674 matches
-
masculine și fe mi ni ne, se observă că relațiile umane sunt mult mai comple xe. Ele pre supun con frun ta rea, negocierea, vio lența, iar o femeie nu ră mâ ne niciodată în afara acestora, ci participă foarte ac tiv la construirea pro priei ima gini. Chiar dacă siste mul îi este de fa vo ra bil, femeia se stre coa ră cu abi li tate prin labirintul juridic și încearcă să folosească la ma ximum cele câteva avan ta je
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
po lii so ciabi li tă ții. Ve ci nă ta tea se dovedește a fi o adevă ra tă instituție, chiar dacă nu a fost va li da tă ca atare din punct de vedere po li tic și administra tiv, dar a func țio nat ca un adevărat orga nism ca pa bil să re gle men te ze și să sancțio ne ze com por ta men te le și atitudinile. De spre un proces de „pri va ti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le devine un lucru firesc într-o ase me nea socie tate. În mahala se trăiește, în mahala se iu beș te, în mahala se moa re, sub ochii lumii și cu complicitatea acesteia. Mahala ua devine un personaj „singular-colec tiv“ căruia nu i se poate ascunde nimic: „știe toată mahalaua“, „a auzit toată mahala ua“, „a văzut toată mahalaua“, iată maniera de permane tă între pă trun de re a pu bli cu lui cu familia lul și de raporta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sociale, care nu ținea cont de nimic, care se purta oribil: un murdar, un nespălat, un nepoliticos, impertinent și ipocrit, un răutăcios care nu ezita să lanseze obscenități cu orice ocazie. Dicționarele de astăzi dau mai multe sinonime ale adjec tivului grobian: bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. Substantivul descrie individul care se evidențiază prin lipsă de educație și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
abe, akan, ga, yoruba, igala, nupe, igbira, bini, kukuruku, idoma, ibo, ijo); benue-congo (kambari, bașa, reshe, gure, piti, afusare, irigwe, katab, kadara, koro, afo, birom, ganawuri, rukuba, eggon, pyem, păi, yergam, jukun, nyidu, mbembe, boki, yakoro, ibibio, efik, ogoni, akunakuna, tiv, bătu, bitare, ndoro, mambila, bantu); Adamawa de est (tula, dadiya, waja, cham, donga, wom, mumbake, daka, taram, sări, sewe, woko, kotopo, kutin, durru, mumuye, kumba, damă, mono, mbum, kpere, lakka, dek, yungur, kam, munga, longuda, făli, nimbari, bua, nielim, koke
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lumină, să urmărim și să ilustrăm, înlăturând tot restul. Obligă oare absurdul la moarte? Iată problema ce trebuie discutată înaintea oricărei alteia, în afara tuturor metodelor de gândire și a jocurilor spiritului dezinteresat. Nuanțele, contradicțiile, psihologia pe care un spirit "obiec- tiv" știe să le introducă în orice problemă nu-și au locul în această căutare și în această pasiune. Aici e nevoie doar de o gândire logică. Lucrul nu-i simplu. E ușor să fii logic. Dar e aproape imposibil să
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cu prietenii vrute și nevrut e. Ca unul care știu despre ce este vorba, mărturi ses c că de mult timp nu mă mai atrag astfel de discuții. Sunt în general discuții la fel de deșarte, care nu au nimic at rac tiv. Unii ,,filozofi“ i-au și etichetat pe cei care preferă să-și lase gândurile să zboare într-o clipă de liniște, poate chiar de meditație: ,,iată un însingurat, un ratat care nu și găsește locul; nu este ca noi. Este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
eleff rționată ac senț ial pen emisiune ealizasem administra orbea p b mânește, vățat foa pede și arte ac u răspuns imedi gice dar eapărat biect ! A bstanță în regimului gatul UE , el știind rezentanț la est tru cu un tiv Nu rea ine a rte era tiv, uri ate, nu la vea ce din nu să ilor 87 săi". Totuși observațiile și cuvântul său erau literă de Evanghelie la București iar peregrinările sale prin județe erau controale legate de reforme
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ealizasem administra orbea p b mânește, vățat foa pede și arte ac u răspuns imedi gice dar eapărat biect ! A bstanță în regimului gatul UE , el știind rezentanț la est tru cu un tiv Nu rea ine a rte era tiv, uri ate, nu la vea ce din nu să ilor 87 săi". Totuși observațiile și cuvântul său erau literă de Evanghelie la București iar peregrinările sale prin județe erau controale legate de reforme și reinstalarea capitalismului, alinierea la normele Uniunii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ci oluționar. ziaristicii a socială, slui. ul Muntea ă" am vru ână la urm Vaslui. mată. Cât omentarii mportat antă răm oiu a intu nspus arti reprezenta încearcă iar nu, t o ă, am și ca âne it-o stic tiv să 116 presa timpului (au scris despre noi Adevărul, Monitorul, Obiectiv, Meridianul ș.a.) în frunte cu Evenimentul Zilei din joi, 21 decembrie 2006 (adevărat material de profesionist), în memoria scurtă a televiziunii (TV națională și alte TV, au relatat despre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
