să meargă mai departe. Mult
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
unui dans de societate. Asta a fost o dorință și mai puternică decât cea legată de pian sau de vioară, dar mi-am reprimat-o cu aceeași hotărâre: ce să caute un „antitalent” ca mine pe ringul de dans? Cu timpul, chiar si etichetele scrise cu creionul chimic se estompează. În cazul meu, a fost nevoie să treacă 24 de ani pentru că ceea ce-mi fusese scris în frunte să devină ilizibil. Am incercat atunci marea cu degetul și am început
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
cred că e deloc mâncare accesibilă oricui. Când eram student țin minte că era mult mai ieftină relativ și la alte chestii de același fel. Oricum eu văd mâncarea fast food o mâncare pentru cei leneși, sau în criză de timp, sau care nu știu să se autogospodărească. Taxa am auzit că va crește prețul cu maxim 50 de bani. Cred că e puțin față de cresteriile care le-au făcut patronii de la an școlar la an școlar până la urmă este ciudat
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
politicieni, va reuși să creeze ceva și pentru tinerii și sportivii români. dar mi-e că e doar o speranță. Da, a venit o Plăcintă la un minister inutil care nu este altceva decât o lipitoare pe buget După atâta timp și în asemenea context, e clar că nu mai vorbim de o demisie. Ci de o demitere. Rușinoasă. Și acoperită cu foarte mult, mult tupeu.
O demisie mai lungă decât veacul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82719_a_84044]
-
de obicei le dau că-s femei cu mulți copii], îi privesc în ochi când le răspund la întrebări, discut cu ei dacă au chef de vorbă [și cu mine au des], daca nu știu să ajungă undeva și am timp să le arăt drumul, mă duc cu ei, la fel cum fac cu oricine are nevoie de îndrumare. Și cam atât. Cred că senzația că ar trebui să facem cine știe ce lucruri mari care să revoluționeze dintr-o dată societatea e o
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]