328 matches
-
acestea, el îi înalță, la rîndul lor, și le dă mîndria că au reușit. Cît despre cel care cere sacrificiul, Stalin, el devine în mod inevitabil "suveranul inaccesibil, soarele dătător de viață, tatăl a două sute de milioane de cetățeni sovietici... totemul pe care tribul îl consideră ca fiind strămoșul său și cu care toți membrii tribunalului trebuie să stabilească un contact personal și apropiat"567. Uniunea Sovietică devine pentru conducătorul ei un one man show. El exercită singur, de la un capăt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și absente. Am abordat cîteva dintre aceste probleme în cartea mea La société contre nature, U.G.E., Paris, 1972. 469 S. Freud, Warum Krieg, în Gesammelte Werke, t.XVI, p. 15. 470 S. Freud., op. cit., p. 33 471 S. Freud, Totem und Tabu, în Gesammelte Werke, t. IX, p. 179. 472 Ibidem, p. 179 473 Freud, Moses and Monotheism, ed. cit., p. 83. 474 F. Alberoni, Status Nascenti, II Mulino, Bologna, 1968, p. 15. 475 Gramsci, Note sul Machiavelli, ed.cit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
G. Simmel, Soziologie, Ed. Dunker und Humbold, Leipzig, 1908. 541 Lazatch, Le Rapport Khrouchtchev et son secret, ed.cit., p.150. 542 P. Robrieux, Maurice Thorez, sa vie secrète, sa vie publique, Fayard, Paris, 1975, p.466. 543 S.Freud, Totem und Tabu, ed. cit., p.166. 544 Unul dintre cei care au participat direct la evenimente subliniază această lacună a unei concepții în întregime socială și ecomonică: Deși condusă de oameni integri și intelectuali, Revoluția rusă nu a rezolvat această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trăsăturile semantice fundamentale: animat/vs/inanimat. Personajul care manevrează ultimul tip de mașină de spălat capătă aproape statutul de obiect, în timp ce auxiliarul magic devine adevăratul erou al secvenței narative. Publicitatea accentuează aspectul vitalist antropomorf al mărcii (asimilată de unii cercetători totemului). "Marca va placa o lume animistă în lumea noastră, iar farfuriile zburătoare care ar privi societatea noastră industrială ar vedea în primul rînd tigrul Esso și cavalerul Ajax, embleme ce ne plonjează într-o lume magic infantilă" (E. Morin, prefața
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Religia și societatea civilă, Ed. Paralela 45, Pitești. 59. Flew, A. (coord.) (2006), Dicționar de filozofie și logică, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București. 60. Freud, S. (1939), Der Mann Moses und die monotheistische Religion. 61. Freud, S. (1991), Totem și tabu, Moise și monoteismul, Angoasă în civilizație, Viitorul unei iluzii, Editura Științifică, București. 62. Freud, S. (1953), The Future of an Illusion, Liveright, New York. 63. Geertz, C. [1968] (1971), Islam Observed, Religious Development in Morocco and Indonesia, University Of
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
adânci bătrânețe, la scurt timp după ce și-a dus femeia, fără suflare, pe brațe, la poalele Muntelui Sacru pentru a se reîncarna, când nici el nu mai putea vâna și devenise o povară pentru ceilalți, s-a lăsat sfâșiat de totemul lui, un urs care de mult timp îi dădea târcoale. Între urs și el se formase chiar un fel de prietenie și, de multe ori, pe furiș, se așteptau unul pe celălalt într-un anumit loc, cunoscut numai de ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dintâi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe..." Pentru Labiș ("pui de cerb"), cerbul e un fel de totem, grațioasă apariție necuvântătoare adoptată ca blazon fictiv. Despre "caracterul solar" al cerbului vorbea Mircea Eliade; lui Blaga îi vorbește Cerbul cu stea în frunte, în ipostază magică; Mihai Ursachi invoca Moartea și viața căprioarei; Cerbul e prezent în lirica lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să stea în vizuina lor, între 7 și 9 ani, și să se hrănească numai cu insectele și stropii de ploaie ce pătrund la ei. În simbolismul arhaic, balaurul este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
