1,238 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > FORMĂ DE FEMEIE Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1262 din 15 iunie 2014 Toate Articolele Autorului viscolul cuvintelor îmi escaladează dureros spirala timpanelor din suflet și curge în valuri de rouă acidă printre stele străine cotind armonios la dreapta la stânga reunește infinitul ochilor în șerpuiri de gânduri ispititoare mă frământă între lacome fălci modelându-mă standard în formă de femeie Referință Bibliografică: Formă
FORMĂ DE FEMEIE de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_tiger_1402809798.html [Corola-blog/BlogPost/365498_a_366827]
-
mă privește/ c-un ochi rece,/ îngeresc./ nu-nțelege ce-I șoptesc!” Umbra lui Ulise străbate prin poezia ei ca un blestem care desface “ pedeapsa de a ne aștepta/ zadarnic.” În “Mirosul culorilor de toamnă” vântul îi strigă numele în timpan, copacii își schimbă culoarea în nuanțe purpurii, ploaia plânge în ochii ei căprui când toamna i se lasă în picioare. 17. Rodica Magdan din Corabia, creator de modele, cu multe expoziții,poetă care are câteva cărți de poezie publicate. Poezia
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
slavă, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane, cu 64 de Octave - Sus, în acorduri de chimvale și alăute, iar jos în corzi și în stringuri cu această Armata de sunete răsculate, cu glasul spart în sunete de timpane, care lovesc toate în același timp, fără formă, fără ordine, fără poruncă, adică, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. Spun asta, pentru că o altă mare minciună sfruntată a fost comisă recent de Comisiei europene care a comunicat
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1394872933.html [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
Cu sânii pe omăt sub pleoapele-mi deschise Un înger rău îți patinează în vise, La mine în sărut un drăcușor A presărat un foc mistuitor, În ochi pe ciobul din oglindă Toți porumbeii tăi înghețați colinda Și noaptea în timpane Vocea ta îmi răsună, „iubito ești nebună, nebună...” Credeam că mor - nu mi-a ieșit figură Un calendar de cruci e carnea mea Abia la vârsta asta simt arsura Sărutului din noaptea când ningea...” (St. D.D.) Iubite, rănile din unghii
CRISTAL DE IARNĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1450433384.html [Corola-blog/BlogPost/368526_a_369855]
-
de origine română Nicolas Bourdoncle. Programul serii va debuta cu Concertul nr. 4 în sol major pentru pian și orchestră, op. 58 de L. Van Beethoven, va continua cu o piesă compusă de Valentin Doni - Muzică pentru corzi, pian și timpane - și se va încheia cu Simfonia nr. 1 în re major, op. 25 - Clasica de Prokofiev. Valentin Doni a fost, până în 2004, director artistic și prim dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale din Republica Moldova. A realizat turnee în Europa
Valentin Doni, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105433_a_106725]
-
asta am simțit că trăiesc o invazie de oameni arși din cap până în picioare, fără păr rămas pe cap, cerând ajutor și apă. Oameni plângând în hohote și strigând « Unde e Alina, unde a rămas Alina?». Aud și acum în timpan oameni care strigau «Unde p.. mea sunt pompierii, au trecut 15 minute de când am dat telefon» Văd mame plângând și oameni băgați în saci de către alți oameni cu vestă fosforescentă. Văd cum după ani de zile mă închin și îi
Incendiu Colectiv: Un tânăr care a scăpat din infern dă cărțile pe față by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101736_a_103028]
-
Aș vrea) Să botez locul și întâmplările Lângă cer Ferindu-mă de viscolul îndoielilor Al încovoielilor Ori țipetele dăltuite Pe poarta poemelor. Iubirea este foc ziditor În care dansează fulgere-n cercuri Clădind nemurirea! O voce răscolitoare se lovi De timpanul meu încins -Doar cei ce se golesc de sine devin cupe care se umplu cu focul sacru de Iubire! -Hristos a Înviat ! De atâta bucurie ! Eu parcă ma topisem Eram si totodată nu eram Mă depărtam, mă depărtam... Ușile, ușile
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1468665185.html [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci... Șarpele... Sau poate ne vom ridica o statuie, la răscrucea viselor pierdute și vom
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sarpele_leonid_iacob_1375206662.html [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
nr. 1524 din 04 martie 2015. POEMUL DE DIMINEAȚĂ M-am trezit brusc, prea devreme De un ceva ce s-ar putea să fie Un șoarece umblând prin cursa. Am o tuse nervoasă Ascult pașii intrusului, Dute vinoul tensiunii în timpane țin ochii strânși - nu vreau să-i deschid în lumina de lapte afumat. Arunc o privire spre cer e sângeriu și bat în lemn încă o zi de calendar 14 ore trăiesc 6 dorm 4 ore lipsesc, cineva mă fură
