447 matches
-
dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au o povarnă și mitropolia ia chirie” (mss. BAR nr. 2106). Practica a ajuns să fie consemnată chiar În Regulamentul Organic al Moldovei (1831), În capitolul privitor la „Comunitatea israelită” : „Evreii au dreptul de a lucra la distilerii [...], făcând o tocmeală cu proprietarii moșiilor” <endnote id="(322, p. 210)"/>. Încercând să dezmintă legenda referitoare la „năvălirea evreilor În Principatele Române și În particular În Moldova” și vrând să explice modul În care aceștia au fost colonizați de boieri și de mănăstiri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe apă, după cum și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Văzînd că n-are ce face, mă anunță, că pensiunea "Las Vegas" (!!!?) are într-adevăr un pat pentru mine. Ba are și pentru dumneavoastră unul, i se adresează noului meu prieten, care îmi fusese într-adevăr foarte folositor în această tocmeală nesfîrșită. Bine, foarte bine, acceptă Bruno confuzia, cu eternul său zîmbet amuzat. Un microbus al oficiului, pus în mișcare numai pentru noi doi, ne duce din Piazza della Stazione, pînă la doi pași de-acolo, pe Via de Conti, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sorocul să intrăm în sala noastră de îmbarcare ei, da, lucrurile nu se întîmplă ca în aeroporturile europene unde sălile de îmbarcare sunt deschise controlul etichetelor noastre a scos la lumină faptul că amărîta de umbrelă nu avea niciuna!!! Discuții, tocmeală, parlamentări, nimic nu a putut rezolva situația de "clandestin" a bietului obiect. I-am sugerat lui Nelly ideea de a o oferi în dar grănicerului, dar acesta a refuzat vehement oferta. E drept că acest gen de cadou, în mijlocul luxului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aplicare programul junimist”. Având numeroase preocupări de importanță majoră pentru soarta românilor din punct de vedere economic, social și politic, Carp a inspirat legea vânzărilor unor bunuri (terenuri) ale statului În loturi mici către țărani, legea minelor (1895), legea modificării tocmelilor agricole (1892-1893) și legea meseriilor. Acordând o atenție deosebită politicii naționale, În 1894 Carp declara În Senat că ideea unirii tuturor românilor este o nălucă: „lăsați chestiunea națională În sfera unei lupte care documentează În toate zilele unitatea de simțiri
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
normativ dreptul elevilor de a contesta notele acordate de profesori. Consider că nici o persoană cu minte lucidă nu ar concepe ca actul de evaluare a muncii elevilor, de o mare responsabilitate și cu încărcătură educativă, să fie transformat într-o tocmeală ca la tarabă. Guvernanții și toți cei ce sunt responsabili de bunul mers al învățământului ar trebui să ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
său Adrian, cam de aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi cu soare torid, ei, băieții, se jucau prin șură, prin ocolul și adăpostul oilor, pe după casă, alergau, se hârjoneau și făceau o hărmălaie cât o întreagă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Cairo dac) nu ar fi fost rugat, atât de Egipt, cât și de Israel, s)-și continue Încerc)rile. Și „ar fi refuzat s) urce În avionul prezidențial, În martie anul trecut, dac) nu ar fi fost convins c), dup) tocmeala de rigoare, guvernul israelian va accepta, În cele din urm), cererile minime ale președintelui Sadat pentru un acord provizoriu”. Prim-ministrul Rabin, spune Alsop, ar)tase c) „era convins c) guvernul va fi de partea sa”. El „Îl indusese În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe dracu’. Să nu bagi picioarele pe sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în locul unui alt proces. Seara scris. Miercuri, 10/22 februarie. Miercurea cenușii Elisabeta de-a dreptul bine, e pe picioare toată ziua. Viscol cu zăpadă. -4°R. Ora 10½ Urechia, apoi Brătianu, care vede situația destul de neagră. La Cameră legea tocmelilor agricole, din cauza căreia se face multă agitație. Conservatorii vor ține o întrunire. Ora 5 Bălăceanu la mine, vine de la Viena. Ora 8½ la Club, prelegere a căpitanului Crăiniceanu. Ora 10½ înapoi. Elisabeta are un paroxism, dureri îngrozitoare. Joi, 11/23
