825 matches
-
una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
mai spune în popor că femeile, care nu țineau ziua de Ignat, erau pedepsite de o ființă lacomă și rea, numită Inătoarea, în zona Teleormanului. Această reprezentare mitică a Panteonului românesc susține existența unei femei, care pedepsește gospodinele surprinse la tors, țesut, cusut sau la o altă activitate, care nu intra în procesul de pregătire a sacrificiului porcului, în ziua de 20 decembrie. Hidoasa apariție reprezenta femininul de la Ignat. Un semn al împotrivirii, dar și al pedepsei divine pentru uciderea unui
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
în vârstă, care îi era vecină. Sărbătorile, între alte funcții, o au și pe aceea de a ritma munca și amintesc aici faptul, că în zilele de peste an, obiceiurile, diversificate, alăturate dorinței omului, au înscris în calendar un timp al torsului, al țesutului etc., despre care femeile de la țară cunosc aceste lucruri. Ritualul sacrificării acestui animal s-a împământenit atât de puternic în obiceiurile românilor încât a devenit tradiție, ce au sanctificat-o prin ceremonii domestice, ridicate la nivelul unui sacru
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
-n lac Agonii cu flori de mac Și tristețile diform Spânzură zefiru-n ramuri Și adoarme luna-n cer Noaptea cântul de năier În hlamida lui de flamuri Numai tu ca o nălucă Mă străbați și te întorci cu fuior de tors. Și torci Doruri fragede de ducă. Referință Bibliografică: Doruri fragede de ducă. / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356274_a_357603]
-
am îndreptat spre Cetate, punctul nostru terminus. Până sus în vârful cetății am urcat pe serpentine într-o zonă de munte împădurită și plină de liniște și verdeață. Doar foșnetul roților și al copacilor tulbura acea liniște monumentală, însoțită de torsul liniștit al motorului, lăsat să urce agale. Pe platoul de sus, exista o parcare largă iar deasupra, în capătul ei dinspre intrare, o clădire ca un amfiteatru, pe toată lungimea parcării, în fața căruia se găseau bănci din beton în trepte
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
pregătit. Undițe, momeli, umbrelă contra soarelui, gustări pentru micul dejun, grătarul pentru prânz și mai ales ceva rece, pentru a contrabalansa temperatura externă față de cea internă. Moskvici-ul s-a așternut la drum, cu multă bucurie, în răcoarea dimineții. Se auzea torsul motorului, iar din radio se transmitea o muzică languroasă, de dragoste. Aveam o mașină cu patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
rupestră”, a explicat Lascu. Potrivit sursei citate, picturile sunt negre și reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului SIMBOLUL MĂRȚIȘORULUI Când începe Primăvara, Întâi Martie revine cu ecou în toată țara. De simbolică iubire. Împletit din două fire, un șnur cu alb imaculat și roșu tors din iubire, de fete-n piept este purtat. Simbolice mărțișoare, de bărbați sunt oferite la neveste iubitoare, la colege și iubite. Mărțișoare naturale, flori din natură culese, de mesaje purtătoare, însoțesc vorbe alese. Mărțișorul e prețuit și însemnătate are, când
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
unul spre celălalt am alergat orașul nu-l mai iubeam până la tine acum parcă eu sunt vânat găsind adapost în amintiri straduțe și alei înguste flori, copaci, ape palide ca niște acuarele uscate sub o icoană a bunicii priveam în torsul sobei și miros de dovleac aceeași carpetă cu un bizon săgetat la masă toți știau că nu mai sunt vânători și eu uitasem de ce în trecut se vâna Referință Bibliografică: întâlnirea pe zebră / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTÂLNIREA PE ZEBRĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362722_a_364051]
-
rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu-l pe artificierul care nu-și mai contenea salturile pantalonilor strânși pe trupul transpirat. Treptat și pontatoarea începu a-și lăsa rigiditatea la garderoba moralei socialiste, încercând să-și lase torsul cuprins de febra ritmurilor ardente sud-americane. Fără folos însă. Secretarul o ținea la fel de rigid, impunându-i o ținută cuviincioasă... Curând, concursul se termină. - Câștigătoarea este perechea ...!, se auzi glasul tovarășului de la regiune, întinzând pontatoarei și secretarului piatra ciudată. Ceilalți concurenți
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
ca niște morcovi dolofani, dar fără nicio izbândă notabilă, având în vedere că nu aveam nimic în acele locuri vizitate, cu excepția aerului, de posesia căruia nu puteam fi acuzat defel. A trecut apoi de la brâu în sus, pipăindu-mă peste tors și pe brațe și când credeam că e gata, a sfârșit, mi-a atins cruciulița de argint agățată la gât. S-a oprit o clipă... apoi am simțit ghioaga lui cu falange cum îmi vizitează coastele pe partea dreaptă, provocându
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
