561 matches
-
matematică modelul presupune interpretarea corectă a unui sistem formal sau adăugarea unor noi axiome la un sistem de axiome dat. În alte științe, modelul ar însemna suspendarea unor restricții, lărgirea câmpului de posibilități, o generalizare și abstractizaresau cel puțin o tipizarea unor cazuri particulare. Sub această ultimă formă apare și conceptul de model în cibernetică. Modelul este conceput, în acest caz , ca o oglindire a unor date și relații dintr-un domeniu anumit cu ajutorul unei structuri materiale -efective sau ipoteticemai simple
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
mult cu o poreclă, sau porecla a înlocuit numele; li s-a degradat și condiția civilă, nu mai sunt căsătoriți ci practică o tulbure stare de concubinaj, de „amantlâc”38. În construirea acestor personaje Caragiale a folosit o tehnică de tipizare cu multe implicații caricaturale din arta comediei populare și din arta circului. În D-ale carnavalului „amanții înșelați” adoptă măștile, joacă de bună voie roluri false, sunt luați la bătaie de adversari care nu-s ai lor, urmăresc vinovați închipuiți
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
minim funcțional de cei două sute de ani de evoluție instituțională, o variantă superioară a sistemului de fabrică al domnului Taylor. Obișnuit cu libertatea deplină, se miră adesea cât va mai putea să îndure. În carnetul său își notează: Anglomania înseamnă tipizare și înlesnirea repetiției. Numere și liste: liste de regulamente școlare, de nume ale profesorilor, nume ale institutorilor, numele primilor unsprezece și cincisprezece, lista culorilor școlii, liste de zone în afara limitelor, lista datelor bătăliilor din Războiului Civil englez și lista cauzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ancora la cabaret... Feriți-vă de teatru... Atențiune...” Sinteză între expresionism, tehnolatria futuristă și purismul constructivist, concepția despre teatru a grupării „contimporane” are în centru personalitatea actorului. Marcel Iancu vede - virtualmente - în cinematograf arta-pilot a vremii, „din cauza mijloacelor de mecanizare, tipizare, viteză, ubicuitate”, militînd pentru regăsirea identității „esențiale” a tuturor artelor: „eri încă în teatru se făcea literatură, în cinematograf teatru, în sculptură pictură, în arhitectură aquarelă, în literatură teatru” („Filmul“). Reducînd filmul la „esența” lui abstractă, disocierile trimit la ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și problema moralei, ceea ce dă romanului o dimensiune clasicistă, ca și problema paternității. Morala nu este văzută ca o problemă teoretică, ci implicată în modelul de existență, ca o coordonată a jocului de-a viața și de-a moartea. Dacă tipizarea, caracterul critic al romanului conturează dimensiunea realistă, trăsăturile general umane ale eroilor, caracterul moralizator dau dimensiunea clasicistă. Lipsa principiilor morale face din Costache Giurgiuveanu un avar, din Stănică Rațiu un tâlhar, din Aglae Tulea o brută, din Georgeta o cocotă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de "inserare" în viața socială. Chiar înțeleasă restrâns adăuga autoarea noțiunea de tehnică legislativă rămâne cu un conținut complex, susceptibil de noi distincții care ar putea eventual conduce la o delimitare a proceselor de tehnică legislativă, subsumabile procedeului general de tipizare juridică, de anumite practici și metode, ținând oarecum nu de "arta", ci de "meșteșugul" legiferării (cum ar fi modul de redactare a textelor legii, modul de structurare și sistematizare interioară a actelor normative. Fără a conține o normă definiție a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest sens, roluri bine precizate, iar modalitatea de exercitare a rolurilor este, la rândul ei, reglementată, prestabilită. Berger și Luckman consideră că rolurile sociale sunt asocierea unor scenarii de acțiune cu un anumit tip de actori sociali. „Acest gen de tipizare apare În contextul unui inventar concret de cunoștințe comune unei colectivități de actori.” (1999:73). Într-o critică a utilizării teoriei alegerii raționale În analiza instituțională, antropologa britanică M. Douglas argumentează faptul că instituțiile sunt Întemeiate pe un mecanism cognitiv
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie În interacțiune. Această construcție rezultă În alcătuirea unor „scheme tipizante În funcție de care ceilalți sunt percepuți și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma acestor tipizări și a tiparelor recurente de interacțiune stabilite cu ajutorul acestora” (p. 45). Mai departe, Berger și Luckmann consideră că „orice activitate umană este supusă obișnuinței, deprinderii, habitudinii. Orice acțiune care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care poate fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând există o tipizare reciprocă, Între cei care acționează, a acțiunilor devenite deprinderi. Altfel spus, orice tipizare este o instituție” (1999:66 - 68). Tipizările sunt Însă negociate În permanență În interacțiunile față În față și devin tipare În măsura În care devin anonime În raport cu situația față În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând există o tipizare reciprocă, Între cei care acționează, a acțiunilor devenite deprinderi. Altfel spus, orice tipizare este o instituție” (1999:66 - 68). Tipizările sunt Însă negociate În permanență În interacțiunile față În față și devin tipare În măsura În care devin anonime În raport cu situația față În față inițială. Pentru a se realiza, interacțiunea se folosește de tipare, dar În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând există o tipizare reciprocă, Între cei care acționează, a acțiunilor devenite deprinderi. Altfel spus, orice tipizare este o instituție” (1999:66 - 68). Tipizările sunt Însă negociate În permanență În interacțiunile față În față și devin tipare În măsura În care devin anonime În raport cu situația față În față inițială. Pentru a se realiza, interacțiunea se folosește de tipare, dar În același timp, modifică tiparele prin negociere. Relația
