429 matches
-
nu mai făcuseși nimic altceva decât să bei. Profesorul Mironescu îți arunca priviri mustrătoare când întindeai mâna spre pahar, dar ai avut clipe când nu ți-a mai păsat nici de privirile lui ! Ai vrut să ții chiar și un toast, limba însă ți-o mișcai foarte greu, de aceea vorbeai rar, cu pauze mari, ca să nu se vadă cât de greu articulezi cuvintele. La sfârșit, două-trei aplauze ironice, ai dat a lehamite din mână, ai trecut în salonul mic și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întindea mâna după un pișcot. Ce-ar fi vinul fără un pic de sex frumos, nu? Sau ce-ar fi sexul fără vin? Între masă și pervazul ferestrei se strânsese un mic grup de colegi. Discursurile ieșiseră din modă, iar toasturile încă nu intraseră. În cerc restrâns însă, ceva intermediar nu deranja niciodată. Mi-aduc aminte de prima clasă mixtă din școala noastră... Apropo de amintiri... Sar de la una la alta, dar să m-aduceți pe calea cea dreaptă dacă uit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Maragonga unde, împreună cu cei mai reputați specialiști de la regia d 227 gospodărire a șanțurilor, va studia aclimatizarea criptonilor la condițiile noastre temperate. Daaaa? Și ce-s ăia... criptongi?! încă nu știm dar, oricum, ei ne vor îmbogăți existența. Brume 1. TOAST Dragi comeseni, nu vă temeți de aspectele tragice ale realității. Bucurați-vă ! Fiți generoși cu nenorocirea, mai ales dacă e la alții. Și ia mâna domnule de pe friptură că e rece ! Puneți-o mai bine pe nevastă-mea, că tremură
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să cadă ca trăsnetul! Acel mai târziu e fără hotar. Poate să fie mâine, poimâine, niciodată. Mi-am adus aminte de o nuvelă citită cândva. Un scriitor ajuns în culmea gloriei e sărbătorit de prietenii și admiratorii săi. Ospăț, șampanie, toasturi! Maestrul se ridică și, în aplauzele tuturor, spune: ― Iată-mă pe culme. Voi mă sărbătoriți, cărțile mele sânt citite de milioane de oameni, am 50 de ani și o femeie frumoasă care mă adoră. Toate acestea sânt azi, le simt
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ei mi-o lua înainte. Ajunsesem la 28 de ani profesor universitar, ținând la un braț prezentul și la celălalt viitorul, iar în amândouă mâinile cheia miraculoasă cu care se deschide orice ușă. Am fost sărbătorit de colegi la Athenee-Palace. Toasturile, departe de a-mi gâdila amorul propriu, mă indispuneau știind că sânt de regulă apologetice. În schimb m-a emoționat elogiul fostului meu profesor Tîrnoveanu care îmi prezicea un viitor strălucit. (Ce păcat ― după o lună s-a stins din
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
asigura aerul condiționat fuseseră conectate la surse de gaz adormitor. Imediat după începerea reuniunii, gazul respectiv a fost lăsat să circule, liber, pe conductele amintite. Mirele și mireasa luaseră loc în capul mesei reuniunii. Urma să ridice, fiecare, paharul, pentru toast. Acestea au fost ridicate,însă, doar ici-colo, cu mare greutate. Nu le au mai ridicat, nici mirele, nici mireasa. După ce, echipe speciale, i-au cules și încătușat, pe membrii rețelei capturate, Marga Teslaru a fost transportată în salonul-spital, al poliției
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
seamă că dacă rîzi te mănînc de viu și Într-un fel avea toate motivele, fiindcă Julius stătea acolo neclintit, așteptînd să intre În scenă și spunîndu-și: „ce arătare!“ — Ei, atunci hai să bem un pahar, spuse Juan Lucas. — Primul toast după șase ani! — Fernando mi-a fost coleg și mi-e prieten Încă din școală. — Ba chiar dinainte, dacă se poate spune așa! exclamă Al Capone și se auzi sunînd un lănțișor de la vestă. — Toate vacanțele le petreceam la moșia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sărbătoare mare (fericita coincidență) - Paștele. Văd aievea tabloul când, aflându-mă la Buzău în familia socrului meu, în jurul unei mese mari veniseră toți membrii numeroasei familii. Băteau clopotele anunțând Pacea, trezind speranțe,declanșând energii și nemăsurata bucurie a vieții triumfătoare! Toasturi pentru istoricul moment, exuberanță, îmbrățișări, ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului. Una din cumnate, Lenuța, mă îmbia spre veselie și exuberanța momentului, dar eu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
