982 matches
-
Olteni, iar în 1946 avea să fie cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi din București și Craiova: „Adevărul literar și
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
miroase-a bine..., 1957), proză (romanele Două surori, în revista „Nistru”, și Soldații, apărut fragmentar în săptămânalul „Cultura”), a publicat reportaje, schițe, recenzii și cronici teatrale în reviste și ziare din Chișinău („Cultura”, „Nistru”, „Femeia Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Învățătorul sovietic”, „Tinerimea Moldovei”). Cunoscător temeinic al limbilor greacă, latină, franceză, germană și rusă, B. a tradus proză, poezie, dramaturgie din literatura Greciei antice (Lisistrata de Aristofan, Medeea și Ifigenia în Aulida de Euripide), din literatura clasică latină (comedii de Plaut), din cea
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
-se prin 1911 la București, unde învață și profesează tâmplăria. Frecventează întrunirile mișcării socialiste, aderând la o ideologie sentimental-umanitaristă care va deveni principiul generator al scrisului său. Câteva articole îi apar în presa socialistă, apoi, în 1929, debutează, în „Foaia tinerimii” cu povestea Gheorghe Bolboacă. Succesul primei cărți, Apărarea are cuvântul (1934), dă un sens vieții sale. Publică alte volume și colaborează cu articole literare și sociale, cu amintiri, interviuri, proză la „Rampa”, „Gazeta”, „Facla”, „Tempo”, „Raza literară”, „Tribuna” și multe
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
lui Liviu Rebreanu. Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1977-1982), în 1988 devine director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău. Este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1994). Colaborează la „Chiparus”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Flux”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul de Stat (1978) și titlul de lucrător emerit al culturii (1981). B. debutează editorial în 1956 cu o culegere de povestiri, Zbânțuilă, urmată de alte cărți de literatură pentru copii: Vacanța
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri Sub geana codrului (1958), tributară perspectivei festivist-idilice a epocii. B. n-a evoluat considerabil ca poet nici în cartea care îi
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
negrii țărmi Doarme fără de nădejde pentru-a fi mâncat de viermi, Pentru-acesta nu-i dreptate... Nu e-n lume nime, nime Ca mizeria [lui] toată să o simtă-n adâncime. Cum? Acesta drept nu are ca fiind mort - și rece?... Tinerime, mergi de joacă, tinerime, hai, petrece, Ce îți pasă de cumătrul care-n umbră neagră zace... Cât trăiești ai parte numai... gura morților ea tace... Ba nu tace... Căci tiranul ce pe voi domnește, oameni, Pe voi suflete de șarpe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nădejde pentru-a fi mâncat de viermi, Pentru-acesta nu-i dreptate... Nu e-n lume nime, nime Ca mizeria [lui] toată să o simtă-n adâncime. Cum? Acesta drept nu are ca fiind mort - și rece?... Tinerime, mergi de joacă, tinerime, hai, petrece, Ce îți pasă de cumătrul care-n umbră neagră zace... Cât trăiești ai parte numai... gura morților ea tace... Ba nu tace... Căci tiranul ce pe voi domnește, oameni, Pe voi suflete de șarpe, pe voi inime de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bucura de un statut social practic intangibil. Iată, descris de același autor, în aceeași lucrare, un eveniment petrecut într-un sat din Banat, la sfârșitul secolului al XVIII-lea : „D. Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind eu învățătoriu tinerimii în Belinți, îndată după ce au înțeles că au venit aci, în sat, vrăjitoarea de la Drăgoești, au poruncit de au prins-o și luând de la dânsa făina, cucuruzul, lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale credincioșilor ei, tot astfel, pe de altă parte, ea-și dirige pururea îngrijirea ei într' acolo ca să țină interesele e vitale, atinse mai sus, în cea mai strictă legătură cu interesele statului și caută îndeosebi să înrădăcineze în inima tinerimii sale studioase patriotismul - suprema virtute cetățenească - dorind astfel a crește statului cetățeni credincioși și folositori. Așadar alipirea fermă a autorităților și a credincioșilor bisericii greco - orientale române cătră religia și naționalitatea lor nu poate fi escepționată din punct de vedere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învățămînt, fiind lipsită de orice ajutor din partea statului, e avizată esclusiv la dinarii săi proprii. Biserica greco - orientală română, credincioasă și devotată statului, totdauna a respectat legile și conform acestora limbile oficiale ale statului și îndeosebi pune mare greutate ca tinerimea, ce se pregătește pentru științele mai înalte, să învețe cu temei limba maghiară, nu numai pentru că aceasta în timpul mai nou a devenit limba oficială de stat, ci și pentru că, în împrejurările noastre, limba maghiară e un factor însemnat pentru cultura
