1,204 matches
-
peste altul, care au început să scoată o puzderie de scânteii, auzuindu-se din când în când trosnituri răzlețe, ca dovadă că-n lemne se mai păstrau stropi de apă. O bubuitură năpraznică l-a făcut să tresară. Ușa exterioară, din tindă, fiind împinsă de vântul dezlănțuit, a lovit în tocul ei cu atâta forță, încât geamurile de la ușa interioară au zbârnâit... mai-mai să se spargă. Imediat s-a lăsat o liniște de mormânt care devenise apăsătoare și-i dădea senzația lipsei
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
civic. Este prezentată apoi viața religioasă a românilor din bazinul Odorhei. Într-un alt capitol intitulat „Puterea Slovei” autorul prezintă istoria învățământului românesc din această zonă care merge pe același făgaș cu cel al bisericilor românești. Autorul arată că în tinda modestelor lăcașuri de cult sau în locuințele dascălilor bisericești și a preoților, au ființat cele mai vechi școli românești confesionale atestate documentar. Tradiția pedagocică și a frecventării de către români a școlilor din Odorhei este atestată încă din secolele XVII-XVIII. Biserica
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
efort psihic atât de prelungit moșu’ încercă și el un urlet de victorie, dar nu reuși decât un fel de cârâială precum o găină cu gâtul tăiat. Așadar, considerând că-și făcuse, pe deplin, datoria, se retrase, dar numai până în tindă, unde se și prăbuși într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
2016 Toate Articolele Autorului SORCOVA Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La fiert vinul cel mai bun, Mămăligă cu jumări, Părăsim anul de ieri. În Noul An care vine, Vă urăm numai de bine; Sănătate, bucurii, Rod bogat în câmp și vii. Să
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
în pârgă iară, de s-a copt cine-l mai freacă-n palmă, ca să nu se facă de ocară, tata trage-n gând câte-o sudalmă. astăzi în odaia lor cea goală, doar tăcerile mai sunt prezente și-un tăcine-n tindă într-o oală a rămas un „dolce fariente”. în odaia lor rămasă goală, câteva portrete pe perete și tăcerea mea orizontală înecată-n lacrimi și regrete. toate gândurile mele curg, peste somnolența mea lemnoasă, s-a lăsat încețoșat amurg în
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
comunități omenești, este locul sacru care îl ajută pe om să se tanspună într-un plan spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul de pe țarina lui, venea în casă să mai povestească. Apoi cerea o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în tindă, puneam în farfurie câteva linguri de lapte acru din cel proaspăt, cu caimacul deasupra, și mâncam cu poftă. Eram buni de culcare, altă masă nu ne mai trebuia! Iarna, uncheșul Iacob, împreună cu câte un cărăuș de la el din sat, veneau
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
care nu cer Decât să-mi fie bine. Și nicicând n-au cerut mai mult La viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut, S-avem mai multe pite. Și slana s-avem din belșug Pe masă, Si in tinda Dormeau și puneau boi la plug Că ziua să nu-i prindă. Cand fără pământ au rămas, Căci l-au luat cu japca, Din soare ei au făcut ceas : Sa-nvete carte față. Și au muncit zile și nopți, Far
NTRO ZI DE IARNA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347750_a_349079]
-
kg/familie și 25 de cruceri (moneda imperială). În anul 1868, a fost ridicat primul local de școală în Chelința, în locul numit Valea Glodului, cu bani adunați de la membrii comunității locale. Clădirea se compunea din: o sală de clasă, o tindă (anticameră) și o cameră de locuit pentru învățător. În anul 1902, sub îndrumarea învățătorului Vasile Merlaș, s-a construit localul altei școli, mai mari, situată în centrul satului, mai spațioasă și mai frumoasă; era compusă din două săli de clasă
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
au rămas apele, însă noi ne dam mai departe, zilele fără să ne supunem. o umbră drum de praf sau drum de piatră oiște de car nețăsălată, se rup iar haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
mamă!” O rugă olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seamă, Când și cocoșul obosi de cucurăgit?” „Ce tăt zâși, tu, cucoș fără grindă?” Îl luă moldoveanul la rost. „Iaca, d-aia n-o cloși găina în tindă, Că faci tu pă sântu în post!” „No, cum văz, îi bai astăzi la noi!” Începu ardeleanul, domol. „Io zâc s-o punem de-o pace, nu d-un război, Că-s dăstui să-mproște noroi. Bătrâna doamnă îi privi rând
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat. În tăvălugul vremii prinsă Rămas-ai ca o lumânare, Cu flacără aproape
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
de oi fiind, Vlăduț era tare cuminte, sâmțât - cum spunea moșu’ Hobza, care se atașase de el mai abitir decât de frate-său Dumitrică. Niciodată nu tăbăra peste noi atunci când mâncam în băraca din fața casei sau, după ce da frigul - în tindă. La fel, nu tăbăra nici pe mine atunci când îi dădeam să mănânce, ci aștepta cuminte să-i dau din mână câte o bucățică pe care o lua tacticos, cu mare grijă să nu cumva să mă zgârie cu colții lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
de oi fiind, Vlăduț era tare cuminte, sâmțât - cum spunea moșu’ Hobza, care se atașase de el mai abitir decât de frate-său Dumitrică. Niciodată nu tăbăra peste noi atunci când mâncam în băraca din fața casei sau, după ce da frigul - în tindă. La fel, nu tăbăra nici pe mine atunci când îi dădeam să mănânce, ci aștepta cuminte să-i dau din mână câte o bucățică pe care o lua tacticos, cu mare grijă să nu cumva să mă zgârie cu colții lui
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din mahmureală ca prin farmec, că doar nu era prima dată când bea
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și de râsul satului. Cînd i-au văzut că au ieșit în tindă, Naie s-a repezit cu ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să-mi dați Duminica un colac, și să vă aduceți aminte de mine că v-am scăpat dintr-
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
încremenită între ziduri. Devenea respirabil doar când conectarea prindea adierea și depărta liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca un smog în zori turla bisericii, de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
ce umblă ca momâile, cu capul între umeri, prin lume. Nu-i mai punem la socoteală și pe cei rău intenționați, că ne apucă pandaliile! Praful se alege, dacă nu cumva s-o fi ales! Procentul celor greu de înlocuit tinde spre 100%. E, abia acum drama, chiar tragicul care începe dintr-un ,,când''. Când nu mai ai ce pune în locul celor dispăruți, când un popor nu poate pune la loc alții, asemenea lor, adică alții asemenea spiritelor ce împing un
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
un sărut. Nu-i așa că-s bun platnic? GHICIT ÎN CAFEAUA NEGUSTORULUI DE UMBRE Ies pe prispa unui gând: Umbră cumpăr, umbră vând! Ce te-ascunzi după copaci? Undă-a nopții ce mai faci? Ies din gând și-aud din tindă oleandru din oglindă. S-a prostit. Spre mine latră să nu mă ascund sub piatră. Cea de umbre, unde-i țara? I-a ars harta ca țigara. O întreb pe neagra hoașcă: Mi-a ieșit vreun drum în ceașcă? E
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
Mințeam. Hai cu mine, zice, dar mai întâi să dăm pe la mine pe acasă să bem și să mâncăm ceva. Casa lui era undeva la marginea satului, o casă mocănească cu pridvor, plin de mușcate, cu două încăperi și o tindă. M-a recomandat părinților lui, niște oameni de toată isprava. Ne-a pus masa, am mâncat, am băut, mi-a arătat gospodăria, acolo am văzut eu pentru prima dată roata olarului, erau olari și făceau și butoaie mari de rachiu
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]