530 matches
-
stejarului când crește... a leului când se tologește-n soare, a calului arab când sforăiește în fața incendiațiunei de care fuge... Parecă dac-aș strânge [-o în] {EminescuOpVII 265} brațe, aș omorî - o, dac-aș săruta-o, i-aș sângera buzele tiranei mele... o urăsc... dar o urăsc de mor... Cortina căzu... De Lys îi făcu semn să vie pe scenă... Erau copile blonde cari jucau piesa în tricourile lor de mătase cafenii și cu pourpoinuri de atlas vișinii, cu pălării de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În mînă-ți tot mîini diafane, Și orice ți-o spune tu toate să crezi. Să-ți arză plămînii d-o sete adîncă Și apă, tirane, să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În mînă-ți tot mîini diafane, Și orice ți-o spune tu toate să crezi. Să-ți arză plămînii d-o sete adîncă Și apă, tirane, să nu poți să bei, Să simți totdauna asupră-ți o stîncă, Să-nclini a ta frunte la cine nu vrei. Să nu se cunoască ce bine vei face! Să plîngi! Însă lacrimi să nu poți vărsa, Și orice dorință
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asupră-ți o stîncă, Să-nclini a ta frunte la cine nu vrei. Să nu se cunoască ce bine vei face! Să plîngi! Însă lacrimi să nu poți vărsa, Și orice dorință, și orice-ți va place Să nu poți, tirane, să nu poți gusta! Să crezi că ești geniu, să ai zile multe Și toți ai tăi moară; iar tu să trăiești! Și vorba ta nimeni să nu o asculte, Nimic să-ți mai placă, nimic să dorești!” unde sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dregea punctele nevralgice. Altă dificultate apoi. Nici vorbă că Gonzalv, având copii, avea să aibă trebuință de o servitoare tânără cel puțin. Ei bine, Erminia nu îngăduia în casă decât femeia bătrână rămasă de la părinți, care la rîndu-i era o tirană și nu suferea nici un ordin străin, având socotelile și planurile ei. Acestea și altele fură informațiile oneste, poate dinadins exagerate, pe care madam Conțescu le dădu lui Gonzalv Ionescu. Pretendentul se sperie și raportă totul soției sate, cerîndu-i sfatul. Soția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? Îți mărturisesc că noi ne închinăm numai lui Dumnezeu celui Atotputernic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n-am socoti și noi
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fruntea [lui] străinii scriu conspirațiuni și alianțe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluțiuni grandioase ale Orientului a căror fală o duc vro trei indivizi, a căror martiriu și dezonori le duce poporul, sărmanul. Ați făcut din o parte din oraș tirana celorlalte cinci părți ca s-aveți alegători pe sprânceană, ați scumpit hrana de toate zilele ca s-aveți alegătorii voștri, ca în urmă acei puțini alegători să vă dea dreptul d-a vă croi diurne și d-a împovăra într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles A. Owen, op. cit., p. 305. (trad. n.) 1037 Ibidem, p. 306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles A. Owen, op. cit., p. 305. (trad. n.) 1037 Ibidem, p. 306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Iar interdicțiile nu au reușit decât să mărească admirația față de statele vest europene. Oamenii credeau că este de ajuns un semn din partea acestor țări pentru a schimba soarta Albaniei. Zvonurile căpătau dimensiuni nemaiîntâlnite. Se spunea că la vizita sa în Tirana, din 1987, Ministrul de Externe al Germaniei oferise garanții speciale că Occidentul va ajuta Albania, cu condiția ca ea să fie prima care abandona comunismul 79. Așa s-ar fi pierdut singura șansă ca Albania să fi fost și ea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1954. Kiss, Paraschiva, Mureșan, Sabin, Istoria românilor pentru școalele primare, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", Cluj, 1924. Korkuti, Myzafer, Thëngjilli, Petrika, Shpuza, Gazmed, Rama, Fatmira, Gjeçovi Xhelal, Shahu, Ajet, Lalaj, Ana, Historia e Popullit Shquiptar, Shëpia Botuese e Librit Shkollor, Tirana, 2001. Lazăr, Liviu, Lupu, Viorel, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, București, 2001. Lambrino, Scarlat, Arbore, Virgiliu P., Istoria românilor pentru clasa a IV-a secundară, ediția I, Editura "Autorilor Asociați", București, 1935. Lörinczi, Francisc, Istoria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din est, și pentru căderea regimului socialist în Ungaria, R.D.G., România, Bulgaria, Cehoslovacia" (Ibidem, p. 366). 