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
e străpuns cartilagiul, care era inflamat. Duminică, 14/26 februarie Vreme minunată, cald. Elisabeta a dormit cu cloral. E foarte obosită, durerile mai mici. Înțepături în ureche. Orele 10-12 I. Brătianu la mine, e plin de compasiune. Discutat despre Legea tocmelilor agricole; comisia, alcătuită din reprezentanți ai tuturor partidelor, lucrează încet. Conservatorii sunt încă indispuși, din cauză că nu am primit delegația de la Iași. După-amiaza audiențe. Orele 4-5 plimbare cu trăsura la Șosea, enorm de multe trăsuri. Orele 5-6½ Wight; îmi aduce scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
25 martie Vânt puternic, enorm de uscat. Cerul însă acoperit. Înainte de amiază Stătescu, problema Dunării a fost discutată la Berlin și la Viena de Wolkenstein, în locul căruia este numit Hoyos. Bălăceanu a demisionat. Ora 11 Chițu, Camera votează repede acum. Tocmelile agricole pe ordinea de zi. Ora 2 în inspecție la Malmaison, Roșiori, Regimentul nr. 2 Artilerie, vizitat Batalionul pentru servicii, provizii și brutărie, praf enorm pe care îl stârnește vântul. Cernat, Manu, Dunca etc. de față. Totul foarte bine. Exerciții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
perspectivă de ploaie. Ora 10 ministrul de război. Ora 11 Brătianu; e puțin agitat din cauza chestiunii Dunării, dorește să-i scriu lui Bismarck, eu refuz. Disputa în problema domeniilor urmează să rămână pentru Paști, ceea ce înseamnă o amânare de durată. Tocmelile agricole sunt discutate de patru zile la Cameră. Stătescu aici. În Petersburg, Viena, Constantinopol, Atena, Te Deum pentru proclamarea regatului, colonia prezentă. După-amiaza prințul Obolenski, care primește Ordinul Coroanei, clasa I, pleacă definitiv. Plimbare cu trăsura, cu Candiano, praf, însorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cald. Înainte de amiază Dabija. Ora 2 inspecție a Jandarmilor călare și a celor pedeștri, a Bateriei de Pompieri, până la ora 4, foarte cald. Ora 6 încă Brătianu la mine, pentru contingentul din 1878, și Bălăceanu. Discuții aprinse la Cameră din cauza tocmelilor agricole. Orele 8½-10 vorbit cu D. Sturdza despre domenii, care urmează să ajungă la 500.000 franci. Începe să plouă. Miercuri, 17/29 martie Plouă toată noaptea, ceea ce era dorit de două luni. Se îmbunătățesc astfel perspectivele recoltei. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 9½. La Elisabeta. Seara cer senin. Scris. Vineri, 19/31 martie Vreme minunată. Cer fără nori. Înainte de amiază Stătescu la mine, discutat despre chestiunea Dunării. După-amiaza de la 1 la 4 audiențe. O delegație din Dobrogea. Camera a votat tocmelile agricole. A început bugetul; războiul, justiția, învățământul și lucrările publice au fost votate, aproape fără discuții. Ora 4½ plimbare cu trăsura și la Cotroceni, unde totul e verde. Vânt rece, pe cer nici un nor. Seara cu Elisabeta, scris și citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu semnarea Convenției, Austria va cere extinderea autorității Comisiei Dunării până la Porțile de Fier. Orele 3-4½ Curticăpeanu la mine. Seara cu Elisabeta. Începe o furtună fără ploaie, iar barometrul urcă din nou. Vânt puternic. Seara scris. Senatul va amenda Legea tocmelilor agricole. Domeniile pentru mine nu au fost votate încă. Construcția Palatului, ceea ce înseamnă că aripa se va construi. Sinaia