417,522 matches
-
complice al publicului în urechi. Deci, curaj și succes în continuare în tot ce faceti! Este crudă realitate.... determinată de oamenii politici pe care i-am votat și mai mult de atât i-am promovat. în condițiile în care acest tip de “personalități” aduc un rating atât de bun televiziunilor, de ce să ne mai mire atitudinea lor? asta sunt! poate acum, cănd observăm acest lucru, propun să nu le mai oferim șansă de a se dezlănțui, de a da posibilitatea de
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
naturală către replică violență; de a evita căderea într-un registru inevitabil dezonorant. Nimic mai greu decât să iți conții revoltă și repulsia, să te ridici spontan și să refuzi năclăirea. A proceda așa este a înțelege că un anumit tip de deșeuri nu merită ridicat de pe jos. Cu atat mai puțin băgat în gură. Ecologia prin abstențiune e recomadabila, dar nu cu pet-uri, ci cu deșeuri umane. Am convingerea că, încet-încet, asemenea deșeuri se descompun singure; științific vorbind, chestiunea
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
În continuare, AP se mulțumește să reia vechiul argument, fără să “ridice mânușa” aruncată de nedemnul sau preopinent: Grosul pamfletului se bazează, însă, pe un argument mult mai subtil. Pe scurt, ideile lui Bucurenci nu merită luate în serios pentru că tipul, altfel simpatic, nu a citit ce-am citit/scris noi și nu e sincer (să nu-l credeți, tovarăși!) când spune că e de stânga :)))))) Nu e banc, urmează citatul: Vă las plăcerea să citiți textul integral în Dilemă. N-
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit. Avertizările lor au fost totuși binevenite pentru specialiștii în Ecologia Industrială, căci au constituit punctul de plecare al analizelor ce au condus la conceptul ‚surplusului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia” (Editură Academiei Române
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
construi o distopie, este necesar să existe compatibilitate între alegerile de valoare din toate fazele Analizei pe ciclul de viață. Această compatibilitate este asigurată prin folosirea perspectivelor arhetipale din Teoria Culturală. Cunoașterea metodologiei ACV îngăduie achiziționarea unor competențe procedurale de tip ‘know how’ pentru dezvoltarea durabilă. Un produs industrial are asociat și impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică. Este vorba aici despre ideologia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează să traversam mai multe frontiere existente între Biosferă, Geosfera (aerul, apele, solul și subsolul) și Antroposfera. Apoi, prin focalizarea declarată pe echitatea intergenerațională, Ecologia Industrială ne forțează să traversam conceptual și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
adică mereu în cele două sensuri. Chiar și dintr-o parcurgere rapidă (« răpede privire ») a bibliografiei domeniului, devine limpede că Ecologia Industrială face apel la o multitudine de concepte într-o conjugare de mare rafinament intelectual. Se știe că asemenea tipuri de gandire constituie privilegiul unor perioade de pace, dar și de criză societala reală. Pentru că ele sunt văzute ca soluții, căi de ieșire din respectivele situații de criză. La ora actuală, criză majoră este constituită de o deteriorare într-un
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la Universitatea din Maryland, demonstra că “exploatarea spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic și durabilitatea. Punctele de vedere ale lui Nicolae Georgescu-Roegen și Herman Daly sunt bine fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sisteme de ‘farms’ paralele cu plajă. O bandă de ‘fish farms’ mai apropiate de plajă, protejată de o bandă de ‘wave farms’ ceva mai în larg. Va dati seama câte ‘credite pentru CO2’, în afară de electricitatea propriu-zisă, rezultă din activitatea ultimului tip de ferme? Titus Filipas Marile Sudului, Riviera, Eforie, economia politică normativa, Constantin Rădulescu-Motru, discurs de cauzalitate validat, fish farms, wave farms, Titus Filipas, credite pentru CO2 blogideologic.wordpress.com Titus Filipas (blogideologic.wordpress.com) Știință dezvoltării durabile poate fi realmente
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lumea a treia. Nu fac un lamento pentru londonezul care nu are altă alternativă decât să se prostitueze în corporația X sau în corporația Y, dar destinul copiilor indieni care nu au alternativă atunci când se angajează într-o fabrică de tipul celei care a mutilat 700 de indieni acum cativa ani, fără urmări juridice, ar trebui luat în calcul atunci când vorbim de crime împotriva umanității. Faptul că Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului și recentul eșec al Rundei
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dacă n-au fost securiști, mi-e milă de ei. de ce nu-ți folosești și tu creieratul într-un mod util? nu pricepi că așa doar vei fi aruncat la gunoiul istoriei, la fel ca vecinul meu belg comunist, un tip hoț, și din cauza asta cu atat mai trist? unul care a învățat comunismul în biblioteca și n-a văzut în viața lui cuba? mai, fă-ți o vacanță în cuba, dar nu în zona turistică, în aia real.... and get
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui imens patrimoniu cultural. Dacă ar fi să privim experiența peisajului din perspectiva fiecărui artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar fi, însă, raportată la diferite momente ale parcursului istoric ilustrat aici, formele peisagistice ar exprima tot atîtea variante cîte opțiuni estetice și doctrinare s-au manifestat în intervalul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
raportarea la motiv ca la un reper exterior, ca la o formă preexistentă, și integrarea acestuia în experiența sufletească și în dinamica gîndirii artistului pînă la disoluția modelului obiectiv într-o formă interioară autonomă. Poate că o lectură de acest tip în relația cu peisajul ar trebui să înceapă chiar cu momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
a efemerului. A sta în cafenea, cu singura ocupație de a iscodi din priviri, întotdeauna discret, și de a nota - e pentru autoare un stil de viață apropiat de cel al flâneur-ului. Trec prin carte nenumărate personaje, tentate să devină tipuri, dar cum viața lor de jurnal nu durează mai mult de două fraze, totul rămîne sugestie. Mai mult decît într-un jurnal obișnuit, notația e contemporană cu evenimentul: autoarea privește și consemnează deîndată (pînă la simultaneitate absolută: "În cafeneaua L
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Don Juan de spital care-și educă mai tînărul și neexperimentatul coleg în tainele cuceririi femeilor, înainte de a cădea pradă unui atac ce-l lasă semiplegic și amnezic. Zi că-ți place! în schimb, farsă "electorală" în care cinci candidați, tipuri de orientare politică diferită, devin tot atîtea tipuri de bărbați care încearcă să profite în diverse moduri de femeia care-i privește inițial la televizor, e cam prea facilă, naște prea ușor analogii cu similare situații politice - siluirea României de către
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]