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezerva disfuncției tardive într-un procent ridicat. În general, indicația de transplant a grefelor renale de la donatori marginali, trebuie să vizeze receptorii vârstnici cu speranță de viață limitată. Evaluarea de laborator Testele obligatorii de laborator includ: - grup sanguin și Rh, tipizare HLA; - bilanț biologic urinar și sanguin,; - screening pentru infecții virale (virusurile hepatitice A, B, C, D, HTLV, HIV, virusurile din grupul herpes-citomegalus, herpes-simplex, Epstein-Barr); - screening pentru infecții bacteriene (hemoculturi, uroculturi, culturi din spută). Bilanțul pe organe: - cord: ecografie cardiacă, EKG
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin stimulare a creativității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-i putea studia mai bine mecanismele. De observat, de asemenea, tonalitatea generalizatoare pe care o folosește aici Călinescu, transferând noțiunea de clasic într-un domeniu ce depășește sfera esteticului, un domeniu ce ține mai mult de o dimensiune ontologică. Plăcerea tipizării se manifestă și aici, autorul analizând de fapt multiplele fațete ale tipului clasic ca bază a argumentării sale. Ca urmare, se mai scot în evidență trăsături precum caracterul elitist, erudiția, sociabilitatea, dar o sociabilitate distantă manifestată mai ales prin conversație
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
acestuia care nu mai permitea o reîntoarcere clasică deplină sau nici măcar una majoritară. Puțin diferită este situația în domeniul prozei care a permis o mai accentuată renaștere a unor elemente aparținând clasicismului, cum ar fi reflectarea realității, a naturii umane, tipizarea, respectarea verosimilului, trăsături pe care romanele lui G. Călinescu, de exemplu, le-au ilustrat într-o manieră reușită artistic, relevând, în acest caz, consonanța între idealurile teoretice din Sensul clasicismului și operă. În general însă, prin abordarea unei perspective diacronice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
practică. Dacă bărbatul alege să stea acasă, lăsând în totalitate soției sarcina dificilă de a câștiga pâinea familiei, acest lucru se reflectă negativ asupra lui. Un număr semnificativ de respondente au arătat că diferențele biologice esențiale dintre sexe pot justifica tipizarea de gen a „unor sarcini”, dar nu a tuturor sarcinilor. În ansamblu, răspunsurile la întrebările din grupul 1 sugerează faptul că respondentelor nu le-au plăcut multe dintre restricțiile tradiționale impuse femeilor, dar, în același timp, nu au putut sau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a le vedea „capabile să evoce, prin ele însele, imaginea unei târfe în plină glorie”, cu alte cuvinte, de a le vedea exprimând esența ființei sale, fixând-o într-o tipologie (Episcopul din Balconul crede și el în forța de tipizare a costumului). Acesta este însă și momentul când Warda aspiră la statutul de manechin: „De-asta am muncit pe brânci, ca să ajung, în noaptea în care trăiesc, un fel de manechin aurit”. Sau: „Eu, Warda, eu ar fi trebuit să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Vianu, Opere, 8, p, 175. 45 Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, Verlag von Philipp Reclam jun., 1878, p. 99. 46 Vezi I, nota 47. 47 Croce "exclude din istoria în sens propriu <<istoria naturală>>, care este îndreptată spre tipizare, abstracție, static. Introducerea <<evoluției>>, a <<transformismului>> în lumea organică nu salvează <<istoria naturală>>", pentru că istoria "are ca obiect evenimentul uman, procesul de formare a vieții umane". Și pentru Troeltsch, "evoluția este noțiunea istorică centrală", el distingând, ca și Rickert, "evoluția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atitudinea lui. El este "un Cațavencu al ideii de paternitate" (Ov.S. Crohmălniceanu). Otilia se mișcă într-o lume fixată pentru totdeauna în tipare. Fiind un personaj dinamic, nu poate fi redus la o schemă morală, deși a fost creat prin tipizare, ca mai toate personajele realiste. Ea este introdusă în acțiune prin portretul fizic expozitiv. Trăsăturile fizice sunt evidențiate cu concursul lui Felix, care în primele pagini este salvat de o "voce cristalină" și vede "un corp prelung și tânăr de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea, cultura unei întregi categorii, păstrând totuși atribute individuale, concrete - apte a le face viabile. Astfel, Prinstanda e simbolul servilismului, Cațavencu al oportunismului venal. N. Barbu propune chiar termenul de cațavencism, reprezentând comportarea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dublă: aceea de a fi un procedeu realist-descriptiv și critic. Transcrierea limbii vorbite este la Caragiale un mijloc al satirei sociale. Spre deosebire de limba personajelor lui Creangă, cea a personajelor lui Caragiale datează fiind un mijloc al datării, al localizării, al tipizării și, ca atare, un mijloc al criticii. Se ilustrează ideea că limba personajelor lui Caragiale este o limbă vorbită, subliniindu-se repulsia scriitorului față de scrisul frumos, disprețul său pentru rețetele estetice, modelele și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, în eternul feminin și în clipa, între da și nu, între solar și mister, între real și utopic."(Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de poetica românului. Tipizarea nu se reduce doar la fixarea personajelor, ea le pune în mișcare, făcându-le să joace diferite partituri în interiorul ciclurilor. Fiind incarnarea unei idei, a mondoviziunii autorului, tipul este și un vector al dramatizării. Personajul "tipic" participa astfel la o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]