319 matches
-
deși erau atât de diferiți); la un moment dat mi-a făcut o limonadă, mi-a dat și un test de sarcină, dar eu n-aveam timp de prostii, l-am trimis înapoi la moroii lui... Închei repede povestea cu tocana: era groaznică; m-a consolat el că de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit să-l golească, mirosul era insuportabil
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
n-aveam timp de prostii, l-am trimis înapoi la moroii lui... Închei repede povestea cu tocana: era groaznică; m-a consolat el că de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit să-l golească, mirosul era insuportabil; el e de vină: n-a aruncat tocana la ghenă, a pus-o în strachina din casa scării, unde vecinii hrăneau cățeaua blocului; aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit să-l golească, mirosul era insuportabil; el e de vină: n-a aruncat tocana la ghenă, a pus-o în strachina din casa scării, unde vecinii hrăneau cățeaua blocului; aceasta nu era prin zonă, dar cei șase pui ai ei, abia înțărcați, lacomi și durdulii, au înfulecat totul. A doua zi dimineață erau țepeni
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în numele meu, degeaba: de câte ori l-am vizitat după aceea, trebuia să trimită un coleg înarmat cu un băț să mă aștepte la 100 de metri de bloc, ca să nu fiu sfâșiată; nu-mi dau seama de unde știa că eu gătisem tocana... Mi-au explicat anchetatorii mai târziu că avea fler, era o cățea polițistă sub acoperire. Fusese infiltrată în bloc ca să-i supravegheze pe traficanți... - mâncărurile arse pot fi aruncate la fel ca mâncărurile cu gust groaznic; recipientul în care ați
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ca secerat și l-au dus pe brațe până la baracă; mi-au spus a doua zi că inhalase praf de ciment și că era alergic, săracul... De fapt, voiam să vă spun că în perioada aceea am ars și o tocană de legume, iar numărul șase a aruncat-o la coș la fel ca pe o salată în care pusesem prea mult praf de copt (folosisem niște roșii cam verzi). - omleta ratată poate fi aruncată la WC numai dacă oul prăjit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cu 180 de grade în plan orizontal și le mâncați; credeți-mă pe cuvânt. - dacă singura problemă a preparatului gătit este sarea în exces, îl puteți salva de la caz la caz; cartofii prăjiți se pot spăla, omleta se poate clăti, tocana se diluează cu apă fără sare și o transformați în ciorbă, iar ciorba se diluează cu apă fără sare și devine mai lungă, dar comestibilă; - dacă ciorba nu e prea sărată, dar are un gust groaznic, procedați invers: adăugați sare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ciorba dreasă astfel nu se mai diluează cu apă nesărată; mare grijă dacă în bucătăria voastră au acces și alte extraterestre; acestea ar putea crede că vă ajută la salvarea ciorbei și vă strică opera; - în cazul supei și al tocanei cu gust îngrozitor puteți proceda la fel; - friptura nefăcută nu se aruncă la gunoi; puneți carnea la loc în tigaie/tavă/pe grătar și așteptați până se frige cum trebuie; la fel, felia de carne friptă doar pe o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
meniu plus niște preparate speciale; le-am obținut după o negociere aprigă cu patronul italian*; el se tot eschiva și spunea că trebuie să angajeze oameni înalt specializați ca să poată onora o comandă de genul „pomana porcului“ - un fel de tocană, una delicioasă, dar nu e cazul să intru aici în amănunte.) * Atunci am avut mare noroc cu un amic. Printr-o fericită întâmplare, era de față când am rezervat restaurantul și îl cunoștea bine pe patron... Pe acest amic îl