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi. Pe când de o parte proiectul de lege în cestiune îmbrățișează limba maghiară cu cea mai călduroasă îngrijire și-i dă avantaje ce trec peste îndreptățire, tot atunci de altă parte el esclude mai de tot posibilitatea ca, în rândul tinerimii bisericilor de naționalitate nemaghiară, școlarii greco - orientali români, și cu deosebire aceia cari se pregătesc pentru cariera preoțească sau învățătorească, să poată învăța din temei propria lor limbă maternă, care, conform legilor în vigoare și după prescriptele statului organic al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
efectul votului de blam dat unui profesor față c-un asemenea elev. Să zicem că rău a făcut d. Filibiliu. Să-l pedepsim; însă interesul instrucției cere ca pedeapsa aceasta să nu fie publică și să nu se pronunțe în fața tinerimii, fiindcă astfel ea izbește în autoritatea întregului corp profesoral. Cu toate aceste unul dintre membrii juriului a stăruit pentru o mai aspră pedeapsă. Acesta e d. Frederic Dame. Nu e destul nici atât; onorabilul Ministeriu al Cultelor și Instrucției Publice, ascultând consiliul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
procederi viguroase. Cât pentru cazul cu palma dată insolentului din clasa I, nu era decât o consecuență fatală a lipsei de disciplină de care suferă instrucția noastră. Este un lucru natural ca acolo unde sunt profesori cari demoralizează ei singuri tinerimea profesorii conștiințioși să-și piarză câteodată îndelunga lor răbdare. De aceea măsura luată contra unui profesor care și-a pierdut pe o clipă răbdarea este nedreaptă și păgubitoare instrucției noastre publice. Era natural ea "Pseudo - românul " să ceară pedepsirea d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fac pe un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite. Dacă luăm aminte la stricăciunele pe cari le-au adus întregimei vieții noastre naționale emigrația tinerimii orășenești în străinătate, care nu ne aduce de-acolo în schimb decât o sumă de trebuințe costisitoare, uitarea de țară, stârpiciune intelectuală și o completă lipsă de interes pentru limba, literatura și istoria noastră, pentru tot ce ne deosebește în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și atâta brigandaj parlamentar, în același moment foile oficioase ne spun că finanțele merg bine, că mai trebuiesc câteva zeci de milioane pentru poduri peste Dunăre și pentru nouă linii de căi ferate și o gară centrală la București, pentru tinerimea elegantă, ce vrea să economiseze banii de birjă pân-la gara Tîrgoviștei. Apoi - deie-ni-se voie - sub vestita reacțiune, în trecutul cel odios, omul cu car, cu boi, cu pământ plătea un galben pe an și atâta tot. Nici chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fapt și sperăm că cei ce au dat asemeni ordine vor ști a le executa. Adevărul trebuie să triumfe; minciuna și crima trebuie să cadă! Când este vorba de interese mari, naționale, între cari ocupă primul loc educațiunea și instrucțiunea tinerimei noastre, toți românii trebuie să aibă un singur sentiment, o singură inimă, și-n ea trebuie să fie gravate cuvintele: progres și moralitate! [29 octombrie 1882] ["PRECUM ASTRONOMUL... Precum astronomul așteaptă cu minutarul în mână trecerea unui corp ceresc printr-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va avea-o generația viitoare, dominantă în România, prin îngrijirile d-lui C. A. Rosetti. Ceea ce ne uimește mai cu seamă și ne întristează când trecem peste stâlpii acestei reviste este lipsa de convingere, lipsa de energie sfântă, caracteristică pentru tinerimea tuturor popoarelor; este aerul flegmatic cu care sunt scrise monstruozitățile acestea. E ceva greoi și fără de talent în stil, ceva înjghebat și neîntreg în idei, ceva ce seamănă a negustorie cu. nouă principii politice. Din nou naționalitatea se ia ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și în mult timp câștigate, fără a li se da cu toate