raportează analitic, separând elementele constitutive ale unei lumi dispărute și încercând să modeleze un alt ansamblu, mai apropiat de noi: "pe jos e semnul lumii, dar în văzduh/ deplâng un turn pustiu/ și-un duh/ singurătatea lumii-n care pier" ("Totem", Romulus Guga). Evocarea istorică surprinde pe paleta el figuri de voievozi, virtuțile dacilor, sciților, sarmaților, etruscilor și pentru că mitologia ne lipsește, poeții au dat dimensiune eposului, l-au mitizat, l-au legat de munții și de marea noastră. Au cântat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat un totem al străbunilor: Am luat cenușa morților din vatră/ Și am făcut-o Dumnezeu de piatră", autorul Testamentului a ilustrat estetica urâtului cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuvântul "pace", pe care unul din personaje îl " scrie pe mormântul lui don Ernesto", am pune "un mare umanist". Ferm, imperturbabil, se spune ca figură lui Sábato, prin prezența să prietenoasă de martor constant de integritate și cinste, este un "totem protector" pentru generații întregi de bărbați și femei de pe toate latitudinile, chiar dacă opera să, "absurdă metafizica a speranței", cum o numește el însuși, nu este o lectură facilă, ci este o provocare pentru capacitatea noastră de discernământ, care ne scutură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Eugen Ionescu, teribilul verdict: "Il n'y a pas des bons pères, c'est la règle!". Repudierea părintelui echivalează la Sadoveanu cu o ucidere a acestuia în inconștient. Nu e nici o exagerare aici, pentru că Freud demonstra încă din studiul Totem și tabu că trebuie să-ți ucizi tatăl pentru a deveni tatăl Operei tale. Extinzând raționamentul, să conchidem că festinurile și libațiile din Hanu-Ancuței sau din oricare scriere sadoveniană se constituie într-un imens prânz totemic. Din cealaltă perspectivă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
unor motivații biografice. Procesul de prelucrare a biografemului semnificativ nu este evident însă decât în primul text al cărții, Lumea din vis, singurul în care viziunile curat onirice sunt trădate de rama realistă: "Și iată cum a fost: din trupul totemului îngropat sub pământ din care s-a înălțat casa mea s-au născut trei copii. Cei trei copii au căutat până târziu o pisică, un cal sau o pasăre. În vremea aceea Frigul tușea pe la porțile zăbrelite ale Sufletului meu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
numai atât". Într-un cuvânt, certitudinea în "Creație, singura, adevărata mea viață, concluzia supraviețuitoare, lumina postumă a vieții de netăgăduit!". Dacă nu cumva această certitudine, exprimată, atenție!, de unul dintre alterii aruștieni în O insulă salvatoare (Tânguirea unui cioplitor de totemuri) nu este altceva decât o altă formă de mistificare. Care ne conduce însă, la fel ca și celelalte, spre singurul adevăr care contează în acest caz: că Petru Aruștei e un mare poet. Referințe critice (selectiv): Ioan Constantinescu, în "Cronica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acest conflict în context freudian drept confruntare cu dimensiunea instinctualului și a inconștientului. În viziunea lui Schorsche, uciderea minotarului definește civilizatoarea revoltă oedipiană, expresie a desantului paricid al tinerilor artiști ai Secesiunii vieneze, paricid explicat pe larg de Freud în Totem și tabu. Zeița este reprezentată bidimensional, ceea ce implică un efect suplimentar de abstractizare. A treia Atenă din reprezentările lui Klimt relevă întregul potențial subversiv pe care îl aduce arta lui Klimt, dar și schimbarea de paradigmă cu un reflex deriziv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alunul, deoarece aceștia au păstrat În datinile și tradițiile poporului român urme ce atestă trecutul lor memorabil. Între arborii considerați sacri, cel care deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și picturile rupestre, de unele amulete și talismane. În imaginația mitopeică a străbunilor, bradul a căpătat numeroase valențe simbolice, printre care aceea de reprezentant al lumii vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a pus...; Silvian Iosifescu vorbește doar de "ostilitatea stăruitoare a fiului natural"... Poate nu ar fi fost lipsit de interes să se discute în acest context și despre complexul Oedip sau să fie valorificate sugestiile celebrei lucrări a lui Freud Totem și tabu, dar nu acesta e scopul prezentei lucrări ce nu intenționează să coboare în subteranele eredității ci să înfățișeze două experiențe umane semnificative fiecare în parte și