două săptămâni comandantul unității a aflat că el execută obiecte de artă din lemn și a fost chemat și trimis acasă pentru a aduce lucrările pe care le are. A adus o masă cu un basorelief compoziție, o furcă de tors, o tavă de cafea ornată cu diverse motive populare. După ce le-a văzut, comandantul a apreciat talentul lui și i-a spus că îngerul său păzitor și-a făcut datoria. I s-a făcut un mic atelier în care să
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
rănite ale femeii și aflând întregul ei necaz, îi dărui un caier de zăpadă, spunându-i femeii că dacă va reuși să toarcă firele împreună, nu va fi arsă de foc. Îndată, femeia își șterse lacrimile și se apucă de tors, împletind cele două fire. Imediat ce termină, legă fundița pe pieptul fetei sale, care se însănătoși pe dată. Fericită, femeia împărți tuturor oamenilor din sat fundițe alb-roșii care să le aducă sănătate tuturor. - Și eu voi purta fundiță la mărțișorul meu
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
lucrează linguri, troițe, blidare, mobilier bisericesc, mărțișoare din lemn reprezentând crestături în lemn. Ne spune legenda mărțișorului așa cum este cunoscută la dumnealui în sat. Baba Dochia, o bătrână care mergea cu oile la munte, avea cu ea și furca de tors. A legat o para turcească la un fir de lână. Mărțișorul a fost inițial alcătuit dintr-un ban purtat la gât pe un șnur împletit din două fire, unul alb și unul negru, în timp firul negru a devenit albastru
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pot fi admirate: pandantive, broșe, brățări, coliere, cercei, inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la Liceul „Tonitza” din București, unde predă țesătură și suplimentar inițiază elevi în arta torsului. Scopul asociației este de a reînvia tradiția torsului. La Târgul de la Muzeul Țăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări. Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărțișoare
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la Liceul „Tonitza” din București, unde predă țesătură și suplimentar inițiază elevi în arta torsului. Scopul asociației este de a reînvia tradiția torsului. La Târgul de la Muzeul Țăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărțișoare din lână vopsită în culori naturale, obținute din plante, cât și coliere și brățări. Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărțișoare, fotografii, broșe, cercei. Mărțișoarele reprezintă flori, animăluțe, fluturi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este „bașca”, adică locuința de vară. Gospodăria familiei este prevăzută și cu lozniță „cuptor pentru uscarea fructelor” și râșniță pentru măcinat grâne. Situl arheologic de la Orheiul Vechi ne-a
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
război, cu motive geometrice, în mijloc, pe un covor se află o măsuță tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și țesutul. Pescuitul se desfășura de-a lungul întregului an, perioada cea mai productivă fiind de la sfârșitul lunii august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Acasa > Strofe > Timp > GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului cascadă măcinând întruna și torsul din fragede fire cocorii când prind să înșire în coloane albe runa mirabilă moara de vise, fantastă și haina sonoră emoția fanii-și devoră orgolios peste abise și lanțul de sterpe imagini, vârtejul din care distilă o arsă de veacuri
GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357133_a_358462]
-
însera, fetele se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân și veneau la noi. La fel făceau și flăcăii. Părinții lor, oameni de bună credință, credeau că tinerii vin la curățat de porumb, la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
a povestit fetelor despre meseria lui, a comentat o paradă de modă văzută la Televizor, cam multă piele goală, fusese concluzia lui, ceea ce nu-i displăcea, și grecii erau fascinați de perfecțiunea corpului uman și îl expuneau în piețele publice, torsuri puternice și coapse șlefuite, nimic din ce este estetic nu are cum să-i displacă spiritului elevat, vorbea ușor, cu dicție, era făcut să fie șef, și chiar era sau urma să fie numit într-o funcție importantă, Adelina nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
câmpiei la semeața înfățișare albastră a munților ce se profilau departe în zare și de care se simțea atrasă irezistibil și gândea cum e să zbori între verde și albastru, Era acolo, parcă de la începuturi și, cu urechea trează, prindea torsul cunoscut al unui tractor, unul special, numai al ei, care-i aducea seninul pe față, pentru că numai acolo simțea acea iubire profundă de tot și de toate, fiindcă acolo era, cum spunea Creangă „ casa părinților mei ” : „Iubirea am simțit-o
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
de olimp Naște veșnic un conflict Între teama de eroare Și un spectru de eșec Cu smerenie m-aplec, Să culeg de jos o floare De aceea mă întorc În ținuturi calabreze Mă-nchid între paranteze Cât mai am de tors, să torc Și la cea din urmă cale Vom achiesa în doi: Totdeauna un război A dus lumile la vale! Referință Bibliografică: Domnule redactor șef / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]