textul tăbliței, să îi descifreze istoria, să o expună în marile muzee ale lumii. I-ar face numele nemuritor - ar fi cunoscută ca tăblița Guttman -, ar apărea la televizor, ar fi aclamat la Muzeul Britanic și i s-ar închina toasturi la Smithsonian. Savanții ar povesti și ar răspovesti cum dăduse peste documentul care stă la baza civilizației umane într-un bazar, într-o după-amiază călduroasă, la Ierusalim. Acest obiect mic, silențios, l-a învățat despre el însuși un lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Asya blestemând Încă ziua când fusese destul de beată ca să le țină celor din grup un discurs despre istoria baletului și când menționase În treacăt numele lui Cecchetti. Le plăcea foarte mult. Din ziua aia, când și când cineva propunea un toast În cinstea lui, a dansatorului care introdusese mersul pe poante. — Deci, dacă nu era el, balerinii n-ar fi fost În stare să meargă pe vârfuri, nu? chicotea de fiecare dată cineva. — Ce-o fi fost În capul lui? adăuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Îndrăgosti oamenii de Istanbul, În ciuda Întregii dureri pe care le-ar fi putut-o provoca lucrul ăsta. Nu era ușor să Încetezi să iubești un oraș atât de sfâșietor de frumos. Și după această revelație a ridicat paharul Într-un toast: — Șerefe! CAPITOLUL PAISPREZECE Apă — Să intru și să le spun să dea mai Încet? a Întrebat mătușa Feride. Stătea În fața camerei fetelor cu ochii la clanță. — Of, lasă-le În pace! a strigat mătușa Zeliha de pe canapeaua pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
panou din hol anunță reuniunea unei familii mexicane de pe ambele părți ale graniței: Hernandezii din America sînt gazda Hernandezilor din Mexic și majoritatea neamurilor sînt deja În restaurant, răcnind ceva despre NAFTA, șîșÎindu-și copiii să tacă din gură, Închinînd toasturi, rîzÎnd În gura mare. Lui Wakefield Îi este o foame de lup. Manîncă o farfurie mare de chili verde, fasole, orez și un maldăr de trotillas de porumb, pe care le udă cu un Dos Equis. E Însetat, Însetat rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
stau față În față, cam la un metru distanță, privindu-se În ochi. Acum vine partea nostimă. Okay, avem și coloană sonoră, bucata asta minunată cîntată de Cele Trei Grații S&M - tocmai au scos un CD. Rostim cu toatele un toast, apoi domnișoarele de onoare se așează În spatele fiecărei doamne cu o pisică-cu-nouă-cozi, biciuindu-le ușor pe fesele goale și trimițîndu-le pe iubițele una către alta. Ajung doar atît de aproape cît să li se atingă țîțele, apoi se despart, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
excesiv de călduroasă și este uimitor cum atîția oameni politici de vază s-au întrecut în a fi în preajma «Sâr»-ului, la banchete și recepții, a da dejunuri în cinstea lui (ca N. Filipescu și C. Holban), a-l saluta cu toasturi entuziaste. Oameni politici importanți, ca N. Filipescu, Take Ionescu, I. Lahovary, C.C. Arion, C. Dissescu, sau intelectuali de primă mărime, ca Delavrancea, Rădulescu-Motru, au făcut parte din suita care a celebrat zgomotos prezența la București a acestui reprezentant funambulesc al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
onorantă” cu Marinetti și laudele adresate lui Tzara, Costin dă o nouă dovadă de servilism: „Am fost bineînțeles tot timpul cu el. Într-o seară au fost la mine cîteva ore. S-a vorbit de tine. Te-am pomenit în toasturile oficiale”. Avid de a se simți „la putere”, recunoscut de oficialități, autorul „contimporan” se dovedește a fi nu un avangardist autentic, ci un avangardist de provincie și de... prisos, condamnat să vegeteze în minoratul unui loc uitat de lume: „În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
O, dar nu-mi fac griji pentru el, zice soacră-mea. Doar că nu sînt prea sigură În privința ei, adaugă ea, privind țintă la Dan, iar eu Îmi dau ochii peste cap și mai iau o gură de vin. Un toast! strigă Michael de la celălalt capăt al mesei. Pentru vacanțe și pentru prieteni noi! Pentru vacanțe și prieteni noi! repetăm noi după el, ridicînd paharele și bînd. Pe cînd ne așezăm la loc, vorbind, rîzÎnd și uitînd că existase vreodată vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
