276 matches
-
ca și unele exemplare autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă, datorită disputelor privind proveniența acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veche, de tradiție daco-romană. În privința tipologiei ceramice aceasta reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu fibule, monede sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la mână sau la roată și diferențiate prin câteva criterii (diametrul mai mic sau mai mare dintre gura și fundul vasului; umeri proeminenți sau prelinși; fundul gros): vas-borcan cu corpul zvelt, umărul ușor proeminent, buza răsfrântă și fațetată ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variate, menționate în tabelul următor: Tabelul indică preponderența ceramicii lucrată la roată (65-70%), pentru zona bazinului, dar și pentru restul teritoriului Moldovei. Dacă ceramica la roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul bombat, iar fundul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost împărțite după cum urmează: a) ceramica, modelată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI (îndeosebi în ultima parte, secolele X-XI) ceramica executată la roată. Tipurile ceramice sunt variate, însă cele mai multe sunt vasele borcan și tipsiile, modelate cu mâna și vasele borcan (oalele), lucrate la roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână și la roată, care reflectă fluctuațiile celor două categorii ceramice, de la o etapă la alta: pentru secolele V/VI-VII, în cele opt așezări, s-a găsit ceramică modelată cu mână (îndeosebi vase-borcan și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o așezare cu ceramică de lux); deși reprezentate ambele categorii ceramice, ceramica lucrată la roată o devansează cantitativ pe cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută la roata rapidă (cinci situri conțineau ceramică de lux) și numai în trei stațiuni ceramică la mână; comparativ cu etapele precedente, scade numărul tipsiile (doar trei exemplare fragmentare la Dănești), însă crește numărul stațiunilor cu ceramică de lux, de la una la cinci și se generalizează ceramica la roată, în defavoarea celei modelată cu mâna, care aproape dispare. Într-un sit s-au găsit fragmente de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 66. d) La Velniță: în marginea nordică a satului, într-o vale, s-au descoperit fragmente de vase-borcan (secolele V-VI) modelate la mână ori la roată, unele cu buzele alveolate (secolele VI-VII), dar și de tipsii, care sunt decorate pe fund cu brăduți. Totodată, s-au găsit și fragmente de vase, cu aspect grosier, făcute la mână (secolele VIII-IX), precum și din pastă fină, cenușie (secolele VIII-IX și X-XI). Din această așezare, cu straturi succesive, provin și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Vaslui a) Lutărie (Cimitirul evreiesc): pe terasa stângă a Râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, în preajma lutăriei din marginea sud-estică a orașului s-a descoperit o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
confirmat prezența unei locuințe rectangulare, prevăzută cu o vatră din pietre. Inventarul locuinței conținea un vas întreg și numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și trei locuințe cu material specific culturii Dridu (secolele X-XI). Cercetare Gh. Coman, I. Bauman, 1976; sondaj, 1977, I. Bauman și C. Buzdugan. Întreg materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (pandantiv de harnașament - nr. inv. 1668; tipsie - nr. inv. 3950). Bibliografie: Coman 1980c, p. 221, nota 9, 354 (fig. 144/5) - piesa de harnașament a fost datată greșit în secolele X-XI; Teodor 1997c, p. 134. 98. Rădăcinești (comuna Corbița), județul Vrancea a) Biserică: între Biserica veche și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase modelate cu mâna și la roată caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu, iar restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]