mai ales privite împreună. Că a trăit Mateiu un complex al bastardului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Australiei, unde sterilitatea pământului și izolarea aproape totală de orice influență străină au întârziat progresul și au menținut pe băștinași în starea cea mai primitivă, căpeteniile nenumăratelor clanuri totemice sunt investite cu importanta funcție de a îndeplini ceremoniile magice în vederea înmulțirii totemurilor. Cum majoritatea totemurilor sunt animale sau plante comestibile, rezultă că se așteaptă în general de la acești oameni să asigure prin mijloace magice hrana populației. Alții trebuie să aducă ploaia sau să facă alte servicii comunității. Pe scurt, la triburile din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pământului și izolarea aproape totală de orice influență străină au întârziat progresul și au menținut pe băștinași în starea cea mai primitivă, căpeteniile nenumăratelor clanuri totemice sunt investite cu importanta funcție de a îndeplini ceremoniile magice în vederea înmulțirii totemurilor. Cum majoritatea totemurilor sunt animale sau plante comestibile, rezultă că se așteaptă în general de la acești oameni să asigure prin mijloace magice hrana populației. Alții trebuie să aducă ploaia sau să facă alte servicii comunității. Pe scurt, la triburile din centrul Australiei căpeteniile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte teoretice cu privire la definirea sacrului, precum și noii termeni ai vocabularului specific acestui domeniu. Cunoscutul istoric al religiilor Julien Ries amintea conceptele de mana și totem, enunțând credința într-o "forță impersonală și anonimă, prezentă în clan și în fiecare membru al clanului"17, înțeleasă ca nucleu al oricărui fenomen religios și identificată literalmente cu ideea de sacru. Suscitând interpretări diverse, acești termeni au sugerat de-
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a arătat profunda semnificație, constând în însăși matricea sacrului. Începând din 1912, odată cu viziunea celui mai reprezentativ gânditor al orientării sociologice, Émile Durkheim, originile sacrului au fost identificate în centrul religiei totemice, cea mai primitivă dintre toate religiile, în care totemul desemna ideea sacralității în mod absolut. Prin exemplul triburilor australiene, Durkheim invoca importanța clanului, a colectivității, sau în sens larg, a societății, care în teoria sa juca un rol primordial prin însuși modul de raportare a individului la sacru. Societatea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
parte întreaga societate prin accesul la sacru. Încercând să desprindă o definiție a acestui concept în viziunea durkheimiană, Julien Ries identifica "o categorie fundamentală a conștiinței colective (...) o sferă de forțe create de societate și suprapuse realului"19, în care totemul era înțeles asemenea unei surse generatoare de sacru, un simbol al colectivității ce impunea respect și anumite interdicții. Teoria lui Durkheim delimitează sacrul de profan, înțelegând aceste noțiuni ca "genuri separate, două lumi complet distincte"20, definite printr-o disjuncție
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
benignă, ceea ce e totuna. O imagine nu-și trage puterea din ea însăși, ci din comunitatea al cărei simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului ei. Este un fetișism să se atribuie totemului virtuțile tribului, când totemul le-a primit numai de la trib. Confuzie rituală a estetului, avatar contemporan al idolatrului: "a atribui unui termen al relației efectele relației înseși" (Antoine Hennion). Creștinătatea medievală nu-și datora unitatea faptului că avea același limbaj
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
O imagine nu-și trage puterea din ea însăși, ci din comunitatea al cărei simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului ei. Este un fetișism să se atribuie totemului virtuțile tribului, când totemul le-a primit numai de la trib. Confuzie rituală a estetului, avatar contemporan al idolatrului: "a atribui unui termen al relației efectele relației înseși" (Antoine Hennion). Creștinătatea medievală nu-și datora unitatea faptului că avea același limbaj plastic, din Irlanda până-n
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]