acestea perspectiva înaintării. Spre deosebire de statele antice, statul modern e sărac. Societatea, în mișcarea ei industrială și economică, deschide o sumă de ramuri de activitate bine plătite și atrage tinerimea inteligentă la ele, încît statul, care din parte 'și are asemenea o sumă de lucrări tecnice și speciale de îndeplinit, e prea ades în pericol de-a fi servit prost, pentru că plătește prost. În țările din Apus titlurile și decorațiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neapărat mult mai exigentă decât în trecut. Profesorii trebuie să se specializeze de acum înainte. Din simpli absolvenți ai facultăților, din simpli licențiați, ei trebuie să devie cu timpul învățați adevărați în ramurile lor și să facă de prisos emigrarea tinerimii noastre în străinătate. La noi, unde cultura a fost de secole înțelenită, nimeni nu are scuza că antecesori iluștri nu i-ar mai fi lăsat nimic de lucrat; din contra, tuturor li se prezintă posibilitatea de-a câștiga prin muncă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu i-ar mai fi lăsat nimic de lucrat; din contra, tuturor li se prezintă posibilitatea de-a câștiga prin muncă o reputație respectată. [22 februarie 1883] MANIFESTUL STUDENȚILOR UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI CĂTRE PRESA ROMÎNĂ Publicăm mai la vale manifestul tinerimii universitare din București adresat presei române în cestiunea Dunării. Fără îndoială prețuim sentimentele patriotice ale tinerimei noastre și nici am dori ca ea să fie altfel în această privire decum este. Dar, ca și cu ocazia adresei înmînate d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a câștiga prin muncă o reputație respectată. [22 februarie 1883] MANIFESTUL STUDENȚILOR UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI CĂTRE PRESA ROMÎNĂ Publicăm mai la vale manifestul tinerimii universitare din București adresat presei române în cestiunea Dunării. Fără îndoială prețuim sentimentele patriotice ale tinerimei noastre și nici am dori ca ea să fie altfel în această privire decum este. Dar, ca și cu ocazia adresei înmînate d-lui Clemenceau, ne îndoim de rezultatele practice ale acestei manifestări. E poate rău de-a provoca ironia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de rezultatele practice ale acestei manifestări. E poate rău de-a provoca ironia sorții și desigur o ironie e ca, imediat după înmînarea acelei adrese, d. Barrere să fie înaintat la rangul de secretar de stat de către guvernul său. Oare tinerimea noastră e convinsă că opunerea oamenilor ce ne domină e serioasă în Cestiunea Dunării, că ei sunt nevinovați ca copiii nou născuți? Puterile fac ceea ce se face în lume, fără scrupule escesive ele urmăresc pe socoteala noastră și a oricui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar trebui să fie de-a nu ne face complici vinovați ai procederilor lor. În privirea aceasta însă nu avem nici un cuvânt de-a da guvernului de la noi un absolutoriu, nici credem că merită sprijinit fie chiar prin manifeste ale tinerimii. Trecutul ne învață că el nu s-ar folosi de acest sprijin decât pentru [a] masca complicitatea sa deja dovedită în această cestiune. [24 februarie 1883] 261 {EminescuOpXIII 262} ["CE DOREȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE" DE LA OPOZIȚIE? Ce dorește "L'Independance
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noi sigur, știm pozitiv ceea ce vrea sau nu vrea guvernul nostru? Nu știm nimic. În toate cestiunile ne-am trezit cu surprinderi, ca și când încrederea țării acesteia ar trebui escamotată. Că așa este, vom cita un singur caz. Manifestul, numit al tinerimii universitare din București, pe care l-am tipărit cu oarecari rezerve în numărul nostru de ieri, e escamotat de la un număr mic de studenți de cătră un agent al partidului roșu, e revăzut, fără știrea semnătorilor sperăm, de onor. Radu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără știrea semnătorilor sperăm, de onor. Radu Mihai, încît majoritatea studenților a pregătit un protest în contra-i pe care-l comunicăm mai la vale, neputîndu-ne opri de a-i lăuda tonul serios și plin de inteligentă liniște. Va să zică nici măcar inima tinerimei nu e cruțată de ademeniri, ca să zicem așa, polițienești, cu sinceritatea ei înnăscută, ea să șteargă greșalele guvernului, ea să șteargă acel pasaj fatal din "Romînul" (iunie 1871) prin care se dădea tot ce pretinde azi Imperiul în Conferența de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]