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a început cu un meniu oarecum banal pentru o gospodină mare, așa cum devenisem, dar de excepție pentru o extraterestră. Era undeva pe la mijlocul săptămânii și aveam în plan câteva preparate de rutină, ceva nesofisticat: o ciorbiță de legume (era vară), o tocană de miel (mai aveam în congelator o pulpă rămasă de la sărbătorile de Paște), iar la desert făceam o tartă simplă cu fructe (se încheia sezonul de căpșuni). Totul, de dragul numărului zece*, care urma să se întoarcă în țară de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pregătească minuțios. Rosalind încheie un contract impor tant și va lipsi toată ziua, iar Theo are repetiții importante de-a lungul după-amiezii. Eroul rămîne astfel singurul în stare să pregătească o cină festivă (unde elementul de forță să fie celebra tocană de pește, marca "Henry Perowne"). Înviorat de idee, neurochirurgul pleacă, într-un tîrziu, pentru îndeplinirea, cu exactitate de metronom, a programului zilei. Va juca mai întîi săptămînala partidă de squash, în compania colegului (american) Jay Strauss, apoi își va vizita
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aceasta, despre o victorie chinuită, ce îi lasă un gust amar. Imaginea nevrotic-convulsivă a lui Baxter îl urmărește toată ziua, făcîndu-l ineficient în derularea programului stabilit. Pierde partida de squash, își vizitează mama fără chef și întîrzie, impardonabil, în prepararea tocanei de pește. Venirea lui Dasiy (deși mult-așteptată) nu alungă norii negrii, ducînd ab initio la un conflict pe tema războiului din Irak. Disputa continuă apoi între Daisy și abia sositul bunic, John Grammaticus, pe subiecte vechi, bănuite uitate. Nici Theo
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este mai important de la sfârșitul lunii iulie și până la sfârșitul lunii septembrie, dar are limite mai largi prin culturile protejate și prin păstrare. Numeroase gospodine păstrează pulpa de vinete semiprelucrată, prin congelare. Sunt solicitate pentru diverse preparate culinare (salată, ghiveci, tocană, zacuscă) și pentru conserve, în amestec cu alte legume. ARDEII (grași, lungi, gogoșari, iuți și de boia). Valoarea energetică relativ redusă (300 Kcal/kg, mai ridicată la ardeiul roșu), este mult compensată prin conținutul bogat în vitamine valoroase (mai ales
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
necesarul populației urbane, deoarece prin măcelării nu se găsea mai nimic iar la lapte și produse lactate făceau „oamenii muncii” și pensionarii cozi interminabile imediat după miezul nopții?! Potrivit acestui raport, se stătea bine la conservele de mazăre, fasole păstăi, tocană de legume și fructe așa că, vrând-nevrând, orășenii trebuiau să mănânce mai puțin „de dulce” și mai mult „de post”, că doar și tov. Ceaușescu era creștin ortodox! Ajungând și la alineatul dedicat verzei, Demeter scria, sau pusese dactilografa să scrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gura îi de el. De-o iubește pe Brizeis de ce-o dă ca un mișel? I-aș fi dat eu lui mireasă... - să fi fost eu acolo, - Ii umpleam de bodaproste, de nu știau încotro, Ii făceam pe toți tocană, rupeam gîtu ca la vrăbii Și-mi duceam apoi a casă Mirmidonii pe corăbii. ANA; Foarte rău și fără cale, dragul meu... și nu-ți ascunz Chiar nesuferit ești astăzi, îndărătnic și - răspunzi. {EminescuOpIV 533} Povestești prost... Din franceză mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
când în când din bot. I-am dat bună ziua domnului cu buticul și am urcat pe scări, căci liftul era iarăși defect. M-am întrebat din nou dacă nu cumva visez: ororile scrijelite pe pereți. Duhoarea de ciorbă și de tocană. Ghenele supurînde. Gospodinele deschizând ușa și urmărindu-te înfricoșate. Ajung în fine sus, la opt, descui și lumina bibliotecii mele iradiază din capul holului. Las plasele la bucătărie și intru în living. Mă trântesc pe fotoliu. Rămân cu ochii în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucăți de carne grasă), compoziția fiind de data aceasta unică printre ghiveciurile balcanice. Avem și un ghiveci „național“ (fără măruntaie, dar cu trei feluri de carne: vițel, miel, porc), mult mai puțin original. Tot „națională“ avem pretenția că este și tocana, deseori românizată prin diminutivare („tocăniță“). Radu Anton Roman ne oferă nu mai puțin de douăzeci de variante ale acestei rețete, maghiare 91 la origine. Ungurii cunosc cel puțin patru feluri de mâncare înrudite între ele prin tipul de gătire (fierbere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cartofi, piper negru, dar și boia (paprică), iar carnea este tăiată în bucăți ceva mai mari (sau în fâșii); pe de altă parte, multe alte legume în afară de cartofi își fac apariția printre ingrediente. Unii comentatori afirmă că gătirea înăbușită a tocanei, la foc foarte mic, ar fi o tehnică preluată de la mongoli. Tot ce e posibil... În orice caz, pe vremea regelui Matei Corvin, în secolul al XV-lea, era cunoscută un fel de tocană numită savanyú vetrece, adică bucăți de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
