984 matches
-
în sala alturata expunând atunci Ion TUCULESCU. În 1946 are o altă expoziție personală la București, în 1947 primește și Premiul Salonului Oficial. În România cea mai apropiată prietena era scriitoarea Anisoara ODEANU, pe care o cunoscuse în studenție la "Tinerimea română". Din 1948 se stabilește în Italia și în 1949 expune la Napoli. Din această perioadă datează cel mai reprodus portret al lui Mircea ELIADE de a cărui familie artista era legată de mulți ani prin legături de prietenie. În
Nina Batalli () [Corola-website/Science/318956_a_320285]
-
A urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității din București. Primul ei articol de presă a fost publicat în 1912, în timp ce prima ei carte, "Crezul ocnașului", a apărut în anul următor. A colaborat la "Revista copiilor și a tinerimii", "Adevărul literar și artistic", "Lupta", "Cuvântul literar", "Dimineața", "Scena", "Rampa", "Femeia", "Gazeta literară" și "Contemporanul". În perioada 1929-1933 a trimis rapoarte de presă la Paris. În 1933 a editat revista "1933-1934". Ea a fondat Asociația Gândirii Europene, pe care a
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
în 1931-1932. Colaborează asiduu, cu articole, nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, mai ales pe teme moral-educative, la "Ramuri", "Flacăra", "Adevărul literar și artistic", "Lamura", "Viața literară", "Țara de Jos", "Țara noastră", "Universul literar", "Universul copiilor", "Dimineața copiilor", "Fântâna darurilor", "Biruința", "Tinerimea creștină", "Satul", "Țara Bârsei", "Flori de crin", "Ortodoxia", "Progresul", "România", "Timpul" și alte publicații periodice. A fost redactor la "Neamul Românesc". Conferențiar la Societatea de Radio (15 conferințe în 1930; 20 conferințe în 1931; 6 conferințe în 1932; 22 conferințe
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
de sculptură la Școala de Belle-Arte din București. Curând după aceea, și-a deschis un atelier în strada Griviței nr. 22, care a devenit în scurt timp „o adevărata școală a sculpturii acelor ani”. A expus în fiecare an la Tinerimea artistică, iar în 196 și la Expoziția oficială a artiștilor în viață, unde s-a făcut remarcat pentru protretistica sa, atât busturi cât și reliefuri. În Primul Război Mondial a fost mobilizat pe lângă Marele Cartier General al Armatei, alături de alti
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
statul român cu o mulțime de decorații în plan profesional și militar, ca urmare a participării sale ca voluntar la primul război mondial. Nu în ultimul rând, este de menționat că Arthur Verona a îndeplinit funcția de președinte al Societății "Tinerimii artistice" în perioada 1910 - 1921. Arthur Verona s-a născut la Brăila în ziua de 24 august 1867 (vezi secțiunea Controverse, incertitudini) în familia de origine dalmată a lui Francesco Spiridon-Verona și al Amaliei Lukovici. Între anii 1896 - 1902, Arthur
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
trei nume consacrate și alte opt-nouă tinere speranțe, la "Salonul Oficial" au fost selectați treizeci și opt de pictori mediocri aleși pe favoritisme clientelare. Premiile și medaliile acordate de către oficialii români cu o mare larghețe comercială, au determinat înființarea Societății "Tinerimea artistică" în anul 1901 de către un grup de membri fondatori dintre care făcea parte și Arthur Verona. La prima expoziție a "Tinerimii artistice" din 1902 cronica plastică a menționat că: "... deși făcută fără pregătiri îndestulate, prima expoziție a "Tinerimii artistice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
favoritisme clientelare. Premiile și medaliile acordate de către oficialii români cu o mare larghețe comercială, au determinat înființarea Societății "Tinerimea artistică" în anul 1901 de către un grup de membri fondatori dintre care făcea parte și Arthur Verona. La prima expoziție a "Tinerimii artistice" din 1902 cronica plastică a menționat că: "... deși făcută fără pregătiri îndestulate, prima expoziție a "Tinerimii artistice" se prezintă bine și e aranjată cu mai mult gust decât toate expozițiile anterioare: ea aduce în același timp un mare serviciu
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Societății "Tinerimea artistică" în anul 1901 de către un grup de membri fondatori dintre care făcea parte și Arthur Verona. La prima expoziție a "Tinerimii artistice" din 1902 cronica plastică a menționat că: "... deși făcută fără pregătiri îndestulate, prima expoziție a "Tinerimii artistice" se prezintă bine și e aranjată cu mai mult gust decât toate expozițiile anterioare: ea aduce în același timp un mare serviciu publicului nostru... Cel dintâi pas serios este că, de la un capăt la altul, nu mai întâlnești ca