la dejun, Juliette strălucea de bucurie, Ronan o sorbea din ochi, iar Armelle Îl convinsese pe Philippe să li se alăture. Această primă masă Împreună, menită să pecetluiască alianța Între cele două familii dușmane, Începuse totuși bine. Debutase printr-un toast rostit de Pierre-Marie, care era extrem de bine dispus. - Juliette... Ronan... Beau În sănătatea voastră, copii. Și În sănătatea dumitale, Philippe. În sănătatea familiilor noastre care sporesc. Armelle Își drese discret vocea ca să-i atragă atenția: formula nu era dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
întotdeauna e liniște, dar încep să mă simt tot mai puțin intimidată. Măcar acum știu să umblu cu cafetiera și cu prăjitorul de pâine și în cămară am găsit o tonă de gemuri. O să-mi pregătesc un mic dejun cu toast, suc de portocale și marmeladă de ghimbir, și o ceașcă de cafea. Și am să citesc ziarul, din scoarță-n scoarță. Asta o să dureze până pe la ora unșpe, după care văd eu ce fac. Găsesc pe preșul de la intrare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
desface o sticlă de șampanie cu zgomot, iar șampania curge spumoasă în pahar. — La mulți ani fericiți ! Eamonn se apropie de mine surâzând. Ah, dacă ți-ai vedea fața ! — E de milioane ! e de acord Trish. Așa, acum vrem un toast ! Nu pot să mai las chestia asta să continue. — Îhm... doamnă și domnule Geiger... doamnelor și domnilor... e foarte drăguț din partea dumneavoastră și sunt foarte mișcată. Înghit în sec, scormonindu-mi creierii cum să o spun. Dar... nu e ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
carieră. De mare excepție. A doua zi, Connor pleacă la o ședință fixată la prima oră, dar nu Înainte de a scoate nu știu de unde un articol vechi de revistă, despre Jack Harper. Citește aici, zice, mușcînd dintr-o felie de toast. Să fii cît de cît informată. Dar nu vreau absolut deloc să fiu informată ! Îmi vine să-i răspund, dar nu mai am cui, fiindcă el a și ieșit pe ușă. SÎnt tentată să ignor total articolul, să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vedeam atât de des cu Radu Grielescu și cu soția lui. - Ei vă invitau? - Ne duceau la restaurante bune - oricum, la cele mai scumpe. Vela se delecta cu sărutatul mâinilor, reverențele, foiala În jurul doamnelor, buchetele de flori prinse la corsaj, toasturile. Îi plăceau la nebunie. Și Grielescu Îi oferea regulat asemenea spectacol. Ravelstein era extrem de curios În legătură cu acele seri. Susținea că Radu făcuse parte din Garda de Fier. N‑am prea dat atenție acestui fapt. Nu i‑am sesizat implicațiile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în cele din urmă devenise axul permanent în jurul căruia mi se învârteau gândurile. Și așa, cu Helga mea presupusă a fi moartă, am ajuns să slujesc cultul morții, fericit ca orice bigot îngust la minte. Totdeauna singur, beam închinându-i toasturi, îi spuneam bună-dimineața, îi uram noapte-bună, cântam pentru ea și nu dădeam doi bani pe nimic altceva. Și apoi, într-o zi în 1958, după treisprezece ani de asemenea trai, am cumpărat tot din surplusul de război un set de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
foarte dinamică, argint viu, și-i place mult ideea. I-am dat să citească în week-end cartea pe care se bazează scenariul și m-a sunat azi, foarte încântată de ea. Mâine ne întâlnim să vorbim. —Janey, e minunat! Un toast! Am ciocnit paharele cu bere. Ce se întâmplă aici? zise Helen trăgându-și un scaun. — Draga mea! Janey, roșie la față, se aplecă s-o sărute. — Ia niște bere. Închinăm în cinstea întâlnirii mele de mâine cu Gita! —Baftă! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
urmat o cină copioasă, presărată cu glume și amintiri frumoase. Când a desfăcut Eugen sticlele de șampanie aduse pe ascuns și la fel de bine ascunse de Iuliana, se părea că petrecerea abia atunci începe. După alt șir de felicitări și multe toasturi, cele două mame s-au retras în liniștea balconului, lăsând tinerii să se bucure. Au vorbit multe, dar cam toate legate de bucuria evenimentului, deopotrivă împărtășită. Fiecare mamă era mulțumită de alegerea făcută de copii și recunoșteau pe rând cât
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
spuma băutorilor profesioniști. Chiar Diavolul alesese, pentru a citi din poezia lui Cristian Popescu, în armonie cu peisajul, un fragmențel intitulat "Local familiar". Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Toasturi. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hîrșt, hîrșt, cuțit pe cuțit. Într-un colț, un țigan își înmoaie vioara în halba de bere ca pe un miez de pâine. Mama se-nvîrte printre mese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]