2,402 matches
-
vreunei plenare. Dar și ceilalți tovarăși Începeau să se Îngrașe, de cum erau numiți Într-o funcție mai importantă. Le-am atras atenția că este un aspect negativ În activitatea lor și care va trebui combătut printr-o alimentație rațională, iar tovarășa Elena a primit sarcina să se ocupe de acest aspect. Mai tîrziu, pornind de aici, mi-a venit ideea rotației cadrelor. Eu am propria mea teorie În acest sens. Majoritatea tovarășilor din Comitetul Central provenea din rîndurile clasei muncitoare și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
burghezi, nu se Îngrășa deloc, orice ar fi mîncat. Iar tovarășul Ion Gheorghe Maurer nu s a Îngrășat decît foarte puțin, apoi a slăbit, după ce n-a mai fost prim-ministru. Pe această bază, am putut să o promovez pe tovarășa Elena În funcția de prim-vice-prim ministru. Mai Întîi Însă i-am acordat prin decret Steaua Republicii Socialiste România. După aceea, cînd am supus la vot propunerea, toți au votat pentru. Fiindcă mai Înainte de asta, le atrăsesem atenția că s-au
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
afacerii nu venea propriu-zis din activitatea de alimentație publică, ci din jocurile de barbut și din ședințele clandestine de spiritism, organizate la subsolul hotelului. Încă o dovadă că goana după profit, caracteristică societății capitaliste, duce la dezumanizare și manifestări mistice. Tovarășa Elena m-a Întrebat Într-o zi de ce scriu aceste Memorii, cui se adresează ele și dacă, În general, ar putea schimba cursul istoriei. Este, trebuie să recunosc, o Întrebare Înțeleaptă și de bun-simț, la care nu mă așteptam. Istoria
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a dat din mîini, ca și cum Întrebarea mea l-ar fi pus Într-o mare dificultate. De fapt, dificultatea lui de a Înțelege se datora ideologiei de dreapta, filosofiei sale idealiste și educației burgheze pe care o primise. În anul 1975, tovarășa Elena a fost numită director al Institutului de Cercetări Chimice, ICECHIM. Felicitînd-o cu acest prilej, am Întrebat-o dacă nu s-ar putea ca făurirea omului nou, constructor al societății socialiste multilateral dezvoltate, să poată fi accelerată prin mijloace științifice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zilei mele de naștere, fostul președinte american Nixon mi-a dăruit un automobil Buick Electra, cu opt cilindri in V, o mașină deosebită, dar care consuma cam mult. Nu mică mi-a fost mirarea cînd, la puțină vreme după aceea, tovarășa Elena m-a anunțat că problema omului nou era ca și rezolvată. Însă, În acest scop, era necesară colaborarea cu oamenii de știință americani. Unul dintre ei tocmai efectua o vizită de documentare În țara noastră. De fapt, venise cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sub acoperire. Deocamdată susținea că este specialist În domeniul biotehnologiilor și că ar putea rezolva problema omului nou fără să mai fi nevoie de activitatea politico-ideologică și lupta de clasă. Argumentele lui mi s-au părut interesante, mai ales că tovarășa Elena Înclina să-i dea și ea dreptate. Mai Întîi, se pune problema: ce este omul nou? Omul nou ar putea fi cu adevărat nou numai dacă ar fi altfel de om decît cel vechi, pe care Îl cunoaștem În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
inteligent decît orice om, rezolvînd În minte orice ecuație diferențială. În sfîrșit, meta-oamenii nu vor mai folosi limbajul articulat al oamenilor, ci vor comunica direct prin telepatie. Iar În rest, vor mieuna ca pisicile. Aici a intervenit În discuție și tovarășa Elena, care a precizat că, față de oamenii muncii din prezent, proprietari, producători și beneficiari ai mijloacelor de producție, cărora nu le place alimentația rațională, meta-oamenii s-ar putea hrăni numai cu salam de soia. — Fără Îndoială! a exclamat savantul. Meta-omul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Fiindcă sunt niște materialiști, lipsiți de ideal. Vor numai bani și nimic altceva. Am observat același lucru și la unii din tovarășii care mă Însoțeau În vizitele efectuate În străinătate. Văzîndu-i cum le sticlesc ochii după mărfuri străine, Îi spuneam tovarășei Elena: ticăloșii ăștia mă vor vinde, Într-o bună zi, pentru un pachet de țigări Kent. Pentru ei, lupta de clasă e numai un pretext, Își bat joc de ea. Și atunci, cu cine să mai făurești omul nou? Uneori