ADRIAN GRAUENFELS by http://confluente.ro/articole/adrian_grauenfels/canal [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
cu sine trupuri ostenite de furtuna lăsată în urmă. Simt îmbrățișarea suavă cuprinzându-mi sânii și îmi doresc să mă revărs în albastru. Cineva îmi strânge încheietura mâinii. O coardă a primei viori se rupe. Sunetul ei îmi izbește dureros timpanele: - Ce faci? Nu știi să înoți. picturi: Mihai Catruna Moragalla 30.01.2013 Referință Bibliografică: SFERA ALBASTRĂ / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 763, Anul III, 01 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Helene Pflitsch : Toate Drepturile
SFERA ALBASTRĂ de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sfera_albastra_helene_pflitsch_1359776999.html [Corola-blog/BlogPost/341364_a_342693]
-
Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încă o toamnă Cristina Pârvu Privesc azi frunzele căzând, Pe lacul nostru de-altădată. Din lună razele mușcând, Cu-aur acoperind-o toată. Același foșnet de demult, În al meu timpan răsună. Asuprind al vieții tumult, În mintea-mi amintiri se-adună. Mi-e dor de-o toamnă-n doi, Pe umărul meu tu iar să plângi. Sub cerul prea plin numai noi, Sufletul prea gol să-mi atingi. Referință Bibliografică
ÎNCĂ O TOAMNĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1472800092.html [Corola-blog/BlogPost/377982_a_379311]
-
pentru rolurile din scenă, ci pentru felul în care știa să-l spună pe Eminescu. Când se proptea în ușa unei bombe, înăuntru se făcea întuneric și răcoare, dar rumoarea aceea de crâșmă periferică și murdară continua să-ți sfârtece timpanele, până când actorul, cu glasul lui gutural din “Oda în metrul antic”, poruncea ca un Dumnezeu al bețivilor: „Mai multă sfințenie!“ Și gloata aceea informă se reculegea dintr-odată, nu mai auzeai niciun clinchet de pahar, niciun foșnet, niciun suspin, nicio
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495095552.html [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
eliminarea ontologiei stricto-sensu, de vreme ce atâtea stele ale muzicii ușoare românești, nu au dispărut fizic, numai că tinerimea de azi, nefăcând deosebire între răcnet, ori mormăit, și sunet, alege prima variantă a audibilului muzicii în formă de bătăi de ciocan pe timpane. Dar, pentru cine iubește muzica adevărată și pe cântăreții care vor rămâne în istoria muzicii ușoare, lăsând o entitate a repertoriului în urma lor, nu umbra nonvalorii, sunt încă interpreți care păstrează neîntreruptă aspirația sufletească la piscurile muzicii, prin aripile iubirii
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_florea_chiar_si_numai_aurel_v_zgheran_1389097981.html [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate... XI. DOAR DOUĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016. înjurături mi-au rămas (de la tata) primordiale ce-i drept și acelea lipite de timpanul urechii stângi pe care un orelist practicant budhist mi-a scos-o fără ezitare din rădăcină pentru mântuirea mea nirvanică anticipată a concis aproape fericit privindu-mă suferind atât de mult după șoaptele tale alerg eu oarecum nepăsător de perspectiva
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
m-ar putea face cumva să cred că destinul meu are vreo însemnătate acolo sus chiar și așa într-o ureche cum am rămas ... Citește mai mult înjurături mi-au rămas (de la tata)primordiale ce-i dreptși acelea lipite de timpanul urechii stângipe care un orelist practicant budhistmi-a scos-o fără ezitare din rădăcinăpentru mântuirea mea nirvanică anticipatăa concis aproape fericit privindu-măsuferind atât de mult după șoaptele talealerg eu oarecum nepăsător de perspectiva edenicădupă șoaptele tale singurele din lumecare m-ar
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
poetica“, desigur, Poezia, unde se afirmă că poemul își are sursa ființării, „hrana“, în «privirile fixe», adică în „imaginarul“ diurnului, în ochiul ce receptează realul din lumină. În registrul nocturnului, Poezia «se adapă / din întunericul eliberat de polii / asurzitori ai timpanelor.» (SAlf, 133). Arealul ființării permanente a poeziei stănesciene se extinde dincolo de realul receptat și sublimat prin vizual și auditiv, în lumea visului, pe tărâmurile oniricului, de vreme ce Poezia «se lasă să fie / visată în somn, / hrănindu-se numai cu legănarea / ciorchinilor
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
