1,162 matches
-
filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos a devenit ceva discutabil, la mijloc de râs și surâs, superfluu. Nu știu ca literatura română să fi dat în ultima vreme, excepție face doar Ioan Groșan și, în cazul de față, Alexandru Vlad, o nuvelă, ceva povestiri, un roman
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos geografic, iluminat de surprinzătoare inflexiuni baroce, laureați ai Premiului Național de Compoziție „George Enescu”); Simion Dănilă, Sub fascinația lingvisticii bănățene (pasionante investigații și incursiuni analitice în universul lingvistic din arealul Banatului). Ca dar oferit invitaților, organizatorii (Consiliul Județean Timiș, prin
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
tot dintr-un instinct de apărare. Adevărul este că în fiecare piesă pe care am scris-o am căutat drumuri existențiale, așa încât am eliminat orice alte posibile evadări, care să-mi fi tulburat starea sufletească. B.T.: Și iată că acest topos hibrid, al lui „aici” și „acolo” îngemănate s-a dovedit a fi o soluție fertilă, iar din 1982 te-ai alăturat suitei de compozitori români care și-au găsit împlinirea și validarea dincolo de graniță; printre ei Aurel Stroe, Lucian Mețianu
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
veritabil ambasador onorific al muzicii noastre în Germania și în lume. Împărtășește-ne din culisele înființării Centrului de documentare pentru Europa de est, care este în mare măsură dotat cu partituri, cărți și cu înregistrări de muzică românească. În fapt, ai recreat toposul cultural românesc, așezându-l alături de valori perene ale culturii vest europene. V.D.: ...este mult de povestit. Încă din 1987 am inițiat o arhivă Marbe la biblioteca din Baden Baden, apoi câțiva ani mai târziu, la Mannheim.... tot Marbe. B.T.: Ce
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
format acolo, Russo descoperea uimit o realitate căreia contemporanul și concetățeanul său genevez avea să-i consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
inimoși ai locului, fără o prea mare notorietate, căruia îi închină un excurs istoric chiar în fruntea biografiei de care ne-am ocupat, C.D. Zeletin nu face niciun rabat măruntului provincialism cultural, de atîtea ori stînjenitor. Legătura d-sale cu toposul de baștină care e și cel al Elenei Bibescu e una decentă, cu o severă măsură intelectuală. Principesa Bibescu e o carte somptuoasă, care se cere nu doar citită ci și recitită. Ea mi-a reamintit presant una din scrierile
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
pur descriptiv - "celălalt film Ťde nișăť (adică spaniol și jucat de actori necunoscuți)" (liternet.ro) -, mai ales (cu referire la presă, la posturile de radio și televiziune etc.) cu sensul "specializat", în opoziția de nișă/generalist. Termenul actualizează adesea un topos al cantității ("puțin, deci nesemnificativ") sau unul al calității ("puțin, deci bun"). Nișa poate fi văzută ca o soluție de evitat - "din fericire, nu a rămas doar o nișă" (Jurnalul Național, 24.08.2006) - dar și ca una dezirabilă - "de
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care crește și mă acoperă" (}ara mea). În contul dispoziției sfidătoare care-l specifică, Vasile Proca abordează și tema tavernală. "Cîrciuma" reprezintă un topos al învolburării iluziilor, al sumețirii fie și himerice împotriva mediului dezamăgitor. Mărturisind că "trebuie să mă fac martorul unui plăcut infern", autorul ia cuvîntul în numele "alcoolicilor geloși", notificînd că "noi intrăm în ploaia de afară și putrezim încetul cu încetul
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
în care să fie prezente două personaje folclorice, Păcală, prototipul mobilității, al agerimii lunecoase a valahului, și companionul său, Tândală, prototipul ardeleanului mai încet la acțiune și la judecată, aparent stîngaci, însă în realitate mai constructiv. E un prinos adus toposului natal: "Păcală și Tândală sunt cei doi poli ai caracterului românesc. Unul deștept, șiret și superficial, celălalt mai greoi, mai lent, mai prost, dacă vrei, dar mai serios și mai creator. Aș vrea să urmăresc acest prototip de român în
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
maestrul studiat fiind E.A. Poe pe care l-a tradus, aproape de fiecare dată Cortázar inovează, recombinând sau răsturnând motive, personaje și tehnici, încât criticii au recurs la termenul neofantastic, pentru a-l diferenția. Iată, spre exemplu, Casa ocupată. Există un topos al prozei fantastice - casa bântuită, un agent declanșator - "lucrul" nedefinit, invizibil și apăsător, fiecare suficient să provoace tensiunea. Ambele sunt prezente, răsturnat și surprinzător: locatarii casei, frate și soră simt prezența stranie ce invadează încăpere după încăpere, silindu-i să
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
regăsește și la Nicolae Breban. Scriitorul "ar fi putut să-și facă o carte de vizită care să-l recomande ca Ťspecialist în paradisuri pierduteť". Satul natal din Făgăraș, Lisa, evocat în paginile memorialistice, pline de melancolie, a devenit un topos, ca și Humuleștii sau Siliștea-Gumești. "Tema destinului și cultul memoriei, punctează criticul în final, sunt permanențe ale operei lui Octavian Paler". înrudit cu autorul Autoportretului într-o oglindă spartă, privind mai ales tema destinului, este Nicolae Breban, care, observă C.
