674 matches
-
paliumul, stăpâne? îl întreabă repede Parthenicus. Speră să-i distragă atenția și să-și salveze barbișonul măcar pentru încă o zi. — Toga, mârâie enervat Augustus. Dar, întâi, mai pune-mi vreo două tunici pe mine. Se zgribulește. Mi-e frig. Toga, bineînțeles, suspină Livia în sinea ei. Singurul veșmânt demn de stăpânul lumii. Bufantă, elocventă, solemnă. Dar atât de complicată în aranjarea bățoasă și emfatică a pliurilor. Eroul anticei frugalități își roagă din priviri soția să-l ajute pe cubicular. Suspină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ea. — De ce n-ai îndrăznit să o deschizi? O strânge afectuos la piept și suspină: — În doi, noaptea ar fi trecut mai repede. — De ce nu m-ai chemat? șoptește Livia cu glasul sugrumat de emoție. Își îngroapă fața în faldurile togii. — Cum aș putea sta măcar o clipă liniștită, când te văd în con jurat de atâția dușmani care nu se mai potolesc? Bătrânul principe ridică din sprâncene a mirare. Livia do rește să obțină de la el ceva extrem de important, dacă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
glas stins: Dacă nu disprețuiești gândul că, femeie fiind, îndrăznesc să te avertizez, atunci când cei mai buni prieteni ai tăi, deși la curent cu ceea ce se întâmplă, nu cutează a-ți vorbi deschis... Își cuibărește din nou fața în faldurile togii. Augustus o îndepărtează ușurel și o privește în ochi: — Ce se întâmplă, iubită soție? — Mă tem pentru viața ta, pentru viața noastră, rostește ea ștergându-și lacrimile cu grijă, ca nu cumva să întindă cenușa cu care își accentuează sprâncenele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aici. Bătrânul nu are timp nici să protesteze, nici să se dezmeticească. Cu o răsucire din încheietura mâinii, împărăteasa îl trântește la loc, în șezut, și îi aranjează grijulie perna la spate. — Crezi, șoptește, în timp ce-i netezește faldurile răvășite ale togii, că dacă ești Imperator Ceasar Augustus nu poți fi expus unor puteri diferite de ale tale, ce pot fi declanșate oricând de o pereche de nebuni periculoși? Amenințarea e de-abia voalată. Principele tace. Începe să se simtă vulnerabil. Cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
preface că-și stăpânește cu greu mânia. Un om care a fost el însuși acuzat că s-a urcat pe scenă! Plesnește indignat din palme. Dovedit pe deasupra și ca mincinos patent! Îl apucă încruntat pe Trio de pliurile sinusoidale ale togii. — N a avut el îndrăzneala să pretindă că testamentul un chiului său este fals, deși îi cunoștea autenticitatea? Trio Fulcinius își bagă îngrozit capul între umeri. — Din câte văd eu, continuă principele necruțător, Flaccus te-a găsit pe tine mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lemn cu spătarul puțin înclinat și curbat. Când să se așeze, se împiedică ușor de picioarele scaunului, care nu sunt drepte, ci lejer arcuite spre exterior. Suduie molcom, după care se con cen trează o vreme să-și aranjeze pliurile togii. Ridică în cele din urmă privirea spre Trio și mormăie gân găvit: Credeați că am să mușc o asemenea momeală ieftină? Pământiu la față, Trio Fulcinius nu îndrăznește să se uite la principe. — Indiferent de ce a mărturisit Iunius ăsta, învinuirile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
zgâlțâie pieptul. S-a lăsat manipulat de acest nemernic care i-a răpit tot ce avea mai scump. Dă drumul unui nou suspin. Știe însă că n a acționat din interese meschine, ci în folosul Romei. Apucă un colț al togii și își suflă cu putere nasul. Le-a fost dat să trăiască vremuri extrem de tulburi. Câți indivizi ambițioși nu s-au folosit de numele Senatului și al poporului roman pentru a-și masca dorința de dominație! Dar atât el, cât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
grijulie la gât. — Ți-am zis să nu-l mai ascunzi! îl mustră. Aurul este un remediu medicinal. Nu mai sunt copil! bombăne nemulțumit băiatul. — Porți bula de la naștere ca să te apere de strigoi și o vei purta până când îmbraci toga virilă! îi răspunde pe un ton care nu admite replică. Îl ia apoi de braț. — Unde e fratele tău? întreabă. A spus că are lecții de făcut, mârâie morocănos Herius. Vipsania suspină. Cu cine să semene amândoi, dacă nu cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ai să ne citești din versurile tale? îl tachi nează Vipsania. — N-are pic de încredere în el, se plânge mama. — Literaților li se potrivește mai bine timiditatea, o liniș tește gazda. Între