1,214 matches
-
Hunedoara), prozator și poet. Își începe școala în satul natal (1940-1945), urmând apoi Școala Normală din Deva (1945-1952) și Facultatea de Filologie, secția română-istorie, din cadrul Universității din București (1954-1959). Un timp lucrează ca învățător sau ca profesor în localitatea hunedoreană Toplița (1953-1954, 1959-1962), ulterior fiind profesor de limba română și istorie la diverse școli din București. Colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească”, „Vatra”, „România literară” ș.a. P. debutează în revista „Luceafărul” (1967) cu povestirea Cetatea și își publică în 1968
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
de Muzică Interpretare muzicală 4 Artele spectacolului muzical 4 Pedagogie muzicală 4 Facultatea de Medicină Medicină generală 6 Facultatea de Litere Limba și literatura română O limbă și literatură străină (engleză, germană, maghiară) 4 5 Limba și literatura română (la Toplița) 4 Limba și literatura engleză O limbă și literatură străină (engleză, germană, maghiară) 4 Limbi moderne aplicate (franceză, engleză, germană) 4 Facultatea de Educație Fizică și Sport Educație fizică și sport 4 Facultatea de Drept și Sociologie Sociologie 4 Drept
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locului a reținut și unele denumiri cum ar fi „La Mazilu” (boier scos din slujbă și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din epoca bronzului, „Toplița”. Pădurea este așternută în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mazilu” (boier scos din slujbă și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din epoca bronzului, „Toplița”. Pădurea este așternută în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe pârâul Toplița, de către Gheorghe Andonie. Denumirea satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe pârâul Toplița, de către Gheorghe Andonie. Denumirea satului este contradictorie. Unii, printre care și d-l Emil Țarălungă, susțin că ar veni de la primul locuitor ce se numea Barbă, iar cei mai mulți (Dumitru Galan și Mihai Bertea) susțin că numele satului a apărut prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Petru Lehăduș își anunță prezența pe raza satului Lozinca, pârâiașul valea Iepei, ce traversează șoseaua prin apropierea locuinței Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
C2. Pe raza comunei Oncești s-au efectuat săpături arheologice sistematice la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
conexarea mult mai rapidă a Iașiului de Cluj, nevoite să comunice printr-un traseu ocolitor (Suceava Vatra Dornei). S-ar putea concretiza prin conectarea nodului feroviar situat pe Siret, la Pașcani, cu unul din orașele aflate pe Mureș (mai fezabil Toplița, prin Târgu Neamț Poiana Teiului Tulgheș). E regretabil că, în absența legăturii, în orice analiză a accesibilității, Carpații Orientali joacă rolul evident de obstacol natural, producând efecte mai ales în partea Moldovei. Un exemplu de inerție inexplicabilă este și abandonul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
A pierit o armată de 15000 de oameni împreună cu consulul roman Flaminius. URSU - lac de origine carstosalină, din stațiunea Sovata, ce s-a format prin prăbușirea stratelor, datorită dizolvării sării, în anul 1875. Lacul Ursu primește apă dulce din pâraile Toplița și Auriu, după ce se scurge în Lacul Aluniș, iar din Lacul Roșu, apă sărată. Fenomenul de heliotermie a fost semnalat în anul 1879. Salinitatea crește de la 10-50 g/l la suprafață la 250-300 g/l la fund, iar temperatura crește
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
ce vin de dincolo, pentru a lăsa gălăuțenilor câteva crâmpeie din epopeea Înaintașilor, despre care, după știința mea, au rămas atât de puține mărturii, atât despre ei cât și despre fostul sat Gălăuțaș, parte din el aparținând comunei Subcetate, parte Topliței. Despre acest sat, mă Întreb adesea dacă a fost dintru Început Întemeiat de fugarii veniți de prin alte locuri care sau statornicit aici doar de câteva veacuri, sau au fost aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zis, dar maghiarii nu s-au statornicit aici decât la Începutul secolului al XX-lea, odată cu Începerea primelor exploatări forestiere. Primul gater este adus aici de un evreu din Suedia, pe nume Lómaș. Cam pe atunci Încep exploatările forestiere În Toplița și Subcetate. Ținutul fiind muntos, ungurii, când au Înaintat spre estul Transilvaniei, pe cursul Mureșului În amonte, s-au așezat Începând cu șesul Ditrăului, locul aici fiind mai deschis, apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe lângă Mureș, acestea constituindu-se ca un cătun al comunei Subcetate. La Gheorgheni Însă, prin secolul al XVIII-lea era o comunitate numeroasă de armeni care stăpâneau Întinderi de păduri până la râul numit Valea Găinii, toponim dat de românii din Toplița, pentru că zona era populată de găini și cocoși sălbatici, podoabe ale acestor păduri seculare. Biserica armenească din Gheorgheni cu ziduri groase din piatră datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă În Moldova și Valahia armenii au venit mult mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ani, bunicul, Țăran Toma, din Preluca, mort În anul 1945 la nouăzeci și unu de ani, Îmi spunea că cel dintâi locuitor de acolo a fost bunicul lui, unul ce-l chema Diacul. Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta În strană și știa carte bună. Învățase să scrie și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu bunicului) Sigur n-oi ști să-ți spun
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
obicei acest nume se dădea celor proveniți din zona de câmpie, fie ea din Transilvania, fie din Moldova. Cât privește numele Baciu, acesta trimite numaidecât la oierit. Altele, tot dintre cele mai vechi: Filipaș, Doldea și Vodă sunt frecvente În Toplița, iar Urzică, Cotfas Dobreanu, Morar și Pop apar În documente din Subcetate Încă din secolul al XVII lea și al XVIII-lea. Ce aflăm din mărturii arheologice și din documente istorice Gălăuțașul devine centru de comună de abia după Primul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
XVII lea și al XVIII-lea. Ce aflăm din mărturii arheologice și din documente istorice Gălăuțașul devine centru de comună de abia după Primul Război Mondial, până atunci fiind doar un cătun al comunei Subcetate iar prin 1816 al comunei Toplița, din această cauză documente referitoare la această localitate nu vom găsi nici În Arhivele Statului din Miercurea Ciuc și nici În cele din Târgu-Mureș. Prima atestare documentară o aflăm din lucrarea Românii din Covasna și Harghita, apărută la Editura Grai Românesc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din Târgu-Mureș. Prima atestare documentară o aflăm din lucrarea Românii din Covasna și Harghita, apărută la Editura Grai Românesc din Miercurea Ciuc, autori Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind de la cetatea de peste apă. Credem că pentru a căuta vechimea localității, cât de puțin locuită o fi fost ea cândva, este necesar să ne referim la localitățile Învecinate. În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind de la cetatea de peste apă. Credem că pentru a căuta vechimea localității, cât de puțin locuită o fi fost ea cândva, este necesar să ne referim la localitățile Învecinate. În cartea sa Toplița la 1785, istoricul David Prodan, ne dă date foarte importante despre Toplița din care făcea parte pe atunci și actuala comună Gălăuțaș. Câte gospodării vor fi fost atunci pe actualul teritoriu al Gălăuțașului nu avem de unde ști. Despre Toplița aflăm
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apă. Credem că pentru a căuta vechimea localității, cât de puțin locuită o fi fost ea cândva, este necesar să ne referim la localitățile Învecinate. În cartea sa Toplița la 1785, istoricul David Prodan, ne dă date foarte importante despre Toplița din care făcea parte pe atunci și actuala comună Gălăuțaș. Câte gospodării vor fi fost atunci pe actualul teritoriu al Gălăuțașului nu avem de unde ști. Despre Toplița aflăm că erau aici 227 de gospodării, având În total 1275 de suflete
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sa Toplița la 1785, istoricul David Prodan, ne dă date foarte importante despre Toplița din care făcea parte pe atunci și actuala comună Gălăuțaș. Câte gospodării vor fi fost atunci pe actualul teritoriu al Gălăuțașului nu avem de unde ști. Despre Toplița aflăm că erau aici 227 de gospodării, având În total 1275 de suflete (aceste date rezultă de la un recensământ al lui Iosif al II-lea). Întreaga populație iobăgească erau români, ține să precizeze istoricul David Prodan În cartea Toplița la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Despre Toplița aflăm că erau aici 227 de gospodării, având În total 1275 de suflete (aceste date rezultă de la un recensământ al lui Iosif al II-lea). Întreaga populație iobăgească erau români, ține să precizeze istoricul David Prodan În cartea Toplița la 1785 (Cluj 1947). Grofii maghiari, stăpâni pe atunci aici, erau: Mihail Teleki, Simon Remeny și Ianoș Bordemisza. Teren intravilan era doar o suprafață de 344 iugăre din care, pământ arător 219 iugăre iar fânaț 392 iugăre. Rentabilitatea era disproporționată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]