69 Myzafer Korkuti, Petrika Thëngjilli, Gazmed Shpuza, Fatmira Rama, Xhelal Gjeçovi, Ajet Shahu, Ana Lalaj, Historia e Popullit Shquiptar, Shëpia Botuese e Librit Shkollor, Tirana, 2001, pp. 194-221, capitolele "Albania în sistemul socialist totalitar (1944-1990)", "Albania în anii 1949-1980" și "Prăbușirea sistemului socialist (1980-1990)". 70 Ibidem, p. 195, 205, 210. 71 Vezi, de exemplu, Ylli Pango, L'enseignement secondaire en Albanie, Éditions du Conseil de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? ÎȚi mărturisesc că noi ne închinăm numai lui Dumnezeu celui Atotputernic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu Ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n-am socoti și noi
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
familiarele semnale rutiere, taxiuri (galbene la New York, inscripționate "tacsi" la București), reclame luminoase, mesaje cinetice, grafitti, afișe etc., ne-am simți frustrați, dezorientați, debusolați; întreaga noastră existență ar fi destabilizată, modificată, dinamitată. Îmi amintesc cu deosebită pregnanță o călătorie în Tirana postcomunistă în care am resimțit personal primejdia (de moarte) decurgînd din absența semnelor: într-o țară care pînă în 1989 nu cunoscuse automobilul (doar șeful statului poseda unul), unde nu existau semafoare la intersecții, nici agenți pentru a dirija circulația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
element calm și plin de tact” și avea numeroase rețele informative și rezidențe în afara granițelor (trei la Belgrad, una la Vârșeț, Becicherec, Djvadek, Zagreb și Skoplje, două la Sofia, una la Varna, două la Atena, una la Salonic, una la Tirana, trei la Istanbul și una la Ankara, la Cairo, Beirut și două la Teheran). Frontul de Sud urmărea evoluția războiul din Balcani, atitudinea Bulgariei, dispozitivul armatei grecești și efectivele trupelor engleze în Orient și a celor ce au fost debarcate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
restricțiuni” prin care „să nu violeze drepturile istorice, ale unei națiuni vechi ca Ungaria”, aceasta fiind a treia problemă urmărită. Cu febrilitate, statul român a demarat acțiuni informative în această direcție încă din septembrie 1940. O notă a rezidentului de la Tirana a Agenturii Frontului de Sud din S.S.I.-ului transmitea la 17 septembrie 1940 informații despre concentrările trupelor italiene din Albania cu efectivul lor. Existau peste 250 000 de combatanți italieni, număr caracterizat ca „foarte mulți” într-o țară mică. De
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Divizia 19 artilerie. O dată cu izbucnirea conflictului, ca să fie permanent la curent cu tot ce se întâmplă în zonă, conducătorul stului român a solicitat Agenturii Frontului de Sud a SSI-ul maximum de informații prin rezidențele sale mai vechi (Atena, Salonic, Tirana, Belgrad, Sofia, Istanbul) sau nou implantate (Patras, Pireu, Joannina, Skoplje etc.), mai ales că aici dispunea de agenți și informatori atât în locurile fierbinți ale luptelor, cât și în centrele importante de decizie și de comandă, atât pe teritoriul grec
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întâi, valoarea artileriei grecești, al cărei tir era deosebit de eficace „în apărare, cât și în pregătirea susținerii atacurilor” infanteriei, realizând „întotdeauna legătura între cele două arme”. Într-o convorbire discretă, la care a asistat un agent al rezidenței noastre din Tirana, faptul a fost recunoscut chiar de către inspectorul general al Partidului fascist în Albania. După cum relata nota informativă nr. 30965 din 4 martie 1941, o altă cauză al insuccesului Italiei în războiul cu Grecia era atribuită „moralului foarte scăzut al trupei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