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
altădată erudități de culori și greșeli elementare de linii care răneau ochii privitorului și dovedeau că cei ce le făceau n-aveau decât veleități de artiști". Pictorul a fost stimulat de aprecierile pozitive pe care le-a obținut în cadrul expoziției "Tinerimii artistice" din anul 1902 și, ca urmare, a început să lucreze la o mare compoziție intitulată "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare". Pentru realizarea tabloului, artistul s-a documentat "pe teren", făcând o călătorie de la Cazane (Turnu Severin
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
familia și soția sa. Salvarea financiară a fost datorată unui „binevoitor” discret și iubitor de artă. Ion Zurescu a fost de părere că așa s-ar explica faptul că Verona a fost prezent cu peste douăsprezece lucrări numai la Expozitia „Tinerimii artistice” din acel an. Momentul 1903 este cel în care pictorul s-a considerat a fi un impresionist. A lucrat intens în ulei peisaje, în special din Moldova, Brăila și Herța. A făcut și desene. Impresionismul picturii lui a dobândit
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
dobândit o notă particulară, lipsită de spontaneitate. În paralel, Verona a fost preocupat de pictura monumentală și a studiat tehnica frescei, o primă lucrare fiindu-i atribuită la decorarea Culei românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la "Tinerimea artistică". În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la "Tinerimea artistică". În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "", iar în 1907 a participat la a V-a expoziție a societății „Tinerimea artistică”. Criticul de artă Apcar Baltazar l-a considerat pe Verona alături de George Demetrescu Mirea, ca fiind
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la "Tinerimea artistică". În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "", iar în 1907 a participat la a V-a expoziție a societății „Tinerimea artistică”. Criticul de artă Apcar Baltazar l-a considerat pe Verona alături de George Demetrescu Mirea, ca fiind unul dintre cei mai buni portretiști români. Conștient de înclinația sa academică, Apcar Baltazar (sub pseudonimul Spiridon Antonescu) s-a indignat împotriva celor
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
distins prin decretul regal nr. 1794 cu Medalia Bene Merenti Clasa I. În urma participării la Salonul de pictură de la München din anul 1910 a fost distins cu Medalia de Aur. Tot în acest an a fost ales ca președinte al Tinerimii artistice, funcție pe care a deținut-o până în anul 1921. Cu ocazia expoziției Tinerimii din anul 1910, artistul a avut parte de o critică elogioasă din partea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, O. Zimbru și mai apoi în 1912 a lui A. Jeanjaquet
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la Salonul de pictură de la München din anul 1910 a fost distins cu Medalia de Aur. Tot în acest an a fost ales ca președinte al Tinerimii artistice, funcție pe care a deținut-o până în anul 1921. Cu ocazia expoziției Tinerimii din anul 1910, artistul a avut parte de o critică elogioasă din partea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, O. Zimbru și mai apoi în 1912 a lui A. Jeanjaquet. Între 1911-1912, a participat la diverse expoziții cu peste 25 de lucrări și a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
1898 când "Societatea Ileana" se afirma în confruntarea cu Salonul Oficial privind primenirea și înnoirea conceptelor artistice, așa se repeta istoria cu Societatea Arta Română (înființată la Iași în iarna anului 1917) care se dorea o opoziție activă față de corifeii "Tinerimii artistice". Apăruse o nouă generație de artiști care aveau o mentalitate diferită în creația și aprecierea lucrărilor de artă. Cum spiritul polemic era la ordinea zilei, critica nu l-a ocolit nici pe Verona care era perceput în acele timpuri
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
promova, încă, academismul la Școala de Belle Arte. Din păcate, acestă acțiune nu a reprezentat o opțiune suficientă pentru tinerii artiști care doreau să-și definească o poziție plastică și teoretică în conformitate cu tendințele acelor vremuri. Ca rezultat membrii ponderați ai "Tinerimii artistice" precum și noii adepți extremiști ai curentelor occidentale au contestat puternic tradiția semănătoristă și grigoresciană. Toți aceștia s-au grupat în spatele "Societății Arta Română" cu prilejul expoziției din anul 1920. Erau nume care avea să devină celebre în arta plastică
