320 matches
-
Spuse, Întinzând chibritul spre Retana. — Nu, Își flutură Retana mâna, nu fumez niciodată. Retana Îl privi cum fuma: — De ce nu-ți cauți o slujbă, ca să te-apuci și tu să muncești? Nu vreau să muncesc. Sunt toreador. Nu mai există toreadori. — Eu sunt toreador. Da, atât cât ești În arenă. Manuel râse. Retana stătea fără să zică nimic și-l privea pe Manuel. — Te bag Într-o nocturnă dacă vrei. Când? — Mâine noapte. — Nu-mi place să Înlocuiesc pe nimeni. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spre Retana. — Nu, Își flutură Retana mâna, nu fumez niciodată. Retana Îl privi cum fuma: — De ce nu-ți cauți o slujbă, ca să te-apuci și tu să muncești? Nu vreau să muncesc. Sunt toreador. Nu mai există toreadori. — Eu sunt toreador. Da, atât cât ești În arenă. Manuel râse. Retana stătea fără să zică nimic și-l privea pe Manuel. — Te bag Într-o nocturnă dacă vrei. Când? — Mâine noapte. — Nu-mi place să Înlocuiesc pe nimeni. Așa o pățeau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dedicate morții sale, care era așteptată deja de ceva zile. Bărbații și băieții cumpărau poze mari, colorate, ca să le aducă aminte de el, și așa, privind acele imagini, pierdeau propria imagine pe care o aveau În minte despre el. Ceilalți toreadori se simțeau ușurați că murise, pentru că el făcea mereu În arenă ceea ce ei nu reușeau să facă decât arareori. Mergeau cu toții prin ploaie În spatele sicriului; o sută patruzeci și șapte de toreadori l-au condus la cimitirul unde l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care o aveau În minte despre el. Ceilalți toreadori se simțeau ușurați că murise, pentru că el făcea mereu În arenă ceea ce ei nu reușeau să facă decât arareori. Mergeau cu toții prin ploaie În spatele sicriului; o sută patruzeci și șapte de toreadori l-au condus la cimitirul unde l-au Îngropat, alături de Joselito. După Înmormântare s-au strâns toți În cafenelele ferite de ploaie, și multe poze colorate cu Maera au fost vândute bărbaților care le Înfășurau și le băgau În buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
altceva. (În spaniolă În orig.) . Atunci, am plecat. (În spaniolă, În orig) . Un englez (În spaniolă, În orig) . Mișcare În care toredorul ține capa cu ambele mîini, stînd cu spatele la taur. . Mișcare executată foarte aproape de corpul animalului. . Mișcarea finală, prin care toreadorul Își Înfășoară capa În jurul taliei printr-o mișcare elegantă, de dans. . Lașule (În spaniolă În orig.) . Tăuraș (În spaniolă În orig.) . Celebru dicționar medical. . Stăpîne (În swahili). . Trib african ai cărui membri vorbesc dialectul bantu. . Fără să vadă - fr. . Regimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dijon . barieră (În sp. În orig.). Este vorba de bariera de protecție, ridicată În mod rgulamentar de jur Împrejurul arenei. . Ploaia asta. (În it. În orig.) . Ați pierdut ceva, doamnă? (În it. În orig.) . Echipa de asistenți ai unui matador, formată din toreadori (peoni) și picadori. . Lovitură de grație, aplicată cu spada În spatel coarnelor taurului. . Coniac italienesc. . Henry Maximilian Beerbohm (1872-1956) - pamfletar și caricaturist englez. . dragă (În it. În orig.) . Ascultă, dragule! (În it. În orig.) . PÎine, salam, brînză (În it. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își Înmuie glasul Ippolit. „Deci, doamnă, așa-așa, făcu el dregându-și glasul. Doriți cumva această bucățică de salam?“ „Gheișa“ scoase un chițcăit gingaș. „Am avea noi atâta inimă să refuzăm o doamnă?“ În fine, luând figura impozantă a unui toreador aflat În fața unui taur, Ippolit aruncă „gheișei“ cu șase rânduri de sfârcuri o feliuță de salam... „Gheișa“ culese felioara aruncată pe podea și o ascunse grijulie În marsupiu, după care făcu o nouă plecăciune În fața brigadierului. „Ciudată creatură, gândi Ippolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prin deșert spre Marea Oază pe care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de toreadori uciși acum șapte veacuri de tauri fantastici și tristeți un concert de Bach se aude printre dune îmi scot inima și o privesc cum tresaltă și apoi face o piruetă pe scena mare dinspre amurg păsări de noapte coboară pe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
