612 matches
-
un invitat de marcă, o personalitate aparte. Ce invitați aveți anul acesta? Festivalul va fi deschis anul acesta de un concert într-o formulă pentru prima dată pe scena festivalului sibian: formația de muzică medievală Ad Hoc va cânta împreună cu toboșarul, în vârstă de doar 14 ani, al trupei Phoenix, Flavius Hosu. Închiderea festivalului va marca o altă premieră pentru Sibiu, concertul medieval - simfonic Lupus Dacus și Lupus Dacus Orchestra - o formulă în care formația de muzică medievală Lupus Dacus va
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]
-
pe Marx. Corp la corp, Corb la corb. Clasa mea, metafizică. Nansi o lasă pe-a mea și mă tunde. Îmi taie și din mustață cu foarfeca de pomărit. În cap ne bate vântul, cine suntem? De ce-a adormit toboșarul? I-a picat capul pe tobă. Clasele și castele. Om rămâne în româna lui Nansi, eu sunt Miorița, căzui profetic, păr creț, fii bun, te paște, amândoi, toți, cheamă băieți și fete, nu te plânge de mine, aranjat între bătrâni
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
volumului „Prim grădina de poveste” conțin versuri pentru copii, citez câteva rânduri din mai multe poezii: „Nepoțica”: Ce isteață și ce dulce/ Când își pune ceva-n gând/ Cu trei vorbe mă seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
vorbe mă seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci de mâncare/ Astăzi pentru prânzul mare/ O zeamă de baraboi/ Cum se face pe la noi”. „Prâsnelul” „Sfâr...prâsnel nepotolit/ De bunicul învârtit/ Să-i distrez pe nepoți/ Se-adunară-n
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
o clipă mă cutremur Când mă cauți înăuntrul meu încercând să-ti înrădăcinezi iubirea eu ca o frunză mă desprind de toate înocențele și înfloresc în fața ta albă floare de măr scuturându-mi dantelele, fluturându-mi mătăsurile inima mea războinic toboșar invitându-te la un ritual magic al iubirii absolute. Zăbovește. Graba nu folosește nimănui o să-ți spună vântul care de-o vreme mi se încurcă în plete cu mâinile lui subțiri, cu degetele fine îmi mângâie indecent pielea îi simt
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
vreodată de un artist, iar ruga ajunsă sus trebuia să cheme pe cea care i-a dat glas. Și au mers după cântec, neașteptat, necrezut, dureros, lăsând în urmă un gol întruchipat în cruci, trei suflete: Lăură, împreună cu logodnicul ei, toboșarul de trupă Cristian Mărgescu și nevinovatul prunc! Îngerul s-o fi repezit să-i prindă pe cei doi, pentru că era cu ei! Lumea în care ne aflam rămâne întunecată, măi singură și tristă fără Lăură Stoica. Lumină noastră, mărginita pe cat
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni, cu sfetnici, toboșari și trompetiști, ce să mai, o întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț cărat de douăzeci de oameni! Și lângă jilț era Împăratul, pe-un cal străin adus tocmai din orient, un cal frumos, ce
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
și se confruntă cu mahării, riscând enorm. Sunt convins că localitățile ar pierde pe rând toate ocaziile reieșirii la lumină dacă s-ar lăsa cântate și zugrăvite numai de către roiurile de critici, comentatori, ziariști, oameni politici străini de vaiete. Acești toboșari ai puterii - oricare ar fi, ea, puterea este tot putere iar adevăraților ziariștilor nu să o slăvească li-i menirea, ci să nu o scape din ochi niciodată - fac intolerabile crize atunci când cineva îndrăznește să le ia urmele. Cu un
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
acum era verde și se gândi că aici nu s-au mai aprins surcelele de multă vreme. O dovadă că „s-a pierdut obiceiul!” constată Petrică și-l prinse iarăși nostalgia. Își aduse aminte că în acest spațiu se oprea toboșarul comunei și anunța poruncile stăpânirii, hotărârile primarului privind prestațiile comunale și câte și mai câte. În zilele de sărbători și mai ales în duminicile, când nu mergeau la hore, aici se adunau femeile tinere și bătrâne, frumos primenite și cu