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
nume care avea să devină celebre în arta plastică din România: Theodor Pallady, Camil Ressu, Francisc Șirato, Dimitrie Paciurea, Marius Bunescu, Iosif Iser sau Cornel Medrea. Tudor Arghezi avea să menționeze că aceștia: Această rupere a unei importante fracțiuni a "Tinerimii artistice" a marcat un moment deosebit de important în evoluția artei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. Verona a considerat că manifestările la care a luat parte nu erau decât niște curente sezoniere. El nu a înțeles ce
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
în fața tirului considerațiunilor tehnico-estetice făcute de Francisc Șirato, a criticii pamfletare a lui Nicolae Tonitza sau a comentariilor critice ale lui Ion Minulescu. În anul 1921, Verona a organizat o mare expoziție personală, iar în 1922 a participat la Salonul Tinerimii precum și la prima manifestare publică a Academiei libere. Cu aceste ocazii a constatat că are mulți admiratori care i-au apreciat o serie de tablouri cu flori, pesiajele " Toamna, Joc în pădure" și "Lupta de la Podul Jiului" care poartă în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
ca un apărător al tradiției grigoresciene. La zece ani de vremea când era acuzat de excentricitate și refuza să expună la manifestările Salonului Oficial, arta românească se schimbase într-o asemenea măsură încât artistul putea fi acuzat de "pompierism" și "Tinerimea artistică" era deja considerată ca o organizație care menținea o artă plastică deja stabilită. Ea care înainte se erijase în susținerea artiștilor de avangardă a devenit o societate de susținere a artei ajunsă „tradițională”. În acest moment arta oficială l-
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Ecaterinei Verona". Verona a mai pictat peisaje de iarnă și peisaje din zona Brăilei. În atmosfera artistică bucureșteană a acelor vremuri, sprijinul pentru încurajarea unei "tendințe naționale" era fără discuție o realitate de netăgăduit. În paralel cu evenimentele organizate de "Tinerimea artistică", exista o efervescență datorată revistei "Semănătorul" care a apărut pentru prima oară în data de 2 decembrie 1901, cu o zi înaintea constituirii Societății "Tinerimea artistică". Critica de specialitate a afirmat faptul că "Semănătorul" s-a manifestat în literatură
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
naționale" era fără discuție o realitate de netăgăduit. În paralel cu evenimentele organizate de "Tinerimea artistică", exista o efervescență datorată revistei "Semănătorul" care a apărut pentru prima oară în data de 2 decembrie 1901, cu o zi înaintea constituirii Societății "Tinerimea artistică". Critica de specialitate a afirmat faptul că "Semănătorul" s-a manifestat în literatură asemenea "Tinerimii" în arta plastică. Cele două au umplut golul prin afirmarea unei imagini a realității rurale din România. Acest lucru s-a datorat identificării problematicii
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
exista o efervescență datorată revistei "Semănătorul" care a apărut pentru prima oară în data de 2 decembrie 1901, cu o zi înaintea constituirii Societății "Tinerimea artistică". Critica de specialitate a afirmat faptul că "Semănătorul" s-a manifestat în literatură asemenea "Tinerimii" în arta plastică. Cele două au umplut golul prin afirmarea unei imagini a realității rurale din România. Acest lucru s-a datorat identificării problematicii dramei și vieții acesteia. Arthur Verona cunoștea această tendință de redescoperire a tradițiilor artistice și istorice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
studiat la "Academia Julian", sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens. A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial. În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat. În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor. În anii
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea evoluție a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate față de doctrinele avangardiste. Astfel, la numai un an de la apariția volumului de debut, Ilarie Voronca aderă la atitudinea pragmatic inovatoare cuprinsă în "Manifestul activist către tinerime" al revistei Contimporanul, publică el însuși în 1924, împreună cu Victor Brauner și Stephan Roll, publicația de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]