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
familie sunt de o frumusețe aproape spiritualizată, copiii sunt spălați într-un bazin, fetele îmbrăcate în rochii dintr-o pudoare cutumiară plutesc ca niște nuferi pe apă, familia se reîntregește mai puțin convențional în mediul acvatic, lustral, invocînd parca un topos arcadic. Mai mult ca orice, Reygadas stăpînește o artă a gros-plan-urilor, camera se fixează parcă auratic pe un chip, pe care-l vedem impresionat de stările care-l parcurg și care-i conferă reflexe iconice. Ne aflăm într-o lume
Lumina tăcută a lui Carlos Reygadas by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8151_a_9476]
-
de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia drept vaticinară. Bucuria marelui precursor de-a constata că gestul de adeziune la programul său "venea în chip neașteptat din Ardeal", un topos în care confuzia esteticului cu alte domenii părea profund înrădăcinată, se asocia cu aceea că gestul în cauză semnifica o delimitare de un moment neprielnic evoluției nestînjenite a valorii estetice, ilustrînd un act de moralitate, bizuit pe "conștiința temerității gestului
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
Socotindu-l pe A.E.Baconsky oarecum excentric, descins de-a dreptul dintr-un spațiu cultural-citadin, credem a nu greși desemnîn-du-l pe Aurel Rău drept cel mai reprezentativ poet al grupării Steaua, întrucît, alături de Aurel Gurghianu și Victor Felea, surprinde toposul local în procesul acestuia de adaptare la noile medii de civilizație și cultură. Filonul nostalgic dar și revendicativ pînă la insurgență al lirismului transilvan mai vechi face loc unei alte sensibilități, unui rafinament formal. De fapt, e dezvoltarea acelei mutații
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
reintrat în drepturi, după decembrie 1989, au apărut și cercetătorii pe care îi invitase Eliade cu o jumătate de secol mai devreme. În mod paradoxal și trist, aceștia au fost puși în postura de a continua, perfecționa și legitima un topos al propagandei comuniste, atrăgându-și astfel aplauzele și solidaritatea unui mare număr de condeieri angajați în luptele ideologice ale acelei perioade. IV Judecata de mai apoi. Intermezzo liric 1. Aduceți verbele Primul care a arătat, cu argumente, existența unor surse
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ce îi va oferi destinul. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU ȘI KATHERINE MANSFIELD “Literatura la feminin” articol de Andreea Rasuceanu O neștiută competiție pare să se desfășoare, în intervalul dintre anii 1919-1922, între două scriitoare ale vremii, fiecare cu spațiul ei natal, un topos exotic și mărginaș, misterios și aparte: Katherine Mansfield se naște în Noua Zeelandă, tărâm insular pierdut în apele Pacificului de Sud, iar Hortensia Papadat-Bengescu de cealaltă parte a lumii, la porțile Orientului, tărâm aflat la confluența dintre giubeaua turcească și modele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
devin, În crea?ia eminescian?, reprezent? ri simbolice ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr?rii se refer? la conceptul de topos poetic În teoria literar?? ?i la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea ei „creatoare" presupune un demers analitic care s? aib? ca scop studiul tuturor componentelor acesteia: con
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
componentelor acesteia: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia (potrivit concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
concep?iei structuraliste apar?inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inând esteticianului Oskar Walzer). „Cel mai elaborat" dintre elementele constituente ale operei este, dup? cum observ? I.Em. Petrescu, materialul literar cuprinzând temele ?i motivele, topos-urile poetice ?i citatele. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
apare În diverse opere p?ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-l ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-l decodeze. Studiul topos-ului sau al cli?eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea lui E.R. Curtius „Literatura european? ?i Evul Mediu latin", care a ar?țâț importan?a acestora În transmiterea tradi?iei culturale ?i deci În p?strarea unei identit??i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
conceptul de spa?iu poetic, privit că sistem complex, la a c?rui configurare contribuie pe de o parte parametrii temporali ?i spa?iali cu multiplele lor semnifică?îi filozofice, iar pe de alt? parte, sentimentele ?i viziunea eului liric, topos urile poetice eminesciene uimesc prin ineditul expresiei, prin misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers. Privite din „unghi cosmic" (E. Simion) , toposurile poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers. Privite din „unghi cosmic" (E. Simion) , toposurile poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii; ele amintesc de unitatea cosmic?, pierdut? Într-un timp imemorial „pe când fiin?? nu era, nici nefiin??, / Pe când totul era lips? de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]