timp, pe scenă, Piso - înveșmântat într-o togă nouă și cu inele sclipind la fiecare deget - își netezește cu gesturi nervoase părul. Așteaptă mai întâi să se lase tăcerea în sală, după care, cu papirusul încă nedesfășurat, rostește: — Demult v-am promis că vă voi împărtăși din cele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prindă în sufletul lor sămânță învățămintele ei? Mai privește o dată în spate. Nu. Herius nu mai e în sală. S-a dus probabil să tăvălească vreo slujnică. Oftează din nou. Tot ideile lui taică-său. Îl pregătește pentru a îmbrăca toga virilă. Îl inițiază, zice el. Mâine-poimâine o să-l îndemne să umble cu efebi, ca să stârnească invidia ibovnicelor. Își aruncă ochii roată prin sală. Nici Aeserninus nu e aici, deși a promis solemn că vine. Deh! Asta e educația pe care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e cel mai bine. Nici copiii nu i-ar putea reproșa vreodată ceva. Ah! De-abia așteaptă să o vadă supusă legii Iulia. Exi lată pe o insulă pustie, fără dreptul de a mai purta stola matroa nelor, ci doar toga curtezanelor. Dacă îi prinde, i-ar putea chiar ucide pe amândoi cu mâna lui, fără să riște nimic. Se indispune. Nu, mai bine aduce problema în fața magistraților. Așa nimeni nu o va compătimi. Un suspin de beatitudine îi umple până la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cele cinci suluri de papirus. Gura i se destinde într-un surâs larg. Valorează însutit, nu înmiit, greutatea lor în aur. Trece cu degetele, apreciativ, peste armătură. Calitatea unui seif depinde de construcția sa, dar și de încuietori. Caută pe sub togă, la brâu, și scoate o cheie. O învârte cu grijă, pentru ca fiecare din țișor să intre pe rând în lăcașul lui. Altminteri, resortul poate sări și se blochează. Reușește să elibereze zăvorul și-l trage din ivăr. Dă capacul lăzii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pasul. Aleargă aproape, urmat de germanul care gâfâie. Se oprește brusc, în ușa deschisă. — Ce-i? mai apucă să spună călărețul înainte să se lovească de el. Din spatele lui Rufus, cască și el intrigat ochii la personajul insolit, înveșmântat în togă cu bandă de purpură, care stă cu bra țele deschise între doi adversari. Am zis arme boante, cretinule! tocmai țipă isteric spre cel rămas în picioare, un găligan numai mușchi, gol de parcă abia ar fi ieșit din pântecele mamei. Numai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i doar un avans. Cam a treia parte din ce ai să primești la destinație. — Unde? întreabă scurt. Vittelius privește întrebător spre Pusio. — Cezareea, răspunde acesta. — Cezareea? repetă Rufus uluit. În clipa următoare îl apucă pe Vittelius de sinus-ul togii: — Poți să-mi spui și mie ce naiba caut eu în Cezareea, când am interdicție de a intra în Iudeea? — N-o mai ai, șuieră procuratorul, livid la față. Se eliberează din strânsoare: — Tu și Pusio plecați în seara asta. Rufus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din umeri și se strecoară afară. Valetul îl așteaptă cu o cămașă subțire de in gata pregătită. Și-o trage iute pe cap. Refuză însă tunica pe care i-o prezintă: — Nu asta, Tigellin, e prea fină. Se vede pe sub togă și ar putea fi motiv de defăimare din par tea rivalilor și adversarilor. De aici până la a pronunța împotriva lui cuvinte urâte și nedemne nu e decât un pas. Sunt și așa destui netrebnici gata să șușotească pe la colțuri că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu îndemânare curelușele negre prin iglițe și le înnoadă zdravăn. — Prinde-le și cu lunula, cere stăpânul. Contemplă critic fibula de fildeș în formă de semilună din dreptul gleznei. Un pic mai jos, se impacientează, n-o să se vadă pe sub togă. Draperia care maschează una dintre uși se mișcă în mod vizibil. Cine e? întreabă enervat. — Eu, stăpâne, îndrăznește bărbierul să se arate, cu plecăciuni până la pământ. Se apropie și sărută mâna întinsă. — Azi n-ai nevoie de mine? Nu mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca majoritatea femeilor, consideră inutilul drept necesar. După-amiază, la ora băii, se va ocupa și de curățenia trupului. Acum, abia coborâtă din pat, îi e de ajuns să se „aranjeze“. Iese pe coridor, urmat de Tigellin, care poartă cu grijă toga pe braț. Din obișnuință, se ferește să nu dea cu capul de culoarul suspendat, prevăzut cu țevi care distribuie în toate părțile, cu mă sură, căldura. Aruncă o privire încețoșată în jurul său. Încă nu și-a revenit cu totul din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
