648 matches
-
prelung numai dacă se întâmplă ceva total nepotrivit, cum ar fi un castron pentru mâncare gol. Sunt pisici care torc puternic, putându-le auzi dintr-o cameră alăturată. Nu sunt pisici care să vă stea în brațe, preferând să se tolănească chiar lângă dumneavoastră mai degrabă decât pe dumneavoastră. Norvegiana de pădure este medium activă în interiorul casei, vigilentă, cu capacitate de reacție și destul de independentă. Acceptă prezența copiilor și a altor animale de companie, în special, dacă crește alături de aceștia. În
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
Noaptea ies pe uscat pentru a se hrăni cu ierburi. În apă pot înota repede sau chiar merg pe fundul apei, deoarece pot rămâne scufundați (cu nările și urechile astupate) mai mult de 5 minute. Deși pot fi văzuți adesea tolăniți la soare, hipopotamii se deshidratează destul de rapid și au nevoie de apă pentru a-și rehidrata pielea. Apa le este necesară și pentru a-și răcori corpul, deoarece nu transpiră. Pielea lor este dotată cu numeroase glande care secretă o
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
povestirea scrisă de Lady Montagu, o scriitoare engleză din sec. XVIII-lea, soția ambasadorului Mării Britanii la Constantinopole, în care aceasta descrie cea mai frumoasă baie turcească din oraș: "Erau acolo aproape două sute de femei care se îmbăiau (...). Doamnele erau tolănite pe divanuri acoperite cu perne și covoare bogate. Sclavele le pieptănau." În partea centrală a tabloului recunoaștem figură Femeii care se îmbăiază, cântând la mandolina. Femeia care stă întinsă în partea dreaptă pe perne ne amintește de "Antiope" sau "Odalisca
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
porni. Rămas singur, câinele se avânta după el cu același gând de hârjoana. Vacarmul străzi îl opri. Dezorientat, se întoarse în curte. Merse la castronul plin cu lapte și pâine. Mânca pe saturate, așa cum no mai făcuse. După care se tolăni pe treptele încălzite de soare de la intrare, cum se obișnuise dea lungul anilor. Înserarea îl prinse picotind. Adormi de-a binelea odată cu venirea nopții. Dimineață mânca ultimele bucăți de pâine, iar din baltă de la cișmea lipăi de câteva ori din
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_299]
-
spune Sherrill. Stop! Robotul-chelner Încremenește și picturile dispar. Noapte! comandă ea și luminile se sting, tavanul se transformă Într-un cer Înstelat și de undeva Începe să se audă o nocturnă de Chopin. — Putem să vedem un film? Întreabă Wakefield, tolănindu-se pe o canapea ademenitoare. Canapeaua se ajustează pe formele trupului lui și Îi proptește o pernă perfectă sub cap. Somnul Îl copleșește. — Desigur. Ultimul tango la Paris, Neva? Întreabă Maggie. Se presupune că este o casă a viitorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
totul tuturor aici de față În timp ce ea-și calculează următoarea mișcare. — Am trăit apoi Într-un oraș fără de plan un loc pe care chiar și zeii demolării Îl părăsiseră de atîta plictiseală un oraș ca multe altele răspîndite peste tot tolănite În voie și ție ți-a plăcut. Nu era acela locul În care cel puțin la Început arhitectura naturii cea a ruinelor și cea a imaginației s-au Întîlnit? — Îmi datorezi o explicație mai bună decît asta, Wakefield! O voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
bere și-și iubesc echipa indiferent de unde vine cel care aruncă. Care e stadionul tău favorit, tovarășe Zamyatin? Întreabă barmanul. Nu am unul favorit, spune Ivan, dar Îl urăsc pe cel din Chile, unde Pinochet a executat oameni. Wakefield se tolănește În familiaritate. Prietenul lui are un simț al locului și timpului foarte asemănător cu al lui, doar că al lui e fracturat. Este dureros de conștient de faptul că este mai schimbător decît vremea. Apartamentul lui, o fostă locuință pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Rachel și Luke. Mi-am pierdut ceva acolo aseară. M-am uitat fix la ea. —Ce anume? Capul? — Nu. Părea puțin enervată. —Mobilul. Am îndrugat o scuză. Dar când am ajuns la Rachel și Luke, ca să vezi, ghici cine era tolănit pe canapeaua lor, izbind bosumflat cu cizmele în perete? Nimeni altcineva decât Joey. Știai că o să fie aici? am întrebat-o pe Jacqui. Nu. Văzând-o pe Jacqui, Joey s-a ridicat de îndată în capul oaselor și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