poeții sunt precum orbii - văd în întuneric ce bine! înseamnă că toți oamenii ăștia cu ochi alburii care se lovesc zilnic de mine pe stradă ar putea fi prietenii mei rosebud desprinderea este grea uneori mă îmbrac încet ca un toreador la întâlnirea cu ascuțitele ei coarne o iubire este ca o vertebră ieșită din rând apăsând nervul luciferic te doare prezența dar și absența ei suferința poate fi cool uneori pucioasa a început să sfârâie în aerul gomorei o pasăre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ca cinematograful, numai că acasă. Nu va mai fi nevoie nici de cărți, nici de liturghie, nici de nimic. Spune-i soțului tău să se lase de romane. Dacă cel puțin ar avea un nume, dacă ar fi fotbalist sau toreador... Uite, ce-ai zice dacă ne-am urca În Bugatti și am merge să mîncăm o paella la Castelldefels, ca să stăm de vorbă despre toate astea? Femeie, trebuie să mai pui ceva și de la tine... Tu știi că mie mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ale sale (recuperate dintr-un set de șpalturi rătăcit Într-un depozit de mobilă al familiei Cabestany), s-au vîndut trei sute patruzeci și două de exemplare, cu multe zeci de mii mai puțin decît succesul anului, o biografie ilustrată a toreadorului El Cordobés. În prezent, Îndeletnicirea de bază a lui don Gustavo o constituie voiajele prin Europa În compania unor dame distinse și trimiterea de cărți poștale cu catedrale. Nepoata sa Clara s-a căsătorit cu bancherul milionar, Însă mariajul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
alb-negru. O blondă platinată și un mexican cu o tunsoare ca la un dos de rață se dezbrăcau. Decorul era o cameră de motel: un pat, pereți cu tencuiala crăpată, lămpi cu abajururi tip sombrero și un afiș cu un toreador pe ușa de la dulap. Tijuana, pur și simplu. Danny simți mâna lui Claire. Blonda din film dădu ochii peste cap: tocmai văzuse pula partenerului - uriașă, străbătută de vene și îndoită la mijloc ca un furtun de stropitoare. Se aplecă în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
numai cine stiu nu are. Ce m-oi fi băgat... și nici portocale nu-mi trebuiau. Poftim, portocale, ce mi-or fi trebuit... Tolea arătă din nou cele două pungi cu pui decapitați. Își deznodă fularul bordo de la gât. Un toreador obosit. Coana Venera, speriată, cu mâna pe clanță, se pleoștise, amețită, sleită. — Ca să vezi, m-am luat cu vorba. De fapt, scumpă doamnă, venisem pentru amicul Cușa. Cu Tavi am ceva de discutat. Câinele tresări, nu tresări, imposibil de știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
electrocardiograma, radiografiile. Deci, pe lângă păsărelele din cap, ai ulcer, te dor rinichii, splina, da, da. Îmi pare rău, n-avem ce face, n-avem ce face. Bolnavul privea umil spre instanță, spre ochelarii negri ai bondocelului, spre halatul alb al toreadorului,spre iscoada fără halat. Se decise repede: străinul era persoana mai importantă. Vreun inspector, ceva, cineva, de control, ăștia cu puterea. Se ridică în picioare, avansă spre Tolea. Își desfăcu nasturii de la pantaloni, apoi cureaua, rămase în chiloți largi, legați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și cu eternul rucsac negru în spate. Victor Ivanovici îmi șoptește că Theo poartă în rucsac cărți de sonete, adnotate cu observații filologice. Azi e îmbrăcat cu pantaloni albi, cu un veston negru și poartă o cravată roșie cai muleta toreadorilor. Îl întreb pe Victor Ivanovici cu ce s-a dus la Tulcea. "Cu autobuzul", îmi spune. La întoarcere a plătit de la Tulcea la Constanța unui șofer 60 000 de lei. "Am întîrziat - îmi explică el - deoarece omul care m-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tocmai acolo unde s-a tras primul semnal al eliberării de comunism. În văzul lumii, sfidând realitatea, prea siguri de reușită, au stârnit reacția violentă a timișorenilor care au reacționat spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-au orientat spre toreadori (cei trei) în cazul nostru și rezultatul s-a văzut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de reușită, au stârnit reacția violentă a timișorenilor care au reacționat spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-au orientat spre toreadori (cei trei) în cazul nostru și rezultatul s-a văzut imediat, stârnind uriașe valuri de indignare și mânie în toată țara, reeditând momentul crucial din 17 dec. 1989 care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