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Ministerului de Interne indicau, dimpotrivă, o creștere Îngrijorătoare a ratei avorturilor provocate. Dar, În primul rînd, era necesară accelerarea cercetării științifice pentru crearea propriu zisă a omului nou, o sarcină deosebită În acest sens revenind colectivului de savanți condus de tovarășa Elena Ceaușescu, care tocmai primise titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Londra, pentru cercetări În domeniul polimerilor. Desigur că și polimerii macromoleculari au rolul lor, Însă mult mai important era ca, pe baza informațiilor obținute de la diverse institute
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din fișa de tratament la care tocmai lucra. Și dintr-o dată se opri, ușor dezamăgită, aproape că rămase cu gura deschisă, cu privirea țintuită Întîmplător pe calendarul de perete: Pablo nu i se mai adresase cu atît de familiarul apelativ „tovarășa Elena“, care Începuse să-i placă și ei de la o vreme. Ceea ce Însemna că nici el nu se mai considera Nicolae Ceaușescu. Dar nici un alt indiciu din conduita sa nu justifica bănuiala că s-ar afla În pragul unei noi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cele care se refereau la moartea tragică a prietenei sale. — Păcat de ea. A fost o femeie de toată isprava, Îi spuse Christinei la urmă. Pe vremea cînd mă credeam tovarășul Nicolae Ceaușescu, Îi atribuisem, În semn de prețuire, rolul tovarășei Elena și i-am dedicat poezia Să urce națiunea spre comunism În zbor! Am cunoscut-o bine. A fost o membră activă a Cercului Ascultătorilor Fideli. Dar dumneata parcă nu ai ieșit azi din casă! CÎnd ai cumpărat ziarul? — Nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
creează din ce În ce mai multe probleme, mărturisi Pablo. În loc să se preocupe cu responsabilitate de educația revoluționară a tinerei generații, el regulează fiicele oamenilor muncii. — Consider că este o atitudine neprincipială. Va trebui să adoptăm măsuri ferme, totuși, mă voi consulta și cu tovarășa Elena. Nu aș vrea ca bietul băiat să sufere prea mult. Mai bine Îl trimit prim-secretar În vreun județ. La munca de jos, cum se spune. — Are și munca de jos importanța ei, reflectă aproape involuntar maiorul Smith. — Bineînțeles
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
militar fără muniție, ăsta era adevărul. — Ne-a luat pe toți peste picior, dom’ Roja, auzi cîtă neobrăzare, fufa dracului, se indignase Gulie. Cum adică să le aibă pe toate? Cum putea să fie o consoartă adevărată, mamă de copii, tovarășă în revoluție, amantă și soție devotată, în același timp? Ți-au ieșit niște porumbei pe gură Tîrnăcop, pe unde ai auzit tu combinațiile astea năstrușnice de cuvinte? în plus, se mai zvonea că pe lîngă platforma revoluționară Milițică și Părințelul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scape printre degete, ar fi trebuit să accepți, Copoiul nu era băiat prost, iar voi doi erați perfect compatibili, tu, Potaie, el, Copoiul, numai așa ai fi putut să dai lovitura, însă ai ratat momentul. Te-ai smiorcăit pe după fustele Tovarășei, făcînd manevre de trupe aiurea. Așa ți-a suflat-o de sub nas Picioruș de Ghips, el n-a stat mult pe gînduri, meritul lui, ce mai, era pe viață și pe moarte, puteai să dai asigurări că gura ta va
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai era aceeași situație ca cea de lîngă Pitești, transportorul era de data asta împotmolit de-a binelea. De acum înainte contez pe tine, ți-a zis Piticul, o să ajungem departe, și tu, ca un militar devotat, la ordinele dumneavoastră tovarășe secretar, noi doi sîntem făcuți să ajungem în vîrf, cine oare se mai bucurase de atîta bunăvoință din partea lui? Eu știu să-i recompensez pe cei care merită, te-a făcut să înțelegi la chermeza pe care a organizat-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ca un pui de ovreiaș, pe vreun pulifrici șeigheț, rece ca gheața, cadavru ambulant, pe-alde Jim, Johnny sau Tod, care arată, care gândesc, care simt, care vorbesc ca piloții de pe bombardiere! Ia-o, de pildă, pe Maimuța, vechea mea tovarășă de dezmăț. Numai cât îi pronunț numele, doctore, numai cât îmi vine în minte, și mi se și scoală! Dar mi-e clar că nu e cazul s-o mai caut sau s-o revăd vreodată. Că-i smintită, târfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trădînd mai degrabă ambiție decît lăsînd să se vadă mîndrie și prestanță, așa cum ar vrea. Își aranjează paltonul, ia din mașină poșeta, apoi se întoarce spre șofer, care i-a sărit în întîmpinare, s-o ajute: Poți pleca. La revedere, tovarășă; drum bun! se precipită șoferul, retrăgîndu-se spre portiera din față. Tovarășă, intervine actorul ce vor tovarășii de la mine? Am înțeles c-ai fost obraznic răspunde femeia simplu, privind undeva, peste umărul actorului, spre un afiș de pe peretele autogării. Eu?! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prestanță, așa cum ar vrea. Își aranjează paltonul, ia din mașină poșeta, apoi se întoarce spre șofer, care i-a sărit în întîmpinare, s-o ajute: Poți pleca. La revedere, tovarășă; drum bun! se precipită șoferul, retrăgîndu-se spre portiera din față. Tovarășă, intervine actorul ce vor tovarășii de la mine? Am înțeles c-ai fost obraznic răspunde femeia simplu, privind undeva, peste umărul actorului, spre un afiș de pe peretele autogării. Eu?! se miră actorul. Eu, în nici un caz! îi aruncă un surîs superior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mulțumire și iese. În cămăruța alăturată, unde-și are biroul, tehniciana, care ține evidența realizării investiției, stă de vorbă cu o femeie încotoșmănată într-un palton negru, cu gulerul ridicat, cu fața acoperită pînă sub ochi de fular. Tovarășul Vlad, tovarășa Brîndușa Roman face tehniciana prezentările, indicîndu-i pe cei doi cu palma desfăcută. Nu mai întind mîna că-s gripată foc murmură Brîndușa Roman, aruncînd o privire spre Vlad, observîndu-l cum își ridică încet palma. Privirea tînărului, surprinsă o clipă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o clipă de gestul frînt al palmei ridicate, face o mișcare rotundă, bruscă și tăioasă, retezînd-o pe femeie în două, asemeni coasei ce învăluie brazda de iarbă: Deci tu ești frumoasa doamnă Brîndușa..." "Obraznicule!" scapără privirea Brîndușei. Am înțeles de la tovarășa tehniciană că dumneata conduci montajul rezervoarelor de recuperare spune Brîndușa apăsat. Sîmbătă trebuie să informez Comitetul județean P.C.R. de stadiul investițiilor. Dacă nu va porni la timp instalația de recuperare, ne vor înghiți deșeurile de fabricație, și-i jale, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
puțin! Și dacă nu vreau? surîde calm profesorul. Cum adică?! se miră șoferul. Adică nu vreau ridică profesorul privirea, surîzînd. Ce ai cu cățelul doamnei? Am dispoziție... Ce e aia dispoziție?! subliniază profesorul. Domnule... se înfurie șoferul. Pentru dumneata sînt tovarășe. Nu-s obligat să iau animale la bord, n-am voie! Dar geamantane da? întrebă profesorul, arătînd cu privirea spre căruța din față. Ce, faci și coletărie? Cîți bani ai luat? Ai tăiat bilet? Ce te interesează pe dumneata?! Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i plesnească, Mihai tace. Cum a fost în tabăra de la Poiană? vine întrebarea promptă a lui Săteanu. Ce te uiți așa speriat la mine? Secretarul vostru de partid de la combinat a cam strîmbat din nas cînd a primit solicitarea de la tovarășa Prisecan se pare că nu prea le-au plăcut piesele tale despre viața de uzină. "Ba-l trimiți!" i-am strigat în telefon. Ce faci?! Mă lași să beau singur? Noroc! ciocnește Săteanu paharul de-al lui Mihai, urmărindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
paharul de-al lui Mihai, urmărindu-l cu privirea, să-l vadă cum bea. Auzi... se apleacă spre el, șoptindu-i vreau să-mi spui... dar dacă mă minți, nu mai calci în casa mea! Camelia... aude Mihai șoapta bărbatului. Tovarășa Prisecan... Ce-i cu ea?! tresare Mihai, aminindu-și cum, tot sejurul la Poiana Brașov n-a avut ochi decât pentru femeia aceea, care părea să-l bage în boli, și poate c-ar fi reușit măcar să-i smulgă o întîlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gura decît în clipele în care o săruta, mai s-o sufoce, numai să nu-i scape vreun țipăt de plăcere și să-i descopere careva ascunși sub brazii din pădure; dar nici nu se ridicau bine de jos că "tovarășa Mioara" și începea să vorbească, să ducă mai departe discuția exact de acolo unde i-a întrerupt-o sărutul lui Mihai, sau, mai spre sfîrșit, cînd ritualul fiecărei zile era respectat cu strictețe, fata și-l întrerupea singură, căutîndu-i gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
liber, stai pîn' la treizeci, treizeci și, să deschizi bine ochii. Da' nu mi-ai răspuns la întrebare! lovește Săteanu paharul de masă. Mă crezi prost? Sau n-ai încredere? Mă, suntem amîndoi bărbați... Ia zi-i: a rămas mulțumită tovarășa Camelia? Că dacă nici Vlădeanu nu i-a dat de capăt... aude Mihai rîsul gălgîitor al bărbatului de dincolo de masă, care pare că vorbește la pereți, așa de fix privește undeva într-un colț. Nene Toader, începe Mihai cu glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]