viață sănătoasă. Cu fiecare zi mă cufund într-o existență din ce în ce mai cenușie. Cum să-mi scot din jug grumazul ros? O trimite pe Pomponia cu copiii înainte, să-l aștepte lângă altar, iar el se îndreaptă tărșâindu-și picioarele către atrium. — Toga, cere scurt. Nu poate să-și primească clienții altfel decât în veșmânt de ceremonie. Cubicularii încep să-i anunțe pe primii vizitatori. În timp ce își aranjează faldurile, tânărul zâmbește fără să vrea la vederea valului de solicitanți ce năvălesc pe ușă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dacă sunt bine plătiți, mațe-fripte în căutarea unei mese bune, poeți a căror singură resursă de trai este spiritul... — În țarina săracă, stăpâne, nici taurul nu se silește, îi întrerupe gândurile un individ numai piele și os, înfășurat într-o togă jerpelită și uzată până la urzeală. Germanicus îl recunoaște imediat. Clutoricus Priscus. Poet talentat și inteligent. Scrierile lui, pline de ironie și sarcasm, nu sunt lipsite de originalitate. Iar despre el a vorbit întotdeauna cu respect. — Dacă trupul mi-ar fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce să ajung la Baiae, lângă Cumae, să-mi caut de sănătate... Germanicus îi face semn să se oprească: Treci pe la intendent să-ți dea bani de drum. Întoarce capul în lături către Tigellin: — Însemnează-ți pe listă și o togă nouă din partea mea... Plus încă zece sesterți. Pune mâna pe umărul solicitantului: — Te răsplătesc cu dragă inimă pentru versurile închinate mie. Prietenia pe care mi-o arăți mă onorează, spune bărbatul, cu bărbia tremurând de emoție. Dă să plece, dar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
barbarii în fața ta! Tot om ești, jinduind după femeia care a fost a ta și nu mai e, după tinerețea pierdută, plin de invidie față de cei ce mai pot încă. Își ridică greoi capul și privește intrigat în jur, la toga întinsă pe jos, la coroana de lauri de lângă ea, la cupele răsturnate. De unde au apărut? Nu reușește să se dumirească. Cine a mai fost cu el în încăpere? Amețit, între vis și realitate, începe să închege în minte frânturi de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fi prăbușit. Așa, a reușit să le-o ia înainte și să pună cinci legiuni între insurgenți și Italia. Începe să simtă cleștele de foc ce-i încinge fruntea. A cam întrecut măsura cu băutura aseară... Privirea îi alunecă la toga răvă șită de pe podea. Îi revede într-o străfulgerare pe principe și pe reprezentanții comițiilor centuriate, veniți să-l întâmpine. Un zâmbet fugitiv îi luminează fața. L-au primit cu jocuri de gla diatori. Unde au avut loc festivitățile?... Strânge
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
toarne și câțiva stropi de ulei parfumat în creștet, pe care îi masează cu o mână expertă în pielea capului. — Iluzia tinereții e completă, scrâșnește Tiberius printre dinți. Îl refuză cu un gest scurt pe Lygdus, care îi prezenta tunica. — Toga, cere răspicat. Și-o înfășoară direct pe piele, ca în vremurile de demult. Își trage apoi în picioare calceii. Un frison îl străbate pe neașteptate. Lygdus înțelege. Desface curelele de piele ale sandalelor și-i învelește picioarele de la gleznă până la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îngrijoreze. O mulțime gălăgioasă și pestriță îl așteaptă deja. Lygdus i-a înșiruit nu în ordinea sosirii, ci conform rangului social. Pretorii înaintea tribunilor, cavalerii în fața simplilor cetățeni. Urmează apoi oamenii liberi și, la urmă, liberții. Toți decent înveșmântați în togă. Tiberius primește salutările tuturor, se întreține cu unul, cu altul, în sfârșit, înmânează celor nevoiași câte șase sesterți, pe care-i primesc zilnic din partea lui. De Anul Nou, se vor adăuga patru-cinci livre de argint și o togă cadou. Femeile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înveșmântați în togă. Tiberius primește salutările tuturor, se întreține cu unul, cu altul, în sfârșit, înmânează celor nevoiași câte șase sesterți, pe care-i primesc zilnic din partea lui. De Anul Nou, se vor adăuga patru-cinci livre de argint și o togă cadou. Femeile se abțin de obicei să participe la acest schimb repetat și plictisitor de politețuri. Dar astăzi unul dintre vizitatori pare să fi venit însoțit de jumătatea lui. — Nevastă-mea e borțoasă și bolnavă, se văicărește în gura mare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]