italian care, plecând în concediu, spunea cu amărăciune: „grecii luptă, au pentru ce. Eu, ca și mine mulți alții ne ducem în Italia; să mai lupte și alții, să lupte cine vrea și să învingă cine poate”. Informatorul nostru din Tirana mai prezenta o întâmplare, la care asistase pe 9 februarie 1941. În piața principală a capitalei Albaniei, acesta văzuse un grup de cinci grade inferioare din armata greacă, prizonieri, pe care câțiva ofițeri italieni au vrut să-i fotografieze. „Grecii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu produse agricole dintre cele două țări semnatare ale acordului s-au convenit concesii punctuale, sub forma unor reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. f) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Albania a fost semnat la Tirana pe data de 21 februarie 2003 și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004. În acord este prevăzut faptul că părțile vor stabili gradual, în cadrul unei perioade de tranziție care se va încheia la 1 ianuarie 2007, o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fin, considerat de critici testamentul artistului pentru generațiile viitoare: "M-am întors din Albania, unde am fost invitat să primesc premiul Kadaré. Eram distrus, insă m-am dus, ca să nu dezamăgesc poporul asta viteaz care inaugura cu mine premiul. La Tirana am avut parte de unul dintre omagiile cele mai emoționante din viață. Acest popor, care a suferit de pe urma tiraniei și la care se văd încă urmele dictaturii, fetele brăzdate de suferință și buncărele întunecoase pe care le construise tiranul, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Succesorul în calitate de posibil urmaș al lui Enver Hodja) este invitat la tribună, alături de cei mai devotați membri de partid, cu ocazia unei manifestații de 1 Mai. Fapt care nu-l surprinde doar pe el, un simplu angajat al televiziunii de la Tirana, ci stârnește cele mai diverse reacții în rândurile colegilor, cunoștințelor și rudelor, de la nedumerire sau admirație la invidie, de la uluială la ostilitate. Consolându-se cu amintirea ultimei întâlniri de dragoste cu Suzana, și înțelegând că despărțirea anunțată de ea și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oamenilor. Pulveriza ideile, anihila orice dorință de împotrivire și cu atât mai mult, de revoltă". În acel climat de groază și deznădejde, oricine era susceptibil de a fi lovit de tornada năucitoare și misterioasă, în timp ce victima (vezi directorul RTV din Tirana) lovită de moarte, ca în tragediile antice, nu-și putea reprima totuși o admirație vlăguită în fața atotputerniciei funeste a zeilor. Culpa generalizată, dihonia întreținută programatic între diverse clase sociale și bresle profesionale, deposedarea celor mulți de reperele credinței, de tradiții
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
polițist, gotic și psihologic totodată. Și peste toate, iubirile frumoasei Suzane, retezate în fașă de ghilotina cerințelor superioare de stat și de partid, altfel spus, a capriciilor Conducătorului. Iar dacă misterul morții Succesorului mai persistă încă în opinia publică de la Tirana, asta și datorită romancierului-vizionar Kadare, viața și moartea Conducătorului au devenit de mult istorie întunecată sub zodia celui mai terifiant blestem. Fantasma Mariei Callas Helmut Krausser (Esslingen, 1964) n-a avut deloc o viață monocordă și previzibilă. A început studii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de Th. Codreanu), Editura Minerva, București, 2000; Doina (Tatăl meu, Rusia), Editura Junimea, Iași, 2000; Poeme, Editura Cronica, Iași, 2001; La Baaad (In Baaad) (ediție bilingvă română-engleză), Iași, 2006; Loje Dashurie (Jeu d'Amour) (antologie de poeme în limba albaneză), Tirana, 2007; Poeme și proză, Bârlad, august 2008. Alte volume de autor: Pentru Marin Preda, București, 1996; Timpul asasinilor (în colaborare cu Stela Covaci), București, 1996. Traduce, în colaborare cu Maria Ivănescu: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han (1980); Mircea Eliade
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]