grupuri, nu cu manu scri sele individuale. Variantele diverselor manuscrise nu pot fi redate În textul propriu-zis al unei ediții moderne, ci numai În aparatul critic. Aparatul critic este pozitiv, atunci cînd dă forma din fiecare manuscris folosit, și nega tiv, cînd citează numai formele care diferă de cea din text, subînțelegîndu-se că ceea ce nu se citează este la fel cu textul; aparatul critic pozitiv reprezintă soluția ideală În toate edițiile, dar, din economie tipografică, de obicei se folosește cel negativ
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pr ie A, “ Pe isa j d e to am n a” , ” Co pa c de sf ru n z it” ; ▪ că n te ce de to am n a di n v ia ta sc o la ra ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a și în gr u p. 4 o re 2. Pr ie te n i s i pr ie te n îi 1. 1. 1. 4 1. 2
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
br ea n u ; ▪ șu bi ec te pl aș tic e: “ Pr ie te n ia ” , “ Po rt re tu l p rie te n ei m el e” ▪ că n te c: “ Pr ie te n ia ” ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a și în gr u p. 4 o re 3. D în lu m ea ce lo r că re n u cu v an ta • pr ez
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ce lo r că re n u cu v an ta • pr ez en ta re a în șu și ril o r pe rs o n aje lo r; • ex er ci ții le x ic al e; • ac tiv ita te de m e m o ra re ; • ac tiv ita te de zb at er e; • ex er ci tiu joc de im ag în at ie lit er ar a, pl aș tic a, m u z
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
pr ez en ta re a în șu și ril o r pe rs o n aje lo r; • ex er ci ții le x ic al e; • ac tiv ita te de m e m o ra re ; • ac tiv ita te de zb at er e; • ex er ci tiu joc de im ag în at ie lit er ar a, pl aș tic a, m u z ic al a; • joc de im ag în at ie : “ A
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
o di a po tri v ita v er șu ril o r po ez ie i “ Li be lu la ” di n te x ț; ▪ că n te ce de sp re v ie tu ito ar e; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a în pe re ch i. 4 o re 4. Pe ar ip i d e ba sm e și po ve st i • st ab ili re
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
a în să ț” , “ M aș ți” , „ O bi ce iu ri și tr ad îți i l a ro m an i” , “ Fe lic ita re a” ▪ șu po rt m u z ic al : Co lin de ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a și de gr u p; ▪ ev al u ar e - pr o ba pr ac tic a; ▪ de sf aș u ra re a se rb ar
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ar ta , cd G eo rg e En es cu , po rtr et u l m ar ilo r ar tis ți, po ez îi di n o pe ra lu i M ih ai Em în es cu ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a și pe gr u pe . 4 o re 7. N at u ra și fă rm ec u l e i 2. 1 2. 2 3. 1
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2 3. 1 3. 2 4. 2 • ex er ci ții de ci tir e ex pr es iv a; • ex er ci ții de de zv o lta re a lim ba jul u i s i cr ea tiv ita ții ; • ex er ci ții de o bt în er e a to n u ril o r și n u an te lo r; • ex er ci ții de m em o riz ar e și re ci
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
a; ▪ șu bi ec te pl aș tic e: “ Pe isa j d e ia rn a” , “ V is de ia rn a” ; ▪ șu po rt m u z ic al : Că n te ce de ia rn a; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a, în pe re ch i, în gr u p. 4 o re 8. A di er i d e pr im a v ar a 1. 1
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
ic at iv a, ex er ci ții le x ic al e, joc u ri al e fig ur ilo r re to ric e, joc u ri de 3. 1 2. 4 3. 2 4. 2 cr ea tiv ita ții ; ▪ ex er ci ții și joc u ri de co n fir m ar e a în te le ge rii m es aju lu i; • ex er ci ții de di ct ie , joc u ri de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
e: “ Pr im a v ar a în o ch îi co pi ilo r” , “ Fe lic ita re a” ; ▪ șu po rt m u z ic al : “ Pr im a v ar a” , de V iv al di ; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a, în pe re ch i s i i n gr u p. 4 o re 9. M am a, fii n ta ce a m ai dr
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
u p. 4 o re 9. M am a, fii n ta ce a m ai dr ag a 1. 1 2. 1 1. 2 2. 2 3. 1 4. 1 4. 2 3. 2 • le ct u ra ac tiv a a te x te lo r; • ex er ci ții le x ic al e și de de z v o lta re a cr ea tiv ita ții ; • joc u l r im el o r; • joc u
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
1 4. 1 4. 2 3. 2 • le ct u ra ac tiv a a te x te lo r; • ex er ci ții le x ic al e și de de z v o lta re a cr ea tiv ita ții ; • joc u l r im el o r; • joc u l f ig ur ilo r re to ric e; • ex er ci ții de m em o riz ar e, re ci ta re , m o n
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
s; • re al iz ar ea de fe lic ita ri; • o rg an iz ar ea u n ei se rb ar i p e ac ea st a te m a. m a m el o r; ▪ ac tiv ita te fro n ta la , în di v id u al a și în gr u p; ▪ pr o ba pr ac tic a de ev al u ar e. 6 o re 10 . 11 . La Pa st i
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]