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
nopții să ascultăm tic-tacul în turn cum ora bate, din zațul de cafea să ne ghicim noi sorții, apoi la o alarmă ce sună în miez de noapte să punem viața noastră pe tapet și-n ritmul de fanfară când toboșarul bate, sergentul dă raportul, că viața-i un regret. Referință Bibliografică: viața, un regret / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIAŢA, UN REGRET de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379216_a_380545]
-
știu) cît de mare e literatura nobelizatului german Günther Grass (1927), dar invariabla lui schimă stropșită fie din motive structural stîngiste, fie doar strict comportamentale produce disconfort psihic. Nu fără urmări privindu-mă în chiar receptarea acestor proze de veșnic toboșar (al vremurilor noi). Oricît de convingător neoavangardistă s-ar arăta a fi proza de rafinament sagace a austriacului Peter Handke (1942), înverșunările sale, la fel de oripilate, între altele cele privind chestiunea conflictului iugoslav, dar și cruntul rictus unanim afișat în cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marginea zgomotului totalitar. De altfel, frazele sumare de pe dosul ilustratelor asta și intenționau: să se sustragă urgențelor asurzitoare și să se complacă (laș?) în solipsist gîngurit. Gînguritul insului evadînd din atelierul de pe Armeană, în ale cărui mari ferestre bătea insuportabilul toboșar al timpurilor noi. Așadar cele patru ilustrate, pe rînd. Cu la fel de laconice adnotări (în paranteză), acum datate. 1. "Vedere din port", cu un vas impozant, acostat lîngă faleza mult monumentalizată prin racursiul fotografic. Pe verso, notațiile scurte, cu aerul lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numele fanfarei sau alte Însemne regaliste pe marea tobă care se află În centrul fanfarei. ș...ț Oficialii Instituțiilor de Orania, Însoțiți de alți membri care poartă steagurile, conduc parada. Mulțimea salută prin urale atunci când fanfara Începe să cânte, cu toboșarul bătând cât se poate de tare. Pe traseu, oamenii adunați se Înghesuie pe mai multe rânduri, excepție făcând cartierele catolice unde singurii spectatori sunt polițiștii, soldații și câțiva copii. Traseul paradei se Întinde pe mai mult de 10 km și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fugită de acasă, poate fi și victima oribilului asasinat ce a zguduit capitala, dar și noua vedetă de cinema a Parisului, descoperită de un regizor francez pe meleagurile românești (Valse hésitation). Același vag intenționat îl întreține autorul și în nuvela Toboșarul, remarcabilă prin atmosfera de teamă și mister, de indecizie și derută. Frumosul adolescent ce-și propusese să revoluționeze muzica este, în același timp, și „îngerul morții”, care cu figura sa pură și imobilă nu ezită să ucidă. Dar cine este
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
inofensive, ce ia în discuție slaba calitate artistică a poeziei contemporane, situație ce s-ar datora „lipsei unei critici literare”, opinii la care va răspunde polemic Ilarie Chendi. Cu proză, favorizată de un spațiu mai larg, colaborează Stelian Russu (Dezertorul, Toboșarul de la podul Arcola, Anul Nou), N. Rădulescu-Niger (Tocana căpitanului Costache, Minunile lui „Cinci parale”), iar Carmen Sylvei i se reproduc mai multe povestiri (Stâncile Doamnei, Piatra de opal). Se traduce din Honoré de Balzac, Guy de Maupassant ș.a. A. publică
ACTIVITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285167_a_286496]
-
lui Macedonski, autorului fiindu-i caracteristic stilul pamfletar (Ce vrea regele și ce vrea țara, Germanizarea României), dar cuprinzând și acuzații politice aduse grupării junimiste. Într-o rubrică de „literatură politică” Macedonski reproduce mai vechile sale poezii antidinastice Cetățeanul și toboșarul, Mai avem țară?, Visul ș.a. Tot el semnează și nuvela Între cotețe. Constant colaborator literar al gazetei este Bonifaciu Florescu, prezent cu Aquarele și Poezii în proză, scurte poeme, comentarii lirice, instantanee. Într-o cronică literară Mircea Demetriade comentează defavorabil
STINDARDULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
laic, oficializat și obligatoriu, o religie cu cît mai degradată cu atît mai despotică. O altă teză susținută de Ion Cristoiu este cea a unui Mihai Beniuc legionar. Nu e o noutate. Poetul exilat Nicu Caranica ne relatează că viitorul "toboșar al timpurilor noi", proletare, se exersa la toba extremei drepte, citindu-și în premieră, într-un cerc de prieteni, poezia care începea cu versurile: "În zadar se zbate și asudă/ Fruntea voastră galbenă ca ceara", cu subînțelesul unui protest liric
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
copiilor, cu ilustrații de Dem, București, [1931] (în colaborare cu Ioan Rovența); Antologia poeților tineri, cu 55 chipuri de Margareta Sterian, postfață Ion Pillat, București, 1934. Traduceri: Maxim Gorki, Makar Ciudra, București, 1928; Knut Hamsun, Zacheu, Arad, 1928; Robert Hichens, Toboșarul pustiului, București, 1928; William C. Morrow, Condamnatul, București, 1928; Pitigrilli, Vegetarianii amorului, București, 1932; Guido Da Verona, Cântecul de totdeauna și de niciodată, București, 1933 (în colaborare cu C. N. Negoiță); D. H. Lawrence, Femei în dragoste, București, 1933; Serghei
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Unul dintre noi (1979), Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor (1981), Clipa (1987), care au ca punct de plecare elemente luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980; Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor, Chișinău, 1981; Țărmul copilăriei, Chișinău, 1983; Erau odată trei prieteni, Chișinău, 1984; Cosașii, Chișinău, 1986; Clipa, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 281-285. N.Bl.
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
urmărind colaborarea unui crez artistic, tânărul poet Florin Mugur, student al școlii, a mărturisit idealul spre care năzuiește, nu din unghi temperamental, ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de vedere a învățat Florin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot una cu «tema» ideologică de valoare mult mai generală. Spre a concilia ocazionalul cu universalul trebuie exercițiu și mulți se pierd considerând pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fericit. Mergea în mijlocul unei coloane de copii de vârsta lui, intona cântece întru slava curajoșilor revoluționari și chiar, într-una din zile, aduse de la școală fotografia aceea cu clasa lui: două rânduri stând în picioare, un rând așezat, gornistul și toboșarul în față, cu un genunchi în pământ, mândri toți să poarte cravate roșii de pionieri, iar în spatele lor, pe o fâșie lată de pânză, cuvintele acelea scrise cu litere albe: „Mulțumim tovarășului Stalin pentru copilăria noastră fericită!“. Când vorbea cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dominate de puseuri elegiace. Plasticitatea și insolitul imaginilor sunt rodul unei imaginații uneori excesive și nesupravegheate, precum o demonstrează unele poezii din volumele Cântarea ființării mele (1968), Trestienii (1975), Amurguri verzi (1978). Alteori, versul este îndatorat reportajului conjunctural și propagandistic (Toboșarii, 1974, De vorbă cu inima, 1987). SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa părintească
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
versul este îndatorat reportajului conjunctural și propagandistic (Toboșarii, 1974, De vorbă cu inima, 1987). SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa părintească, Chișinău, 1977; Amurguri verzi, Chișinău, 1978; Pădureanca, Chișinău, 1980; Drum de țară, Chișinău, 1983; Izvorul, Chișinău, 1984; De vorbă cu inima, Chișinău, 1987; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: V. Coroban, Profiluri literare
BOLDUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]