433 matches
-
natură să completeze viziunea asupra numelor de locuri în sine sau în raport cu ansamblul general al vocabularului în care se încadrează. Cele mai relevante ni se par, din acest punct de vedere, omonimele toponimice, polionomiile toponimice, tautologiile toponimice, toponimele multiple, polarizările toponimice, lanțurile și arborii urbanonimici. Aceste fenomene (și altele comparabile) demonstrează, pe de o parte, că numele proprii au, pe lîngă particularitățile care le diferențiază de cuvintele comune, multe similitudini cu acestea din urmă, fiind supuse în ultimă instanță legilor de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și grupare consolidează nu numai calitatea de unități lexicale ale limbii, ci și statutul de elemente specifice în cadrul vocabularului general. Preluînd celebra afirmație a lui Saussure, potrivit căreia în limbă „totul se ține“, putem spune că în sistemul (cîmpul, ansamblul) toponimic totul „se susține“ reciproc. Studiul etimologic, structural sau diacronic al numelor de locuri trebuie să țină seama de acest adevăr sesizabil în situații dintre cele mai neașteptate. Omonimia toponimică, mult mai frecventă și mai complexă decît omonimia de la nivelul cuvintelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limbă „totul se ține“, putem spune că în sistemul (cîmpul, ansamblul) toponimic totul „se susține“ reciproc. Studiul etimologic, structural sau diacronic al numelor de locuri trebuie să țină seama de acest adevăr sesizabil în situații dintre cele mai neașteptate. Omonimia toponimică, mult mai frecventă și mai complexă decît omonimia de la nivelul cuvintelor comune, se referă la existența unor nume identice care desemnează locuri diferite. La nivelul unui orizont spațial restrîns (de regulă cunoscut și folosit denominativ de comunitatea locală respectivă) omonimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
complexă decît omonimia de la nivelul cuvintelor comune, se referă la existența unor nume identice care desemnează locuri diferite. La nivelul unui orizont spațial restrîns (de regulă cunoscut și folosit denominativ de comunitatea locală respectivă) omonimele au luat naștere prin transfer toponimic (de la numele apei la numele satului, de la numele satului la numele apei, de la numele unei forme de relief la numele satului etc.), rezultînd, pe de o parte, o economie de nume, iar pe de altă parte o grupare, ierarhizare sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altă parte o grupare, ierarhizare sau sistematizare a lor. Exemple de toponime care denumesc simultan o apă și un sat: Albești, Vrîncești, Păulești, Bîrsănești, Drăgoteasca, Bălăneasca, Floroaia, Lupoaia, Snagov, Milcov, Acsău, Beregsău, Baltă, Bujoru, Obaba, Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone largi, care depășesc orizontul comunităților locale de vorbitori), omonimele au rezultat, de regulă, prin coincidența modelului formativ care a determinat toponimizarea, precum și a formanților incluși în această formulă. Evident
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia există patruzeci și unu de locuri diferite numite Balta (fără derivate și compuse), douăzeci numite Bădești, treizeci și unu numite Deleni etc. Polionimele toponimice sunt numele diferite, purtate succesiv ori simultan de același topic, fie pentru că „motivarea“ prin reper s-a schimbat, fie pentru că încă nu s-a tranșat concurența onimică în favoarea uneia dintre formule. Sursa apariției numelor „concurente“ poate fi spontană (populară) sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
actuale cu numele antice ale locurilor respective. De exemplu: Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia- Lacostromo, Rîșnov-Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu- Germisara, Isaccea-Noviodunum, Mogoșești- Rusidava, Recica-Romula, Măcin-Arrubium, Mehadia- Praetorium, Turda-Potaissa. Polarizarea este una dintre formele cele mai evidente și mai active de ordonare a masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei deservite denominativ și gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ale locurilor respective. De exemplu: Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia- Lacostromo, Rîșnov-Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu- Germisara, Isaccea-Noviodunum, Mogoșești- Rusidava, Recica-Romula, Măcin-Arrubium, Mehadia- Praetorium, Turda-Potaissa. Polarizarea este una dintre formele cele mai evidente și mai active de ordonare a masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei deservite denominativ și gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Germisara, Isaccea-Noviodunum, Mogoșești- Rusidava, Recica-Romula, Măcin-Arrubium, Mehadia- Praetorium, Turda-Potaissa. Polarizarea este una dintre formele cele mai evidente și mai active de ordonare a masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei deservite denominativ și gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei. Moldova. Un exemplu de cîmp toponimic polarizator îl oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei. Moldova. Un exemplu de cîmp toponimic polarizator îl oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim) se dezvoltă într-o primă etapă (strat) numele Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei. Moldova. Un exemplu de cîmp toponimic polarizator îl oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim) se dezvoltă într-o primă etapă (strat) numele Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri în Tezaurul Toponimic al Romîniei. Moldova. Un exemplu de cîmp toponimic polarizator îl oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim) se dezvoltă într-o primă etapă (strat) numele Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare: Fundul Băbușii, Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare: Fundul Băbușii, Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare: Fundul Băbușii, Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop, Trecătoarea Prislop, Curmătura Prislopului, Dealul Cuca, Rudabaia, Lacul Techirghiol. Dincolo de observațiile (pertinente) privind diferențierea semantică dintre termenii implicați în formațiile respective, referenții denumiți fiind asemănători, dar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