Joi, 15/27 aprilie. București-Sinaia Nu plouă, nori, barometrul urcă. Ora 10 Brătianu la mine, discutat problema Dunării și poziția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sa a născut un fiu. Astfel, împăratul apucă a patra generație în linie directă a casei sale. Seara scris mamei. Luni, 8 mai/26 aprilie Vreme minunată, vânt răcoros. Seceta mare din țară stârnește din nou îngrijorare. Senatul a votat tocmelile agricole cu amendamente. Înainte de amiază scris. La castel. Luat masa în pavilionul de vânătoare. După-amiaza la cascade cu Elisabeta, doamna Mavrogheni și doamnele. Ora 5 la castel cu Stöhr. Seara scris. Răcoare. Marți, 9 mai/27 aprilie Vreme minunată, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nerezolvată. Chițu la mine. Ora 12½ generalul Türr cu soția la dejun la noi, vin de la Atena (Canalul Corintului, pe care el îl face), conversat până la ora 2½. Ora 5 plimbare cu trăsura la Șosea. Camera a votat amendamentele la tocmelile agricole. Senatul a adoptat o moțiune dură împotriva lui Slăniceanu. La Cameră se discută tulburările țăranilor. Vernescu de partea guvernului. Rosetti votează în favoarea tocmelilor, pentru a preveni pericolul unei probleme agrare. Prefectul poliției la mine până la ora10. Ploaie. Duminică, 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
conversat până la ora 2½. Ora 5 plimbare cu trăsura la Șosea. Camera a votat amendamentele la tocmelile agricole. Senatul a adoptat o moțiune dură împotriva lui Slăniceanu. La Cameră se discută tulburările țăranilor. Vernescu de partea guvernului. Rosetti votează în favoarea tocmelilor, pentru a preveni pericolul unei probleme agrare. Prefectul poliției la mine până la ora10. Ploaie. Duminică, 9/21 mai Vreme mohorâtă, neprietenoasă. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 10½ la trageri. Ploaie și umezeală, acolo până la ora 12. Văcărescu la mine. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
semnat de regretatul Silviu Achim, care analiza harta politică amintită, avea un titlu cât se poate de semnificativ în acest sens: " Deși votul din 6 iunie a plasat-o înaintea PSD, Alianța PNL-PD a pierdut județ după județ, la masa tocmelilor politice". Textul articolul debuta cu fraza: "Ca o mănușă i se potrivește Alianței PNL-PD vorba veche: a câștigat războiul, dar a pierdut pacea" și se încheia în aceeași notă: " ... după constituirea majorității consiliilor județene, alegătorii constată că în cele mai multe locuri
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a putut să accepte aceste cereri cu totul exagerate, din care cauză tratativele s-au amânat și se părea că nici nu vor mai continua. La Craiova, în tratativele cu Bulgaria, românii s-au arătat foarte culanți. Au dat fără tocmeală atât cât au cerut bulgarii. S-au grăbit ca să împace pe vecinii de la sud, făcându-și calculul că, eliberați de o greutate, ar putea mai ușor să reziste presiunilor ungurești pentru Ardeal. Realitatea a fost că Bulgaria avea o înțelegere
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm în cele ce urmează, atât din perspectiva legislației românești în domeniu, așa cum a fost aceasta modificată și - credem - îmbunătățită considerabil în ultimii ani, dar și din perspectiva experiențelor de ordin legislativ și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
în vreme de 24 de ani, de 4 ori ne-am lăsat casele și tot avutul, fugind în străinătate, și când ne-am întors, am găsit toate desființate. Iar cea de al doilea este căci, când se făcea chipzuiri și tocmeli de a să lucra vreun ce obștesc, în socoteala contracciilor, întâiaș condei cu meșteșugire să trecea banii ce trebuia să se dea la domnie dar, ca să primească domnul să se facă acel bun lucru, în loc și de la sine să fi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]