mai întâi de Platon, priveliște simbolizată stănescian prin «apariția sferei», este surprinsă în poemul Căderea oamenilor pe pământ, din al cărui final se reține și „ruga“ de a nu fi lăsat singur: Cuvintele mă ajung din urmă. Ele detună pe timpanul întins / între ceea ce este / și ceea ce nu este. // Cresc înapoia mea, cresc înapoi, / în amintire, / azvârlind o jerbă de trupuri / înspăimântate. // Trupuri în flăcări, trupuri în valuri, / trupuri în uragane, trupuri în desimea / pământului.// Cuvintele mă ajung din urmă / pipăindu
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
numai roata se-nvârtea / în ieri și-n alaltăieri... / Suflete, mai bine pieri. // Vreau să te-aud, să te adulmec, să te gust, / o, lucrul veșnic / sculptat de mine numai bust / și în cuvinte. // Dar nu pot nu e spart timpanul / prin care curg anomalii, / numite ora, ziua, anul / sau nenumite. Urechea mea este un țărm de mare / e marginea de sus a sunetelor lumii, / supusa arătare / a neființei. // Spun că sunt pești de sunet în vorbire, / ... / » - Cântec de scos apa
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
-n seară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o pasăre amară / pasul tău de domnișoară. O secundă, o secundă / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă. / Inima încet mi-afundă. // Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu / blestemat și semizeu / căci îmi este foarte rău. // Stau întins și lung și zic, / Domnișoară, mai nimic / pe sub soarele pitic, / aurit și mozaic. // Pasul trece, eu rămân. (SOrd, II, 33 sq.). Criticul literar Alex. Ștefănescu sublinia dinspre „avântul“ formei
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
cf. PB, 37 sqq). Din această perspectivă se evidențiază invocarea „dulcelui-dureros“ mers întru cunoașterea binelui și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci „desfășurat spațial (polidimensional)“, cercetând / ispitind cosmosul cel de toate
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și vrei dragoste la desert Nu te grăbești să stingi lumânarea să cucerești creasta de pe valuri stai și asculți zgomotele naturii nu ataci, nu te aperi doar stai și asculți din adâncul săpat în tine timbrul vocii ce-ți străpunge timpanul afecțiunii și al conștiinței înfometate Sinteza zilei: am kilograme în plus și sufăr de însingurare cronică îmi caut perechea de scară am scris la toate matrimoniale caut urechea potrivită pentru o voce care uneori plânge într-un ungher surd și
NU ATACI, NU TE APERI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ataci_nu_te_aperi.html [Corola-blog/BlogPost/357046_a_358375]
-
penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! O mișcare cenușiu-alburie. Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Mă și găsesc la capăt de plajă? Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Alerg... alerg... de parcă marea ar fi dat semn
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440915071.html [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
imensă! Alerg înfrigurat, târându-mi umbra... Alerg... alerg... de parcă marea ar fi dat semn că fuge! Croșetez musculare zvâcniri cu extrasistole și străfulgerări. Mă și găsesc la capăt de plajă? Tăișul scoicilor recent catapultate de valuri mă-ndeamnă. Am în timpane un sacadat și poruncitor Vivos voco, mortuos plango, fulgura frango! Pășesc pe dig nevolnic balerin... Gânduri în suspensie... Revenire... Alertă! O mișcare cenușiu-alburie. E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440915071.html [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
ale minciunilor. tensiuni se adună în clopotul de iarnă iar toamna, mă lasă mereu pe scaunul mic de copil, din camera păpușilor. mă sperie ochii păpușilor. nu mai plâng. răvășesc stoluri de vrăbii... una îmi lasă un țipăt scurt în timpanul stâng. nu știe să iubească. nu-i cer nimic. a plecat. creanga de măr spionează secundele părinților mei râd. toamna lasă câte un fruct rotund pe unul din noduri, până când vântul îl aruncă de pământ, lovind gratiile balconului, cu încă
DE PRIMĂVARĂ. AMÂNATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_primavara_amanata_anne_marie_bejliu_1330034324.html [Corola-blog/BlogPost/357934_a_359263]
-
concepe primul aparat individual de zbor: renumitul „rucsac zburător”; ideea se materializează, fiind transmisă tocmai în SUA, unde va fi brevetata șapte ani mai tarziu, de către americanii Wendell Moore, Cecil Martin și Robert Cumings. Gurile rele din cooperativa „Ochiul și timpanul” susțin că ideea a fost oferită pe tavă „inventatorilor” americani de către o cârtita KGB-ista, infiltrata în Ambasada SUA la București, personaj care l-ar fi ascultat cu multă atenție atunci cand Justin Capră, umilit de oamenii de știință români, s-
Iustin Capră a murit la Spitalul Județean Prahova () [Corola-website/Journalistic/102376_a_103668]