comentatori afirmă că gătirea înăbușită a tocanei, la foc foarte mic, ar fi o tehnică preluată de la mongoli. Tot ce e posibil... În orice caz, pe vremea regelui Matei Corvin, în secolul al XV-lea, era cunoscută un fel de tocană numită savanyú vetrece, adică bucăți de carne de vită prăjite în untură, alături de usturoi, apoi fierte împreună cu feliuțe de costiță afumată, frunze de dafin, boabe de piper, muștar, oțet, zahăr și coajă rasă de lămâie. Când era aproape gata, sosul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe vremuri mai conținea și ghimbir. Dacă adăugăm acestei rețete ciuperci și ceapă, nu ne aflăm prea departe de celebrul fel de mâncare numit bœuf Stroganoff. Meritul bucătarilor români constă în tonurile originale pe care le-au adus în tabloul tocanelor, mai ales în domeniul varietății ingredientelor utilizate: printre acestea își fac apariția elemente insolite precum varza murată, usturoiul, ardeii grași, prazul, cârnăciorii afumați, măruntaiele, ciupercile, mazărea, rubarba, rădăcinoasele (pătrunjel), mațele de porc ori de miel („tocană de mațe hăcuite“!). Carnea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au adus în tabloul tocanelor, mai ales în domeniul varietății ingredientelor utilizate: printre acestea își fac apariția elemente insolite precum varza murată, usturoiul, ardeii grași, prazul, cârnăciorii afumați, măruntaiele, ciupercile, mazărea, rubarba, rădăcinoasele (pătrunjel), mațele de porc ori de miel („tocană de mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman, „românii pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prazul, cârnăciorii afumați, măruntaiele, ciupercile, mazărea, rubarba, rădăcinoasele (pătrunjel), mațele de porc ori de miel („tocană de mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman, „românii pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana la bostan. Din nou suntem nevoiți să aruncăm o privire pe la vecini și să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de miel („tocană de mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman, „românii pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana la bostan. Din nou suntem nevoiți să aruncăm o privire pe la vecini și să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este o constantă a bucătăriei orientale. Printre cele mai cunoscute rețete se numără una
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tocană de mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman, „românii pun la tocană ce nu merge la friptură“). Același autor insistă asupra unicității uneia dintre tocanele noastre: tocana la bostan. Din nou suntem nevoiți să aruncăm o privire pe la vecini și să constatăm, cu regret pentru sentimentele noastre patriotice, că bostanul umplut este o constantă a bucătăriei orientale. Printre cele mai cunoscute rețete se numără una turcească, în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ingeniozitate statutul de bucătărie „de frontieră“. Plasată ca o marcă (în sensul istoriografic al cuvântului) gastronomică între Levant și Europa Centrală și cea Răsăriteană, cratița românească a selectat după bunu-i plac dintre ofertele celor trei lumi culinare învecinate. În cazul tocanei la bostan, ideea a fost preluată de la turci (evrei sau greci...), dar, în loc să respecte umplutura standard-levantină, românul a „montat“ înlăuntrul fructului o mâncare ungurească, una mai pe gustul său, adică bazată pe porc (nu i miel ca porcul!): tocana. Altfel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]