președintele Chirac la bord, proaspăt venit din Tokyo de la reuniunea G-8: „Attention!“ Pe pistă, cele două avioane au trecut la 5-6 m unul de altul. N-aș fi apucat nici să clipesc. Urcai liniștit în avion și-ajungeai desupra norilor, tolănit într-un scaun pe care scria Mc Donell-Douglas sau Rolls-Royce; se-opreau motoarele și te trezeai în interiorul unui bolovan care pică din ceruri. Cilindrul de metal care zbura la 10 000 de metri se transforma instantaneu într-o folie de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în Edgar Quinet, la un seminar; eu la catedră, ea întârziind, ca într-o poveste pe care o citisem de nu știu câte ori, ferindu-mă să n-o pățesc și eu. A intrat fără să-și ceară scuze și s-a tolănit imediat în prima bancă, răsfirându-și părul de arăboiacă bogată. Pe vremea aia, se îmbrăca doar în negru sau gri, din mândrie, tristețe sau doar ca să pară mai enigmatică. Împrejurările mi s-au părut simple, dar scandaloase. Întâlnirea noastră purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tastă și imaginile s-au așezat cuminți pe laptop, patru: câte una-n fiecare colț al ecranului. Dormitorul, holul, bucătăria, intrarea din față. Păreau toate acolo, le recunoșteam fără probleme, până și pubela se-afla la locul ei, cu Brutus tolănit pe capac. I se zărea și coada, zvâcnind în ritmul viselor. „Mă rog...“, a mai lăsat Mihnea de la el, „Nu era pe dulap.“ „Și urmele de pe gât?“, am insistat, „Au apărut din senin sau te pomenești că sunt tot o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că tălpile, mâinile, picioarele, obrazul sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să mă strecor printre niște ragile, cu care piepteni fuiorul de cânepă, să iasă de-o parte puzderia, să rămâie firul curat. Ursu se oprise. Și se tolănise lângă tulpina cacadârului. Părea nepăsător, stătea liniștit, suflând ușor, fără să-i pese câtuși de puțin de lighioana care venea și se-apropia de noi. Numai eu, ridicând, arătând bâta spre cer, o țineam încă într-un plâns cu sughițuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
brigăzi. Brigăzile ce erau? Detașamente cam de 50 de deținuți și un brigadier care era numit. Și noi, tinerii, eram băgați În brigăzi, ca să facem norma: trei metri cubi. Se lucra intensiv la diguri. În rest, să nu crezi că tolăneam... Ieșeam la prășit porumb, sfeclă, scos sfeclă, curățat sfeclă... Tot timpul aveai treabă. Numai să nu stai... Dimineața la ora 5 era deșteptarea, iar, dacă erau luni de toamnă sau de iarnă, la 5 era noapte... Și intrarea În colonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
presărată ușor cu pistrui, iar apoi o trase spre el pe pat, smulgându-i veșmintele, și se afundă În trupul ei ca Într-o mare Întunecată. Rămase nemișcat, nici el n-ar fi știut să spună pentru cât timp. Fata, tolănită lângă el, Îl observa cu o expresie enigmatică, rezemată Într-un cot. - Pietra... eu... - Nu spune nimic, Îl Întrerupse prostituata, pecetluindu-i buzele cu un deget. Nu mai strica mereu totul cu vorbele tale. Să nu-mi mai spui nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spate și alunga copiii care se jucau pe mormanul de mobilă din curtea din spate. „Ușchiți-vă, dracilor, că deranjați un om bolnav. Ai naibii mucioși, unde vă sunt cei șapte ani de-acasă?“ Ținea camera în semiîntuneric și se tolănea pe o pernă la picioarele patului, citind la lumina lămpii Căpitanul Furie, Doctorul Sălbatec și alte povestiri de doi lei cu sportivi. În acest stadiu l-am văzut doar o singură dată pe Comisar în picioare, când Einhorn m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vadă dacă nu reușește să se înțeleagă cu un văr de-al ei, cel care îl ajutase pe Jimmy să dea de gustul genealogiei. Cât despre Clem Tambow, ura atât de rău școala și petrecea cât de mult timp putea tolănit în pat, citind știrile de baschet sau ultimele scoruri la golf. Se transforma într-o haimana de toată frumusețea. Prin intermediul maică-sii, era de multă vreme în râcă cu al doilea soț al acesteia, care nici el n-avea slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