încadrează aceste polionime sui generis, îndeosebi toponimul care a precedat dublurile, necesită investigații detaliate și aprofundate de natură istorică, socioculturală etc. Lanțurile și arborii urbanonimici sunt forme de organizare (nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Căcați, Cacaleți, Căscioare etc. În același mod, Ion Conea a demonstrat că unele sate din Vrancea (Grumaz, Călugărul, Mardoiu), consemnate în hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material toponimic din documentele publicate și din arhive și confruntarea lui cu numele de locuri culese de pe teren, pentru întocmirea Dicționarului/Tezaurului toponimic al Romîniei, pe regiuni, a dat ocazia identificării a numeroase toponime dispărute, fie odată cu topicele denominate (în principal, așezări
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material toponimic din documentele publicate și din arhive și confruntarea lui cu numele de locuri culese de pe teren, pentru întocmirea Dicționarului/Tezaurului toponimic al Romîniei, pe regiuni, a dat ocazia identificării a numeroase toponime dispărute, fie odată cu topicele denominate (în principal, așezări umane sau obiective social-culturale), fie prin înlocuirea lor cu (sau înglobarea în) altele. De exemplu, numai la litera A din Dicționarul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Romîniei, pe regiuni, a dat ocazia identificării a numeroase toponime dispărute, fie odată cu topicele denominate (în principal, așezări umane sau obiective social-culturale), fie prin înlocuirea lor cu (sau înglobarea în) altele. De exemplu, numai la litera A din Dicționarul toponimic al Banatului figurează cu asterisc, semn că nu mai sunt cunoscute în prezent, toponimele: Agres, Agyagos, Ahton, Alahtyan, Albertfalva, Alsó-Igazfalva, Alsó-Lupavicza, Alsó-Kava, Alsó-Királymezeje, Alsó-Ohaba, Alsó-Szekos, Alsóbathy, Alsófalva, Alsóbolas, Alsókápolnás (și alte cîteva cuprinzînd determinantul maghiar alsó „de jos“, ceea ce arată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Grecia); Persida (< Persia); Sidonia (< Sidon, cetate feniciană). Se adaugă, bineînțeles, nenumăratele nume de familie formate de la toponime, cu sufixe de origine locală (-eanu, -aru, -așu etc.). Și în cazul numelor de locuri se produce o „întinerire“ permanentă a ansamblului toponimic, prin apariția unor nume care descriu realități nou apărute (lacuri, baraje, sate, fabrici, șantiere, împăduriri, cariere etc.) și care se impun prin proeminență fizică și/sau socială. Noile nume pot exista o perioadă mai lungă sau mai scurtă laolaltă cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exista o perioadă mai lungă sau mai scurtă laolaltă cu vechile nume atribuite locurilor respective, le pot înlocui sau le „obligă“ să se specializeze pentru desemnarea unor topice mai restrînse ori colaterale. Există și dispariții nesigure (un fel de „elodii toponimice“), care, în ciuda investigațiilor științifice, uneori cel puțin la fel de complicate și oțioase ca cele întreprinse de organele de anchetă penală și de jurnaliștii de investigație, nu se lasă ușor „demascate“ de după perdeaua variantelor deformate din graiul popular sau din documente, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de după perdeaua variantelor deformate din graiul popular sau din documente, care pot fi destul de puțin asemănătoare cu formele toponimelor actuale, continuatoarele „bănuite“ ale acestor variante. De exemplu, toponimul Bocșa din județul Caraș-Severin a fost identificat, după cercetări minuțioase, în „persoana toponimică“ a unui fost Boccea (format de la un radical antroponimic Boc) rostit bănățenește Bocśa (și transmis în documente ca Bokcha, Bokchya, Bokcza, Bogsan etc.); Reșița, rostit dialectal Răśița (magh. Resicza, germ. Reschitza) e varianta populară a unei foste forme literare Recița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
organizarea și funcționarea numelor de locuri în general, schițate în prima parte a cărții, sunt valabile și pentru numele de locuri romînești, care sunt studiate în consecință pe baza acestor principii teoretice și metodologice. Dar, ca în orice domeniu, materialul toponimic concret, cercetat în profunzime, dezvăluie, în afara liniilor generale cunoscute din generalizările teoretice și din clasificările ordonate de cîteva criterii esențiale, numeroase detalii, excepții, meandre și suprapuneri greu de codificat teoretic. Este și cazul numelor de locuri romînești, care prezintă aceleași
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al lucrării ne-a obligat la selectarea și la gruparea faptelor pe care le considerăm cele mai semnificative. Prezentăm la început ordonarea, din diverse puncte de vedere, a masei numelor de locuri romînești, necesară particularizării metodelor de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]