18,899 matches
-
se atrăgea atenția că minte sau nu știe ce spune, trecea pur și simplu la alt chat room. Scria texte pentru certificatele de acționar și pentru broșura aferentă (Felicitări - Ați Devenit un Patriot al Pieței Libere din Lituania!) și le tipărea pe hîrtie groasă, textilă. Avea sentimentul că, în sfîrșit, aici, pe tărîmul invenției pure, își găsise chemarea. Exact așa cum îi jurase Melissa Paquette cu mult timp în urmă, era extraordinar să înființezi o companie, extraordinar să vezi banii începînd să
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
vîndă pe sub mînă la suprapreț, să circule în variante fotocopiate, să aibă valoare de monedă forte pentru doctori și să corupă profesori, altfel onești. Intuind că relativa libertate nu va dura, Iordan Chimet s-a grăbit în acei ani să tipărească, să-și facă ideile generoase cunoscute în emisiuni radiofonice și de televiziune și a avut dreptate căci, din 1973, a devenit din nou persona non grata datorită programului său estetic și, implicit, politic. Regimul dictatorial bazat pe cultul personalității, național-comunismul
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
Adrian (din pricina cărților lui Iordan pe care le-a editat, acest prieten a fost obligat să părăsească editura și a murit apoi în circumstanțe suspecte). Cînd "forurile" păcălite și-au dat seama cît de dinamitard e albumul, el era deja tipărit și mult lăudat în străinătate. Opt ani mai tîrziu, tot la Meridiane, se publică America Latină: Sugestii pentru o Galerie Sentimentală, conținînd texte extrem de curajoase despre esența malignă a dictaturilor. Sub pretextul totalitarismelor sud-americane, Iordan se referă la dictatura ceaușistă intrată
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
așa-numitul Congres pentru Apărarea Culturii, organizat prin influență sovietică în capitala Franței în 1935, ne face să asociem numele acestui important scriitor plecat din țară spre malurile Senei cu cel al autorului Spovedaniei pentru învinși. Cartea lui Panait Istrati, tipărită în 1929 în volumul-triptic colectiv Vers l'autre flamme, ce mai cuprindea două texte, de Victor Serge și Boris Suvarin, făcuse, cum se știe, mare vâlvă în acel moment, fiind prima contestare-demascare fermă a sistemului dictatorial instaurat de sovietici în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
marca ideologică a gândirii celor doi. Căci Fundoianu nu avusese la activ nici un angajament politic explicit, scrisul său limitându-se la poezie și eseistica literară și filosofică (versurile scrise în românește în perioada 1917-1923, care urmau să alcătuiască volumul Priveliști tipărit abia în 1930, eseurile dedicate majoritar literaturii franceze moderne din Imagini și cărți din Franța - 1922, și cele rămase în reviste, despre literatura română, poemele franceze din Ulysse, 1933). Din ce apucase să publice până la amintitul "discurs" se putea deduce
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de care suprarealiștii se detașaseră după o scurtă perioadă de colaborare. Comentând răspunsul lui Breton (un pamflet, Légitime défense, tipărit în revista "La Révolution surréaliste", în decembrie 1926) la o broșură semnată A.D. (alias Pierre Naville), care punea în chestiune tocmai fragilitatea acestei comunicări, Fondane îi sesizează contradicțiile, cu începere chiar de la sloganurile suprarealiste ce proclamau libertatea absolută a spiritului
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și o cofiță de apă rece și se scoală ușurat de la masă, zglobiu". Indiferent la ispitele civilizației, chiar atunci cînd realizează cîștiguri bunicele din cărțile didactice pe care le tipărește, Creangă se mulțumește cu bojdeuca sa, cu lut pe jos, "care, spre a continua cu vorbele Călinescului, vara ține răcoare și produce tălpilor goale o senzație plăcută, o gîdilare plăcută, cum o dă iarba pe locul de pășune". Pofta de
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
ce-și priveghea tatăl bolnav, scrie și comedia Iwona, principesa vinului de Burgundia care va vedea lumina tiparului abia în 1938, în revista "Skamander", și separat în 1958; premiera va avea loc în 1958. înainte, însă, de publicarea piesei, Gombrowicz tipărește primul său roman, Ferdydurke (1937), o temerară tentativă de înnoire a prozei, întâmpinată nu numai de Bruno Schulz cu entuziasm. Convins că va fi de folos în viitor, îndeosebi în postura de răzvrătit împotriva inerțiilor sterpe, înstăpânite, se ține în