l-am dibuit eu! Nu-mi spune mie că nu înțeleg. M-am săturat de aiurelile tale, nu știi decât să predici! Iar în timpul pauzelor pe care le făcea să-și tragă răsuflarea, auzeam glasul lui continuând măsurat în timp ce ședeam tolănit în balansoar și îi ascultam. Și apoi se ițea încheietura butucănoasă a lui Owens care apuca ușa și o trântea. Puțin îi păsa ce făceau locatarii la ei în cameră, dar nu îi convenea deloc s-o audă înjurând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu mantia pufoasă a unui prosop turcesc și și-a pus șosete negre și o cămașă scrobită, s-a așezat pe pat, fumând un trabuc și a început să-mi explice acest lucru, pe un ton practic și sever. Ședea tolănit cu trupul lui mare, pe jumătate gol. Nu îmi ținea predici despre cum trebuie să urmăresc comfortul și luxul, ci despre cum trebuie să acționez: în loc să mă dizolv într-o pleiadă năucitoare de alegeri trebuia să mă întăresc, ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
le avea și care erau de ceva vreme de domeniu public. În oraș apăruse un agent de la Trezorerie care nu și-a ascuns deloc identitatea, ci s-a apucat să le spună tuturor, foarte mucalit, ce hram poartă. S-a tolănit într-unul din scaunele de plasă de la Hilario și s-a apucat să sugă bere de parcă ar fi fost în vacanță, sau să dea alune la kinkaju. Oliver a reușit să se arate netulburat când a trecut prin piață, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pot să-mi deschid gura ca să vorbesc la telefon, mi-s buzele arse. Limba mi-e iască. Brusc, aparatul de aer condiționat a început să funcționeze, așa că am venit în mijlocul camerei, în spațiul dintre canapea și fotoliul în care se tolănise doamna Silsburn. — Nu știu ce băuturi am, încă nu m-am uitat în frigider, am spus, dar îmi imagineză — Adu orice ai, m-a întrerupt purtătoarea de cuvânt de pe canapea. Numai să fie lichid. Și rece. Tocurile pantofilor i se odihneau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
bărbat. Potecile cerului Îmi amintesc de parcă s-ar fi întâmplat ieri. De fapt, spun asta pentru voi, fiindcă pentru mine timpul nu mai există. ...Era tare frumos afară. Stăpânii mă hrăniseră bine și pe urmă mă legaseră lângă casă. Mă tolănisem la soare. Mirosea iarba fragedă, mirosea și aerul , dulce-amărui, așa, ca primăvara a soare cald, a miere, a flori și zumzet de albine, vedeam cu un ochi cum se suia pe firul de iarbă o buburuză... vedeam petele negre pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
amărăciune. În seara „dezmățului“, Alex încuiase toate ușile și se dusese, beată, la culcare, lăsând-o pe Ruby afară, în grădină. Ruby își petrecuse noaptea în Rolls. Lui Alex i se făcea greață la gândul hălcilor asudate ale lui Ruby, tolănite în automobil. „Am să-l vând, gândi ea, l-a spurcat.“ Ceva mai devreme văzuse din nou vulpea femelă, culcată, în timp ce patru pui flocoși, de culoarea șocolatei cu lapte, cu ochi albaștri și niște cioturi de coadă, jucau leapșa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
forfotește de necunoscuți. — E exact ca un studio de filmare, zicea Evie. Platouri în miniatură, gata pregătite ca cineva să tragă următorul episod. Publicul din studio care te urmărește din întuneric. Clienții treceau alene și-acolo eram eu și Evie tolănite pe-un pat cu baldachin roz, sunând de pe telefonul ei ca să ne aflăm horoscoapele. Stăteam încolăcite pe un divan modular tapițat cu tweed, ronțăind popcorn și urmărind telenovele la un televizor color portabil. Evie își ridica tricoul ca să-mi arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
afirmă: ― Ea spune adevărul. Lui Gosseyn nu-i rămase decât să-i spună: ― Mulțumesc. Și întrebă din nou: ― Cât îi trebuie unui aparat să ajungă până aici? ― Vreo oră. Pe masa de lângă fereastră se afla un videofon portativ. Gosseyn se tolăni în fotoliul alăturat, privi numărul primit și-l formă. Micul ecran de pe receptor rămase întunecat. Gosseyn îl privi nedumerit. Formă încă o dată numărul, mai repede, și de astă dată duse imediat receptorul la ureche și ascultă cu atenție. Tăcere mormântală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a ascunde semnificații mai profunde. N-ar trebui să mă răsfeți, Îi spuse, altfel mă obișnuiesc. Nu-și dădu seama că Îl tutuise. — Să rămâi fără femeie În casă e Într-adevăr o problemă, se alătură imediat discuției mama Guendalinei, tolănindu-se pe o sofa care o cuprinse, scârțâind. Și eu mă aflu În aceeași situație, e Îngrozitor. — Dar cum se poate asta? se miră mama lui Cristian. Iarăși? — A trebuit să o schimbăm, nu era bună, oftă mama Guendalinei. Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]