spontan și logic - precum taurul într-o arenă în care toreadorul (Geoană) îi flutură flamura roșie - aici steagul roșu P.C.R. Dacă taurul se repede la flamură și nu la toreador și cade străpuns în final, timișorenii s-au orientat spre toreadori (cei trei) în cazul nostru și rezultatul s-a văzut imediat, stârnind uriașe valuri de indignare și mânie în toată țara, reeditând momentul crucial din 17 dec. 1989 care s-a propagat peste tot așa cum știm... De ce a procedat în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
guvernante; copii de șapte, opt ani, nici unul de cinci ca Julius. Mulți purtau haine albe, cu o mică jachetă strînsă pe corp, fără guler și cămășuțe de poplin cu gulerul apretat și cravate fine, azurii, roșii sau verzi cum poartă toreadorii. Nici unul nu avea Încă acnee și erau cu toții fericiți, gata să se zbenguie, nu vă apropiați prea mult de piscină, copii, nu aruncați cu pietre În peștii colorați din lagună. Julius, Cinthia și Vilma formau un trio armonios, ținîndu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la ce restaurant mergeau să mănînce? Să luăm mai Întîi o gustare la un bar și vedem pe urmă. Jucătorul de golf cunoștea toate locurile: cele pitorești, cele pitorești scumpe și cele scumpe fără să fie pitorești. Cunoștea și cîțiva toreadori, pentru a trezi și mai mult admirația lui Santiaguito, pe care În seara aceea l-a cucerit; ce nu știa! pe cine nu cunoștea! Tocmai aduseseră aperitivele și el era cum nu se poate mai vesel, se prăpădea de rîs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Carlos lustrui cu zel automobilele. Lui Julius i-au spus nu care cumva să se urce În caleașca bunicului și să aștepte liniștit pînă se făcea ora de plecare, Îl Îmbrăcaseră ca la prima Împărtășanie și Îi puseseră cravată de toreador. Aștepta nervos, depănînd firul amintirilor, asociind acest drum la aeroport cu celălalt, ar fi vrut să nu fie silit să aștepte În salonul cu pian. La fiecare cinci minute veneau să-l vadă; Îl găseau mereu, liniștit, foarte bine, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sfîrșitul după-amiezii, cu dansuri pasodoble care se transformau seara În ghitare creole trecînd printre mesele de la han, fiindcă sîntem În 1800, domnilor, cum spune cîntecul: mai puneți whisky În pahare, octombrie e sărbătoare, cu-amurguri violete! Au sosit la Lima toreadorii cei superstițioși, dar care nu se tem de loc să se urce În Cadillacul impresarului; și neisprăvitul ăla nu se hotărăște odată să semneze contractul cu Briceno, care anul ăsta a Înnebunit pur și simplu publicul spaniol și a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trei dimineața și tot Într-un han. Aude pași pe scară; e Susan, care coboară fermecătoare, ca să-l Însoțească veselă la tradiționala petrecere din luna octombrie. Susan, asemenea vinului de Jerez, e Îmbujorată la față și Însuflețită și vorbește despre toreadori alintîndu-i cu diminutive, le spune pe numele mic cu o vibrație de duioșie În glas și ei se strîng roată În jurul ei cînd ajung la han, după corridă, cînd au biruit teama și merită pe deplin să-i audă glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dar nu se atinge de părul lui pieptănat cu grijă, cu firele argintii de la tîmple care-i dau un aer interesant și conferă eleganță profilului său pe care cineva Îl va fotografia, desigur, În timp ce Țiganul Își arată Întreaga măiestrie de toreador, va prinde pe peliculă acest profil de pasionat al corridelor, de spectator competent și rafinat care va stîrni senzație printre femeile de la tribuna oficială, plasată la umbră. Susan nu se atinge de nici un fir din părul lui, pe care Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
soarele vor avea grijă să-l răvășească puțintel, fără să-i strice farmecul, fiindcă și cu părul ciufulit Îi vine bine și știe să fie elegant Întotdeauna, e foarte șic, are un aer viril și de aceea Susan Îl preferă toreadorilor, care, la urma urmei, toți au pornit de jos, Îndurînd o mizerie cruntă și uneori sînt niște mitocani. Susan Îl preferă, desigur, mai cu seamă acum, cînd el Îi dă un bacșiș gras lui Pepone și-i Îngăduie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]