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Magdalena Boiangiu Spectacolul se cheamă altfel decât piesa, așa cum e tipărită ea în traducerile românești: Cymbeline a devenit Regele Cymbelin. În original, în englezește tot Cymbeline se cheamă, titulara de rege apare în lista Persoanelor. Regizorul Alexander Hausvater a folosit o versiune germană a poetului Erich Fried - König Cymbelin - și din
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
amprente ale nepriceperilor d-nei Domnica Theodorescu (alias Mitzura Arghezi), inconfudabilele d-sale amprente antitextologice. Ca și în alte ediții de poezii argheziene "îngrijite" de d-sa, "reputata" d-nă refuză cu o plină de ridicul obstinație să recunoască valabilitatea, autenticitatea versurilor tipărite în ediția Scrieri și în ediția Versuri (2 vol., 1966), preferând întotdeauna să se întoarcă la ediția Versuri (cu o prefață de Mihai Beniuc), apărută în 1959, deși d-sa știe că respectiva ediție nu "strânge laolaltă șașa cum stă
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
a debutat editorial Mihail Sadoveanu, la vârsta de numai 24 de ani, cu patru volume deodată - trei de povestiri sau nuvele și un roman: primul apare, în iulie 1904, volumul Povestiri, urmează la nici o lună romanul Șoimii, iar apoi se tipăresc nuvelele din Dureri înăbușite, în septembrie 1904, și Crâșma lui Moș Precu, în noiembrie 1904 (dar antedatat pe copertă 1905, cum se obișnuia la sfârșit de an) - toate la Editura Minerva, al cărei director era un anume domn G. Filip
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
striviri ! Și, de fapt, nici nu am ce să-i reproșez și nici nu cred că el ar fi prea contagios pentru acei dintre noi deja vaccinați cu atîtea alte isme sistemice. Numai că tinerii postmoderniști de la noi, care își tipăriseră primele texte cu ochii ațintiți tocmai spre compozițiile moderne precedente și rîvniseră să le imite (ca dovadă că predomină în Ť generația 80 ť o obsesivă raportare la ele și la istoria literaturii în general, de care n-aș zice
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil compendiu al relațiilor culturale româno-italiene, pe următoarele direcții de abordare: L'ereditŕ di Romă
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
ediția Gheran din opera lui Liviu Rebreanu, o ediție critică excepțională aproape încheiată, printre puținele de acest fel pe care le avem " ceea ce ar fi fost foarte bine. În colecția "Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion sub egida Academiei Române și tipărită de Editura Univers enciclopedic, au apărut în 2001 trei volume, cuprinzând toate cele nouă romane, dintr-o nouă ediție a operei lui Rebreanu, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu. Condițiile foarte promițătoare ale colecției obligau la realizări pe
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
despre această ediție m-am pronunțat într-o cronică anterioară). A patra e ediția Nichita Stănescu, apărută în cinci volume (I-III, 2002; IV-V, 2003), pentru care mult mai îndreptățit ar fi fost Al. Condeescu, cel care a și tipărit recent două numere ale revistei "Manuscriptum" cu inedite Nichita Stănescu, făcând caducă imediat o pretinsă ediție critică, greșit atribuită. Se zvonește că Mircea Coloșenco s-a angajat în realizarea unei noi ediții Macedonski, după cea a lui Adrian Marino, ceea ce
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
au făcut fericit și te-au învățat fără să prinzi de veste. îndărăt în copilăria ce se află, ca și îngerul, lângă fiecare, fără să-l vedem" l Nu se poate ca între timp cartea Otiliei Țeposu să se fi tipărit și noi să nu fi aflat! De ani de zile așteptăm minunea unei sponsorizări generoase. De ani de zile dorim s-o găsim în librării, într-un tiraj îndestulător, cu un sumar neapărat numeros. Necesară ca o sărbătoare, minunată ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
după 1990 decât astăzi. Unii dintre editorii cu inițiativă au acuzat lipsa de rentabilitate. Alții s-au aruncat pe piață cu o vădită incompetență, dând ediții anonime, rău îngrijite ori de-a dreptul neglijente, fără un minim aparat critic, sau tipărind cărți urâte, respingătoare ca aspect grafic. Se poate face, totuși, ceva semnificativ în acest domeniu? Editura Gramar este un bun exemplu pentru un program inteligent de editare a clasicilor. Cu o experiență apreciabilă în domeniul editorial înainte de 1989, directorul Ion
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Marian Iancu De la primele sale încercări literare (1940) și până la debutul literar-publicistic din ziarul Timpul, numerele 1771 și 1772 din 15-16 aprilie 1942, când la rubrica "Popasuri" M.R. Paraschivescu îi tipărește schița Pârlitu, Marin Preda a fost frustrat de o înțelegere adecvată în receptarea scrierilor sale. Privite peste ani cu o detașată ironie, fără să le fi deformat sensul prin supralicitări forțate, pentru ca întâmplările să nu capete proporțiile unei "ostracizări", prozatorul
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
judecăților convenționale, tocmai cel care îi girase debutul publicistic îl socotea pe Marin Preda mai puțin talentat decât D. Bărbulescu. De fapt, schița De capul ei, pe care Geo Dumitrescu o reținuse pentru talentul autentic al autorului, urma să fie tipărită într-un număr viitor al revistei Albatros (nr. 9), proiect spulberat însă într-un mod neprevăzut prin desființarea revistei după cel de-al șaptelea număr al acesteia (15 iunie 1942). Între timp, în ambianța de la "Tiparul Universitar", la nivelul grupului
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
acum șansele de publicare a cărților acestor tineri scriitori concretizându-se într-o editură "cu firmă". Editura nu era o unitate economică de-sine-stătătoare, ci un oarecare "paravan" la adăpostul căreia Sergiu Filerot, împreună cu grupul revistei Albatros (prin Geo Dumitrescu), a tipărit sau urma să tipărească volume de proză sau de poezie semnate, printre alții, de Felix Anadam (Geo Dumitrescu): Aritmetică, Dimitrie Stelaru (Trecere), Marin Preda (Măritiș), Ștefan Popescu (Poezia trubadurilor), Ben Corlaciu (Pelerinul serilor), D. Bărbulescu (Oameni în beznă, nuvele),Virgil
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
a cărților acestor tineri scriitori concretizându-se într-o editură "cu firmă". Editura nu era o unitate economică de-sine-stătătoare, ci un oarecare "paravan" la adăpostul căreia Sergiu Filerot, împreună cu grupul revistei Albatros (prin Geo Dumitrescu), a tipărit sau urma să tipărească volume de proză sau de poezie semnate, printre alții, de Felix Anadam (Geo Dumitrescu): Aritmetică, Dimitrie Stelaru (Trecere), Marin Preda (Măritiș), Ștefan Popescu (Poezia trubadurilor), Ben Corlaciu (Pelerinul serilor), D. Bărbulescu (Oameni în beznă, nuvele),Virgil Ierunca (Relief, excursii critice
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
sus în canonul estetic. Nu am înregistrat în contul evenimentului decât o a treia versiune a unui bun eseu monografic despre Camil Petrescu semnat de Irina Petraș în Biblioteca revistei "Apostrof", apărut în 2003. Tot anul trecut, Editura Gramar a tipărit o nouă ediție a jurnalului lui Camil Petrescu, Note zilnice, prefață, text stabilit, note, cronologie și indice de nume de Florica Ichim. S-ar putea spune că e a doua ediție a jurnalului camilpetrescian, deși prima restituire aparținuse altui îngrijitor
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Istoria unei cărți, istoria unei întâlniri, viața unui om. Cum ați trecut, domnule Elvin, din presa culturală la teatru? B.E.: Vreau să spun că, din 1958, ca urmare a cărții rebele despre Anatole France, nu am mai avut dreptul să tipăresc nici un alt volum. Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Elvin, din presa culturală la teatru? B.E.: Vreau să spun că, din 1958, ca urmare a cărții rebele despre Anatole France, nu am mai avut dreptul să tipăresc nici un alt volum. Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a provocat o furie nemaipomenită. ŤForurileť - am auzit ulterior - au cerut imediata mea înlăturare
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
cap, dar nu că voi fi avansat -, a adăugat amenințător: reflectează bine înainte de a răspunde. Am tăcut în continuare, bănuind substraturile straniei propuneri, iar peste câteva zile am fost scos de la ,Viața Românească". Și n-am mai avut dreptul să tipăresc nici un fel de carte. Așa încât în această perioadă cărțile mele au fost inițial contractate de alți scriitori, numele meu fiind pe Ťlista neagrăť. Încheiau ei contractele în locul meu, iar după ce manuscrisul era acceptat declarau cine este adevăratul autor. M.I.: Domnule
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]